DECRET
Nr. 261 din 9 iulie 1982
pentru ratificarea unor tratate internationale
ACT EMIS DE: CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL NR. 66 din 16 iulie 1982

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza:
Art. 1
Se ratifica Tratatul dintre Republica Socialista Romania si Republica
Democrata Germana privind asistenta juridica in materie civila si penala,
incheiat la Bucuresti la 19 martie 1982.
Art. 2
Se ratifica Acordul de cooperare in domeniul urbanismului, constructiilor
si locuintelor dintre Republica Socialista Romania si Republica Algeriana
Democratica si Populara, semnat la Alger la 28 decembrie 1981.
Art. 3
Se ratifica Conventia dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si
guvernul Republicii Algeriene Democratice si Populare privind asigurarile
sociale, incheiata la Alger la 29 decembrie 1981.
Art. 4
Se ratifica Conventia dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si
guvernul Republicii Cipru pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea
evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe avere, semnata la
Nicosia la 16 noiembrie 1981.
Art. 5
Se ratifica Acordul dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si
guvernul Republicii Islamice Mauritania privind cooperarea in domeniul
pescuitului maritim, incheiat la Nouakchott la 21 ianuarie 1982.
NICOLAE CEAUSESCU
Presedintele Republicii Socialiste Romania
TRATAT
intre Republica Socialista Romania si Republica Democrata Germana privind
asistenta juridica in materie civila si penala
Republica Socialista Romania si Republica Democrata Germana,
in dorinta de a dezvolta in continuare relatiile de prietenie dintre cele
doua state pe baza Tratatului de prietenie, colaborare si asistenta mutuala din
12 mai 1972,
in scopul de a perfectiona si adinci colaborarea in domeniul asistentei
juridice,
au hotarit sa incheie prezentul Tratat de asistenta juridica in materie
civila si penala.
In acest scop, au desemnat ca imputerniciti ai lor:
Republica Socialista Romania, pe Gheorghe Chivulescu, ministrul justitiei;
Republica Democrata Germana, pe Hans-Joachim Heusinger, vicepresedinte al
Consiliului de Ministri, ministrul justitiei, care, dupa schimbul
imputernicirilor lor, recunoscute in buna si cuvenita forma, au convenit asupra
urmatoarelor dispozitii:
PARTEA I
Dispozitii generale
Art. 1
Definirea unor termeni
1. In sensul prezentului tratat:
a) prin cauze civile se inteleg cauzele de drept civil, drept al familiei,
drept comercial si dreptul muncii;
b) prin institutii judiciare se inteleg instantele judecatoresti,
procuraturile, notariatele de stat si alte organe care au atributii in materie
civila.
2. Cetateni ai unui stat contractant sint persoanele care au cetatenia
acestui stat conform legilor sale.
3. Dispozitiile prezentului tratat referitoare la cetatenii fiecarui stat
contractant se aplica, in mod corespunzator, si persoanelor juridice infiintate
in conformitate cu legile statului contractant pe teritoriul caruia isi au
sediul.
Art. 2
Ocrotirea juridica
1. Cetatenii fiecarui stat contractant se bucura pe teritoriul celuilalt
stat contractant, in ceea ce priveste persoana si patrimoniul lor, de aceeasi
ocrotire juridica ca si cetatenii proprii.
2. Cetatenii fiecarui stat contractant au, in consecinta, dreptul sa se
adreseze liber si nestingherit institutiilor judiciare si altor organe ale
celuilalt stat contractant in competenta carora intra cauzele civile si penale,
pot sa-si sustina interesele in fata acestora, sa faca cereri si sa introduca
actiuni in aceleasi conditii ca si cetatenii acestui stat contractant.
3. Institutiile judiciare ale unui stat contractant indruma pe cetatenii
celuilalt stat contractant pentru a-si asigura reprezentarea de care au nevoie
in sustinerea cauzelor lor.
Art. 3
Scutirea de cautiune
Cetatenii fiecarui stat contractant care se adreseaza institutiilor
judiciare ale celuilalt stat contractant in calitate de reclamanti sau
intervenienti, daca au domiciliul sau resedinta pe teritoriul unuia dintre
statele contractante, nu pot fi obligati sa depuna cautiune pentru motivul ca
sint straini sau ca nu au domiciliul ori resedinta pe teritoriul statului
contractant caruia ii apartine institutia judiciara solicitata.
Art. 4
Scutiri de taxe si alte inlesniri
1. Cetatenii unui stat contractant beneficiaza pe teritoriul celuilalt stat
contractant de scutiri sau reduceri de taxe si alte cheltuieli de procedura,
precum si de asistenta judiciara gratuita, in aceeasi masura si in aceleasi
conditii ca si cetatenii proprii.
2. Inlesnirile prevazute la paragraful 1, acordate de o institutie
judiciara a unuia dintre statele contractante, intr-o anumita cauza, se extind
si la indeplinirea comisiilor rogatorii si inminarea de acte in aceeasi cauza,
efectuate pe teritoriul celuilalt stat contractant.
Art. 5
Conditiile obtinerii inlesnirilor
1. Adeverinta cu privire la situatia materiala si personala, necesara
pentru obtinerea inlesnirilor prevazute de art. 4, va fi eliberata de
autoritatea competenta a statului contractant pe teritoriul caruia isi are
domiciliul sau resedinta persoana care a facut cererea.
2. Daca petitionarul nu are domiciliul sau resedinta pe teritoriul nici
unuia dintre statele contractante, este suficienta adeverinta eliberata de
misiunea diplomatica sau oficiul consular al statului contractant al carui
cetatean este petitionarul, competente la locul unde isi are domiciliul sau
resedinta.
Art. 6
Solicitarea inlesnirilor
1. Cetateanul unui stat contractant, care doreste sa solicite unei
institutii judiciare a celuilalt stat contractant inlesnirile prevazute la art.
4, poate face cerere in acest sens la institutia judiciara competenta de la
domiciliul sau resedinta sa.
2. Institutia judiciara care, potrivit paragrafului 1, a primit cererea, o
va trimite, impreuna cu adeverinta prevazuta la art. 5 si eventualele anexe,
institutiei judiciare competente a celuilalt stat contractant.
3. Institutia judiciara competenta a hotari asupra cererii pentru acordarea
inlesnirilor prevazute la art. 4 hotaraste in conformitate cu legea statului
sau, putind solicita, la nevoie, date suplimentare.
Art. 7
Modul de legatura
Institutiile judiciare ale statelor contractante comunica intre ele prin
intermediul ministerelor de justitie sau procuraturilor generale, in masura in
care, prin prezentul tratat, nu se dispune altfel.
Art. 8
Limba folosita
1. In aplicarea prevederilor prezentului tratat, ministerele de justitie si
procuraturile generale ale celor doua state contractante folosesc in relatiile
dintre ele limba statului lor. Tot astfel se procedeaza si in relatiile dintre
institutiile judiciare ale statelor contractante, in masura in care, prin
prezentul tratat, nu se dispune altfel.
2. Cererile de asistenta juridica si actele anexate se redacteaza in limba
statului contractant solicitant; o traducere certificata in limba statului
contractant solicitat va fi anexata. Certificarea traducerii se face de catre
un traducator oficial, de catre institutia judiciara competenta ori de catre
misiunea diplomatica sau oficiul consular al statului contractant solicitant.
3. Institutiile judiciare pot folosi pentru cererile de asistenta juridica
formulare cu text bilingv, care vor fi stabilite de comun acord de catre
ministerele de justitie.
4. Actele intocmite in indeplinirea cererilor de asistenta juridica se
redacteaza in limba statului contractant solicitat.
Art. 9
Informatii asupra problemelor de drept
Ministerele de justitie si procuraturile generale ale statelor contractante
isi comunica reciproc, la cerere, informatii referitoare la dispozitiile legale
in vigoare sau care au fost in vigoare in statul caruia ii apartin, precum si
asupra practicii judiciare.
Art. 10
Ocrotirea martorilor si expertilor
1. Martorul sau expertul care, fiind citat intr-o cauza civila sau penala
prin intermediul institutiei judiciare a statului contractant solicitat, se
prezinta in fata institutiei judiciare a statului contractant solicitant, nu
poate, oricare ar fi cetatenia sa, sa fie tras la raspundere penala, arestat
sau supus executarii unei pedepse penale, pe teritoriul acestui stat, pentru
infractiunea ce formeaza obiectul procesului pentru care a fost citat sau
pentru o alta infractiune savirsita inainte de trecerea frontierei statului
contractant solicitant.
2. Martorul sau expertul pierde garantiile prevazute la paragraful 1 daca
nu a parasit teritoriul statului contractant solicitant in termen de 30 de zile
de la data cind institutia judiciara solicitanta il instiinteaza ca prezenta sa
nu mai este necesara. In acest termen nu se include timpul in care martorul sau
expertul nu a putut parasi teritoriul statului contractant solicitant din
motive independente de vointa sa.
Art. 11
Restituirea cheltuielilor pentru martori si experti
Martorul si expertul au dreptul la restituirea cheltuielilor de calatorie
si de intretinere in perioada deplasarii, precum si la compensarea retributiei
nerealizate. Expertul are dreptul si la onorariul de expert. Despre drepturile
martorului sau expertului se va face mentiune in citatie.
Art. 12
Audierea ca martor a persoanei arestate
In cazul in care o persoana, ce se afla arestata pe teritoriul unui stat
contractant, este necesar sa fie audiata ca martor de catre o institutie
judiciara a celuilalt stat contractant, organele centrale prevazute la art. 7
din prezentul tratat pot conveni ca aceasta persoana sa fie transportata pe
teritoriul statului contractant solicitant, cu conditia de a fi mentinuta in
stare de arest si de a fi inapoiata in cel mai scurt timp dupa audiere.
PARTEA a II-a
Cauze civile
CAP. 1
Asistenta juridica
Art. 13
Acordarea asistentei juridice
Institutiile judiciare ale celor doua state contractante isi acorda
reciproc, la cerere, asistenta juridica in cauzele civile, in conditiile
prevazute in prezentul tratat.
Art. 14
Obiectul asistentei juridice
Asistenta juridica in materie civila cuprinde indeplinirea unor activitati
procesuale cum ar fi: intocmirea, transmiterea si inminarea de acte judiciare
si extrajudiciare; audierea partilor, martorilor, expertilor si a altor
persoane; cercetarea locala; efectuarea de expertize; asigurarea dovezilor,
constatarea unei stari de fapt; aplicarea unor masuri de asigurare sau de
conservare.
Art. 15
Cererea de asistenta juridica
1. Cererea de asistenta juridica va cuprinde urmatoarele date:
a) denumirea institutiei judiciare solicitante;
b) denumirea institutiei judiciare solicitate;
c) obiectul cererii si indicarea cauzei in care se solicita asistenta
juridica;
d) numele si prenumele partilor, calitatea procesuala, cetatenia,
domiciliul sau resedinta lor, iar la persoanele juridice, denumirea si sediul
lor;
e) numele, prenumele si domiciliul sau resedinta reprezentantilor partilor,
daca este cazul;
f) datele necesare cu privire la obiectul cererii, indeosebi adresa
destinatarului la cererile de inminare de acte, iar la comisiile rogatorii,
imprejurarile in legatura cu care urmeaza sa se faca o proba si, daca este
cazul, intrebarile care trebuie puse persoanelor ce urmeaza a fi audiate;
g) mentionarea actelor anexe la cerere.
2. Cererea de asistenta juridica si actele anexe trebuie sa poarte stampila
oficiala.
Art. 16
Rezolvarea cererilor de asistenta juridica
1. In indeplinirea cererii de asistenta juridica, institutia judiciara
solicitata aplica normele legale ale statului sau. Institutia judiciara
solicitata poate, la cerere, sa aplice normele procesuale ale statului
contractant solicitant daca acestea nu contravin legii statului solicitat.
2. Daca institutia judiciara solicitata nu este competenta sa solutioneze
cererea, ea o va transmite, din oficiu, institutiei judiciare competente si va
informa despre aceasta institutia judiciara solicitanta.
3. Daca adresa persoanei care urmeaza sa fie audiata sau careia urmeaza sa
i se inmineze un act nu este indicata precis sau daca se constata ca ea este
inexacta, institutia judiciara solicitata va lua, din proprie initiativa,
masurile necesare pentru stabilirea adresei exacte.
4. Inminarea de acte in procedura cu partile implicate in procese, care isi
au domiciliul sau resedinta pe teritoriul unuia dintre statele contractante, se
efectueaza pe calea asistentei juridice prevazute in prezentul tratat.
5. In cazul in care actele nu sint redactate in limba statului contractant
solicitat ori nu sint insotite de traduceri certificate, institutia judiciara
le inmineaza numai daca destinatarul este de acord sa le primeasca. Daca pentru
acest motiv se refuza primirea, inminarea se considera ca nu a fost efectuata.
6. Dovada de inminare a actelor se intocmeste in conformitate cu legea in
vigoare a statului contractant solicitat. Dovada va cuprinde, in orice caz,
modalitatea, locul si data inminarii.
7. Institutia judiciara solicitata va instiinta, la cerere, in timp util,
institutia judiciara solicitanta despre locul si data la care urmeaza sa fie
efectuata comisia rogatorie.
8. In cazul in care cererea nu a putut fi satisfacuta, se vor restitui
actele si se vor comunica motivele pentru care aceasta nu a fost indeplinita.
Art. 17
Atributii ale misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare
Statele contractante au dreptul sa dispuna inminarea de acte judiciare si
extrajudiciare, prin intermediul misiunilor diplomatice sau oficiilor
consulare, cetatenilor proprii care se afla pe teritoriul celuilalt stat
contractant, daca acestia accepta primirea.
Art. 18
Cheltuieli legate de acordarea asistentei juridice
1. Statul contractant solicitat nu va pretinde restituirea cheltuielilor
ocazionate de acordarea asistentei juridice. Statele contractante suporta
singure toate cheltuielile ocazionate de acordarea asistentei juridice pe
teritoriul lor, inclusiv cheltuielile facute cu administrarea probelor.
2. Institutia judiciara solicitata comunica institutiei solicitante
cuantumul cheltuielilor facute. Daca institutia judiciara solicitanta percepe
aceste cheltuieli de la persoana obligata sa le plateasca, sumele incasate
ramin statului contractant a carui institutie le-a perceput.
Art. 19
Refuzul asistentei juridice
Acordarea asistentei juridice poate fi refuzata daca statul contractant
solicitat considera ca prin satisfacerea cererii s-ar putea aduce atingere
ordinii sale publice.
CAP. 2
Acte oficiale
Art. 20
Valabilitatea actelor
1. Actele care au fost intocmite sau certificate de un organ de stat sau de
catre o persoana oficiala pe teritoriul unuia dintre statele contractante, in
limitele competentei lor, in forma stabilita de lege si prevazute cu sigiliul
oficial, sint valabile pe teritoriul celuilalt stat contractant fara vreo alta
legalizare. Aceasta este valabil, deopotriva, pentru legalizarea semnaturilor
si copiilor de pe acte.
2. Actele mentionate la paragraful 1 au, pe teritoriul celuilalt stat
contractant, aceeasi forta probanta ca si actele de acelasi fel ale acestui din
urma stat.
Art. 21
Transmiterea actelor de stare civila
1. Autoritatile competente ale celor doua state contractante transmit, la cerere,
gratuit, certificate de stare civila, extrase de pe registrele de stare civila,
precum si copii certificate de pe hotaririle date in materie de stare civila de
catre institutiile judiciare, daca aceste inscrisuri se refera la cetatenii
statului contractant solicitant si daca sint cerute in interes oficial.
2. Transmiterea inscrisurilor mentionate la paragraful 1 se face prin
intermediul ministerelor de justitie ale fiecarui stat contractant.
CAP. 3
Norme conflictuale
Sectiunea I
Statutul persoanei si dreptul familiei
Art. 22
Capacitatea juridica
Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice este determinata de legea
statului contractant al carui cetatean este.
Art. 23
Incheierea casatoriei
1. Conditiile de fond ale incheierii casatoriei sint determinate, pentru
fiecare dintre viitorii soti, de legea statului contractant ai carui cetateni
sint.
2. Forma incheierii casatoriei este determinata de legea statului
contractant pe al carui teritoriu se incheie casatoria.
3. Forma incheierii casatoriei oficiate in fata unui agent diplomatic sau
functionar consular, imputernicit in acest scop, este determinata de legea
statului contractant trimitator al agentului diplomatic sau functionarului
consular.
Art. 24
Raporturile personale si patrimoniale ale sotilor
1. Raporturile personale si patrimoniale ale sotilor sint guvernate de
legea statului contractant ai carui cetateni sint.
2. Daca unul dintre soti este cetatean al unui stat contractant, iar celalalt
sot are cetatenia celuilalt stat contractant, raporturile lor personale si
patrimoniale sint guvernate de legea acelui stat contractant pe al carui
teritoriu ei isi au ori si-au avut ultimul domiciliu comun.
3. Daca sotii mentionati la paragraful 2 nu au avut domiciliul comun,
institutia judiciara solicitata aplica legea statului sau.
4. Competenta de a hotari asupra raporturilor personale si patrimoniale
prevazute la paragrafele 1 si 2 apartine institutiei judiciare a statului
contractant a carui lege guverneaza acele raporturi. In cazul prevazut la
paragraful 3, sint competente institutiile judiciare ale ambelor state
contractante.
Art. 25
Divortul
1. In caz de divort, daca ambii soti au cetatenia unui stat contractant si
domiciliaza, la data introducerii actiunii de divort, pe teritoriul celuilalt
stat contractant, va fi aplicabila legea statului contractant ai carui cetateni
sint.
2. Daca, la data introducerii actiunii de divort, unul dintre soti este
cetatean al unuia dintre statele contractante, iar celalalt sot are cetatenia
celuilalt stat contractant si domiciliaza fie amindoi pe teritoriul aceluiasi
stat contractant, fie unul pe teritoriul unui stat contractant si altul pe
teritoriul celuilalt stat contractant, instantele judecatoresti competente
aplica legea statului lor.
3. Pentru solutionarea cauzelor de divort mentionate la paragrafele 1 si 2
sint competente instantele judecatoresti ale ambelor state contractante.
Art. 26
Nulitatea casatoriei
1. Pentru constatarea (declararea) nulitatii si pentru anularea
(constatarea inexistentei) unei casatorii se aplica legile statului contractant
care, potrivit art. 23, sint valabile pentru incheierea casatoriei.
2. In privinta competentei instantelor, prevederile art. 25 se aplica in
mod corespunzator.
Art. 27
Filiatia
1. In cauzele privind stabilirea si contestarea filiatiei este aplicabila
legea statului contractant al carui cetatean este copilul.
2. Forma recunoasterii paternitatii este cirmuita de legea statului
contractant pe al carui teritoriu are loc recunoasterea.
3. Competenta pentru solutionarea cauzelor prevazute la paragraful 1
apartine institutiilor judiciare ale statului contractant al carui cetatean
este copilul.
4. Daca reclamantul si piritul domiciliaza pe teritoriul aceluiasi stat
contractant, competenta solutionarii cauzelor prevazute la paragraful 1
apartine si institutiilor judiciare ale acestui stat.
Art. 28
Raporturile juridice dintre parinti si copii
1. Raporturile juridice dintre parinti si copii se stabilesc potrivit legii
statului contractant al carui cetatean este copilul.
2. In privinta competentei institutiilor judiciare, prevederile art. 27
paragrafele 3 si 4 se aplica in mod corespunzator.
Art. 29
Infierea
1. Infierea sau desfiintarea infierii sint determinate de legea statului
contractant al carui cetatean este infietorul in momentul infierii sau
desfiintarii acesteia.
2. Cind copilul este cetatean al celuilalt stat contractant, pentru
infierea si desfacerea acesteia trebuie obtinute consimtamintul
reprezentantului legal al copilului, autorizarea organelor de stat competente
si consimtamintul copilului insusi, daca acesta este cerut de legea statului
contractant al carui cetatean este.
3. Cind copilul este infiat de soti, dintre care unul are cetatenia unui
stat contractant, iar celalalt are cetatenia celuilalt stat contractant, atit
infierea, cit si desfiintarea acesteia, sint determinate de legile ambelor
state contractante.
4. Pentru procedura infierii si a desfiintarii acesteia sint competente
institutiile judiciare ale statului contractant al carui cetatean este
infietorul in momentul infierii si respectiv al desfiintarii acesteia. Daca
atit infietorul, cit si copilul infiat, isi au domiciliul pe teritoriul
celuilalt stat contractant, institutiile judiciare ale acestui stat sint
deopotriva competente.
5. In cazul prevazut la paragraful 3, competenta apartine institutiei
judiciare a statului contractant pe a carei raza teritoriala ambii soti
domiciliaza ori au avut ultimul domiciliu comun.
Art. 30
Tutela si curatela
1. Pentru instituirea si desfiintarea tutelei si a curatelei se aplica
legea statului contractant al carui cetatean este persoana asupra careia
urmeaza sa se instituie ori s-a instituit tutela sau curatela.
2. Raporturile juridice dintre tutore sau curator si persoana asupra careia
s-a instituit tutela sau curatela sint determinate de legea statului
contractant a carui institutie judiciara l-a numit pe tutore sau curator.
3. Obligatia de a prelua activitatea de tutore sau curator este determinata
de legea statului contractant al carui cetatean este persoana care urmeaza sa
fie numita ca tutore sau curator.
4. Cetateanul unuia dintre statele contractante poate fi numit tutore sau
curator al cetateanului celuilalt stat contractant daca domiciliaza pe
teritoriul statului contractant in care urmeaza a se exercita tutela sau
curatela si daca numirea sa corespunde cel mai bine intereselor persoanei
asupra careia urmeaza sa se instituie tutela sau curatela.
5. In ceea ce priveste instituirea si desfiintarea tutelei sau a curatelei,
hotaraste institutia judiciara a statului contractant al carui cetatean este
persoana asupra careia urmeaza sa se instituie ori s-a instituit tutela sau
curatela, daca prezentul tratat nu prevede altfel.
Art. 31
Masuri privind tutela si curatela
1. In cazul in care urmeaza sa se instituie tutela sau curatela pentru
ocrotirea intereselor cetateanului unui stat contractant al carui domiciliu,
resedinta ori bunuri se afla pe teritoriul celuilalt stat contractant,
institutia judiciara a acestui stat contractant instiinteaza, de indata,
misiunea diplomatica sau oficiul consular al celuilalt stat contractant.
2. In cazuri urgente, institutia judiciara ia masuri provizorii necesare
conform legii statului sau, instiintind neintirziat despre aceasta misiunea
diplomatica sau oficiul consular, potrivit prevederilor paragrafului 1.
Masurile provizorii ramin valabile pina la luarea hotaririi de catre institutia
judiciara competenta a celuilalt stat contractant. Institutia judiciara care a
luat masurile provizorii va fi instiintata despre aceasta hotarire.
Art. 32
Transmiterea competentei privind tutela si curatela
1. Institutia judiciara competenta potrivit art. 30 paragraful 5 poate
transmite competenta privind tutela sau curatela institutiei judiciare a
celuilalt stat contractant, daca persoana asupra careia s-a instituit tutela
sau curatela isi are domiciliul sau resedinta pe teritoriul acestui stat.
Competenta se considera transmisa atunci cind institutia judiciara careia
ii este adresata cererea accepta preluarea acestei competente si informeaza
despre aceasta institutia judiciara solicitanta.
2. Institutia judiciara care, potrivit paragrafului 1, a acceptat preluarea
competentei privind tutela sau curatela isi indeplineste atributiile in
conformitate cu legea statului sau.
Totusi, in materie de capacitate juridica, se va aplica legea statului
contractant al carui cetatean este persoana careia i s-a instituit tutela sau
curatela. Ea nu are dreptul sa adopte hotariri in legatura cu statutul personal
al acesteia.
Art. 33
Declararea mortii
1. Pentru declararea pe cale judecatoreasca a disparitiei sau a mortii unei
persoane (declararea mortii) si stabilirea datei mortii sint competente
institutiile judiciare ale statului contractant al carui cetatean era acea
persoana la data cind, potrivit ultimelor stiri, mai era in viata.
2. Cu toate acestea, institutiile judiciare ale unui stat contractant, la
cererea unor persoane care domiciliaza pe teritoriul acestuia, sint competente
sa declare disparitia sau moartea (sa declare moartea) sau sa stabileasca data
mortii unui cetatean al celuilalt stat contractant, daca, potrivit legii
statului contractant solicitat, acele persoane au drept la o asemenea actiune.
3. In cauzele aratate la paragrafele 1 si 2, institutiile judiciare ale
statelor contractante aplica legea statului lor.
Sectiunea II
Succesiuni
Art. 34
Principiul egalitatii
Cetatenii unui stat contractant sint egali cu cetatenii celuilalt stat
contractant in ce priveste capacitatea de a intocmi sau revoca un testament cu
privire la bunurile care se gasesc ori la drepturile ce urmeaza a fi realizate
pe teritoriul acestui stat contractant, precum si in ce priveste capacitatea de
a dobindi prin mostenire sau legat astfel de bunuri si drepturi. Bunurile si
drepturile se transmit acestora in conditiile stabilite pentru cetatenii
proprii.
Art. 35
Legea aplicabila
1. Dreptul de succesiune asupra bunurilor mobile este determinat de legea
statului contractant al carui cetatean era autorul succesiunii la data mortii
sale.
2. Dreptul de succesiune asupra bunurilor imobile este determinat de legea
statului contractant pe al carui teritoriu se afla acele bunuri.
3. Deosebirea dintre bunurile succesorale mobile si imobile se face in
conformitate cu legea statului contractant pe al carui teritoriu se afla acele
bunuri.
Art. 36
Dreptul de succesiune al statului
In cazul in care mostenitor este statul, conform legii statului contractant
dupa care se determina dreptul succesoral, bunurile mobile din succesiune revin
statului contractant al carui cetatean era autorul succesiunii la data mortii
sale, iar bunurile imobile din succesiune revin statului contractant pe al
carui teritoriu sint situate acele bunuri.
Art. 37
Testamentul
1. In privinta capacitatii de a testa ori de a revoca testamentul, precum
si in privinta consecintelor juridice ale viciilor de vointa, se va aplica
legea statului contractant al carui cetatean a fost autorul succesiunii la data
intocmirii sau revocarii testamentului. Dupa aceeasi lege se stabilesc si
felurile de dispozitii testamentare care sint admise.
2. Forma intocmirii si revocarii unui testament este aceea prevazuta de
legea statului contractant al carui cetatean a fost autorul succesiunii la data
intocmirii sau revocarii testamentului ori de legea statului pe teritoriul
caruia aceste acte au fost facute.
Art. 38
Competenta
1. Deschiderea succesiunii si intreaga procedura succesorala privind
bunurile mobile sint de competenta institutiilor judiciare ale statului
contractant al carui cetatean era defunctul la data mortii sale, in afara de
cazul in care se face aplicarea paragrafului 4.
2. Deschiderea succesiunii si intreaga procedura succesorala privind
bunurile imobile sint de competenta institutiilor judiciare ale statului
contractant pe teritoriul caruia se afla aceste bunuri.
3. Dispozitiile paragrafelor 1 si 2 se aplica in mod corespunzator si
pentru litigiile succesorale.
4. Daca toate bunurile mobile succesorale ramase de la cetateanul unuia
dintre statele contractante sint situate pe teritoriul celuilalt stat
contractant si daca toti succesorii sint de acord, la cererea oricarui succesor
sau a altei persoane care are un drept la succesiune, competenta revine
institutiilor judiciare ale acestui stat contractant.
Art. 39
Deschiderea testamentului
Deschiderea testamentului este in caderea institutiei judiciare competente
a statului contractant pe teritoriul caruia se afla testamentul. Copia
certificata a testamentului si procesul-verbal referitor la starea si continutul
testamentului si, in functie de imprejurari, copia certificata a
procesului-verbal de deschidere a testamentului, precum si, in cazul in care se
cere, originalul testamentului, se trimit institutiei judiciare competente a
celuilalt stat contractant, daca defunctul a fost cetatean al acestuia sau daca
o institutie judiciara a acestui stat este competenta sa efectueze procedura
succesorala.
Art. 40
Masuri de conservare a succesiunii
1. Institutiile judiciare ale fiecarui stat contractant vor lua, potrivit
legii lor, masurile necesare pentru conservarea sau administrarea bunurilor
succesorale ramase pe teritoriul lor in urma decesului unui cetatean al
celuilalt stat contractant.
2. Ele informeaza fara intirziere misiunea diplomatica sau oficiul consular
al celuilalt stat contractant despre masurile luate conform paragrafului 1;
misiunea diplomatica sau oficiul consular poate participa la realizarea acestor
masuri. La cererea misiunii diplomatice sau a oficiului consular, masurile
luate conform paragrafului 1 vor putea fi schimbate sau anulate, iar cele ce
urmeaza a fi luate vor putea fi aminate.
3. Institutia judiciara a statului contractant al carui cetatean a fost
defunctul, competenta potrivit art. 38 paragraful 1, va putea cere schimbarea,
anularea sau aminarea masurilor luate conform paragrafului 1 din prezentul
articol.
4. Daca cetateanul unui stat contractant moare pe teritoriul celuilalt stat
contractant, unde nu a avut domiciliul sau resedinta, obiectele pe care le-a
avut asupra sa se pun la dispozitia misiunii diplomatice sau oficiului consular
al statului contractant al carui cetatean a fost defunctul, insotite de un
inventar, fara vreo alta procedura.
Art. 41
Comunicarea cazurilor de deces
1. In cazul cind cetateanul unui stat contractant moare pe teritoriul
celuilalt stat contractant, institutia competenta va instiinta de indata
misiunea diplomatica sau oficiul consular al celuilalt stat contractant despre
deces.
In acelasi timp, institutia judiciara competenta va comunica tot ceea ce
cunoaste despre succesori, despre domiciliul sau resedinta lor, despre masa
succesorala si valoarea succesiunii, precum si despre testament, in caz ca
exista. Aceasta regula se aplica si in cazul cind institutia judiciara competenta
a unui stat contractant este informata ca cetateanul celuilalt stat
contractant, decedat pe teritoriul unui al treilea stat, a lasat bunuri pe
teritoriul statului ei.
2. Daca misiunea diplomatica sau oficiul consular detine date cu privire la
un deces in conditiile paragrafului 1, va comunica aceste date institutiei
judiciare competente pentru a lua masurile necesare de conservare a
succesiunii.
Art. 42
Dreptul de reprezentare al misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare
In cauzele succesorale, misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale
statelor contractante au dreptul sa reprezinte interesele cetatenilor proprii
in fata institutiilor judiciare ale celuilalt stat contractant, in conformitate
cu legea acestui stat, daca acestia lipsesc si nu si-au desemnat un mandatar.
Art. 43
Transmiterea succesiunii
1. Cind, dupa terminarea procedurii succesorale, bunurile succesorale
mobile ori sumele realizate din vinzarea bunurilor succesorale mobile sau
imobile revin mostenitorilor care au domiciliul ori resedinta in celalalt stat
contractant si nu exista posibilitatea ca aceste bunuri sau valori sa le fie
remise direct ori prin imputernicitii lor, remiterea se va face misiunii
diplomatice sau oficiului consular al acestui stat contractant.
2. Se procedeaza potrivit prevederilor paragrafului 1, dupa ce:
a) toate taxele succesorale si cheltuielile legate de mostenire au fost
platite sau asigurate;
b) organele competente au dat cuvenita aprobare, prevazuta de legea statului
lor, pentru exportul obiectelor provenite din succesiune si transferul sumelor
de bani.
Sectiunea III
Raspunderea civila delictuala
Art. 44
1. Raspunderea civila delictuala se stabileste potrivit legii statului
contractant pe al carui teritoriu s-a comis fapta cauzatoare de prejudiciu.
2. Daca atit persoana care a cauzat prejudiciul, cit si cea care a suferit
paguba sint cetateni ai aceluiasi stat contractant si domiciliaza pe teritoriul
acestuia, se aplica legea statului respectiv.
CAP. 4
Recunoasterea si executarea hotaririlor
Art. 45
Obiectul recunoasterii si executarii
1. Fiecare stat contractant va recunoaste sau va incuviinta sa se execute
pe teritoriul sau, in conditiile prevazute de prezentul tratat, hotaririle
pronuntate pe teritoriul celuilalt stat contractant.
2. In sensul paragrafului 1, prin hotariri se inteleg:
a) hotaririle judecatoresti pronuntate in cauzele civile, inclusiv
tranzactiile judiciare;
b) hotaririle judecatoresti pronuntate in cauzele penale, cit priveste
dispozitiile civile referitoare la repararea pagubei;
c) hotaririle judecatoresti referitoare la cheltuielile de judecata;
d) actele autentice susceptibile de executare in cauzele civile;
e) hotaririle arbitrale, pronuntate in cauzele civile, in masura in care
recunoasterea sau executarea lor nu este reglementata prin alte conventii la
care sint parti ambele state contractante;
f) hotaririle nepatrimoniale ale organelor de tutela si curatela.
Art. 46
Conditiile recunoasterii si incuviintarii executarii
Hotaririle sint recunoscute si executate daca sint intrunite urmatoarele
conditii:
a) daca sint definitive si susceptibile de executare potrivit legii
statului contractant pe teritoriul caruia au fost pronuntate;
b) daca nu a fost incalcata competenta exclusiva a institutiei judiciare a
statului contractant pe al carui teritoriu urmeaza a avea loc recunoasterea sau
executarea;
c) daca persoanei care nu a participat la proces si impotriva careia s-a
dat hotarirea i s-au inminat, in timp util, citatia si actul de sesizare a
instantei, in conformitate cu legea statului contractant pe teritoriul caruia
s-a pronuntat hotarirea, iar in cazul in care nu avea capacitate de exercitiu,
i s-a dat posibilitatea de a fi reprezentata in proces; comunicarea prin
afisare a citatiei si a actului de sesizare nu se considera valabila;
d) daca intre aceleasi parti, cu privire la acelasi obiect si pentru
aceleasi fapte, nu s-a pronuntat in prealabil o hotarire ori nu se afla in curs
de judecata o actiune intentata anterior pe teritoriul statului contractant
unde urmeaza sa se recunoasca ori sa se incuviinteze executarea hotaririi.
Art. 47
Procedura de recunoastere si incuviintare a executarii
1. Hotaririle pronuntate pe teritoriul unui stat contractant referitoare la
statutul personal al propriilor sai cetateni se recunosc si produc efecte
juridice pe teritoriul celuilalt stat contractant fara nici o alta procedura.
2. Celelalte hotariri nepatrimoniale se recunosc pe teritoriul celuilalt
stat contractant fara nici o procedura, daca sint respectate conditiile
prevazute in art. 45 si 46.
3. Executarea hotaririlor patrimoniale se incuviinteaza de catre instanta
judecatoreasca a statului contractant pe al carui teritoriu urmeaza sa aiba loc
executarea.
4. In ceea ce priveste procedura prevazuta la paragraful 3, instanta se
limiteaza a stabili daca sint intrunite conditiile mentionate in art. 45 si 46.
5. Incuviintarea executarii hotaririlor, precum si executarea propriu-zisa,
se efectueaza potrivit legii statului contractant pe al carui teritoriu urmeaza
sa aiba loc executarea.
6. Orice obiectie cu privire la executare se rezolva de catre instanta
competenta a statului contractant unde are loc executarea, potrivit legii
statului sau.
Art. 48
Cererile de incuviintare a executarii si de executare
1. Cererea de incuviintare a executarii se intocmeste de catre partea care
solicita executarea ori de reprezentantul sau. Cererea se depune la instanta
care a pronuntat hotarirea in prima instanta. Aceasta o va transmite, impreuna
cu actele anexe, la instanta competenta sa incuviinteze executarea. Cererea
poate fi depusa si direct la aceasta din urma instanta.
Odata cu cererea de incuviintare a executarii se poate solicita si
executarea hotaririi.
2. La cererea de incuviintare a executarii, partea solicitanta va anexa
urmatoarele acte:
a) copia legalizata a hotaririi, cu atestarea facuta de instanta, ca
aceasta este definitiva si susceptibila de executare, daca mentiunea nu rezulta
din insusi textul hotaririi;
b) o adeverinta prin care instanta sa confirme ca persoanei care nu a
participat la proces si impotriva careia s-a dat hotarirea i s-au inminat, la
timp si in forma cuvenita, citatia si actul de sesizare a instantei, iar in
cazul in care persoana nu a avut capacitate de exercitiu, se va adauga
mentiunea ca instanta i-a dat acesteia posibilitatea de a fi reprezentata in
proces.
Cererile de incuviintare a executarii si de executare, precum si actele
anexe, prevazute la lit. a) si b), vor fi insotite de traduceri certificate, in
limba statului contractant solicitat. Actele traduse vor fi depuse in dublu
exemplar.
3. In cazul in care cererea si actele anexe nu corespund cerintelor
mentionate in paragraful 2, institutia judiciara poate solicita date
suplimentare.
4. In cazul hotaririlor privind cheltuielile de judecata, la cererea de
incuviintare a executarii se anexeaza o copie certificata a hotaririi, cu
mentiunea ca este definitiva, precum si traducerile certificate ale acestora.
Art. 49
Informatii asupra solutionarii cererii
Instanta care a solutionat cererea de incuviintare a executarii
instiinteaza instanta din celalalt stat contractant despre hotarirea pronuntata
in rezolvarea cererii.
Art. 50
Cheltuieli de executare
1. Stabilirea si incasarea cheltuielilor legate de incuviintarea executarii
hotaririi si de executarea propriu-zisa se dispun de catre instanta solicitata,
potrivit legii statului ei. In aceste cheltuieli se includ si cele referitoare
la certificarea si traducerea inscrisurilor si la sustinerea cererilor.
2. Partea care a beneficiat, in fata instantei care a pronuntat hotarirea,
de inlesnirile prevazute la art. 4 paragraful 1 va beneficia de aceleasi
inlesniri si in cadrul procedurii de incuviintare a executarii hotaririi si de
executare propriu-zisa, desfasurate in celalalt stat contractant.
Art. 51
Transferul sumelor de bani si transmiterea bunurilor
Transferul sumelor de bani si transmiterea obiectelor obtinute prin
executare, catre un creditor care domiciliaza pe teritoriul celuilalt stat
contractant, se efectueaza cu respectarea dispozitiilor legale ale statului
contractant pe teritoriul caruia hotarirea a fost executata.
PARTEA a III-a
Cauze penale
CAP. 1
Asistenta juridica
Art. 52
Acordarea asistentei juridice
Institutiile judiciare ale statelor contractante isi acorda reciproc, la
cerere, asistenta juridica in cauzele penale, in conditiile stabilite prin
prezentul tratat.
Art. 53
Obiectul asistentei juridice si cererea de asistenta juridica
1. La acordarea asistentei juridice in cauzele penale, prevederile cuprinse
in partea a II-a, capitolul I, din prezentul tratat se aplica in mod
corespunzator.
2. Prin comisie rogatorie, in cauzele penale, se pot efectua si
perchezitii, sechestre asiguratorii, precum si predari de probe materiale.
3. Cererile de asistenta juridica in cauzele penale trebuie sa cuprinda si
descrierea succinta a situatiei de fapt care formeaza obiectul cauzei penale,
precum si incadrarea juridica a faptelor penale.
Art. 54
Comunicari privind hotarirea de condamnare
Statele contractante isi comunica anual date privind hotaririle penale
definitive de condamnare, pronuntate de instantele judecatoresti ale unui stat
contractant impotriva cetatenilor celuilalt stat contractant.
Art. 55
Informatii din cazierul judiciar
La cererea institutiilor judiciare ale celuilalt stat contractant se vor da
gratuit informatii din cazierul judiciar al persoanelor urmarite sau supuse
judecatii penale pe teritoriul acelui stat contractant.
CAP. 2
Pornirea urmaririi penale
Art. 56
Conditii
1. Fiecare stat contractant se obliga ca, la cererea celuilalt stat
contractant, sa porneasca, in conformitate cu propria sa lege, urmarirea penala
impotriva unui cetatean al sau, atunci cind exista date suficiente ca acesta a
savirsit pe teritoriul celuilalt stat contractant o fapta care este prevazuta
ca infractiune de legile ambelor state contractante.
2. Daca persoanele vatamate prin infractiunea care constituie obiectul
urmaririi penale au formulat cereri corespunzatoare de despagubiri civile,
aceste cereri se solutioneaza in cadrul procesului penal.
Art. 57
Cererea de urmarire penala
1. La cererea de urmarire penala se anexeaza:
a) o informare cuprinzind datele personale ale celui invinuit, inclusiv
indicarea cetateniei, descrierea situatiei de fapt care formeaza obiectul
cauzei, precum si incadrarea juridica a faptelor;
b) un extras cu textele dispozitiilor legale incalcate prin infractiune;
c) probele si actele de procedura existente;
d) plingerile formulate pentru urmarirea penala de catre persoanele
vatamate, cind aceste plingeri sint necesare;
e) cererile de despagubiri civile, daca exista.
2. Cererea si actele prevazute la paragraful 1 lit. a) si b) sint insotite
de traduceri oficiale in limba statului contractant solicitat.
Art. 58
Informatii asupra solutionarii procesului
Statul contractant solicitat este obligat sa instiinteze statul contractant
solicitant despre rezultatul procesului penal. La cererea statului contractant
solicitant se transmite o copie a hotaririi definitive.
Art. 59
Modul de legatura
In problemele urmaririi penale, procuraturile generale si ministerele de
justitie ale celor doua state contractante comunica direct intre ele.
CAP. 3
Extradarea
Art. 60
Obligatia de extradare
1. Statele contractante se obliga sa-si extradeze reciproc, la cerere,
potrivit prevederilor cuprinse in prezentul tratat, in vederea tragerii la
raspundere penala sau pentru executarea pedepsei, persoanele care se gasesc pe
teritoriul unuia dintre cele doua state contractante.
2. Extradarea se admite numai pentru acele fapte care sint prevazute ca
infractiuni de legile ambelor state contractante.
3. Extradarea in vederea urmaririi sau judecarii se admite numai pentru
acele fapte care, potrivit legilor ambelor state contractante, sint sanctionate
cu o pedeapsa privativa de libertate mai mare de un an sau cu o pedeapsa mai
grea.
Extradarea in vederea executarii pedepsei se admite numai daca pedeapsa
privativa de libertate pronuntata este mai mare de un an sau o pedeapsa mai
grea.
Art. 61
Refuzarea extradarii
1. Nu se extradeaza:
a) persoanele care, la data primirii cererii de extradare, sint cetateni ai
statului contractant solicitat;
b) persoanele a caror extradare nu este permisa de legea statului
contractant solicitat.
2. Extradarea nu se admite daca:
a) fapta a fost savirsita pe teritoriul statului contractant solicitat;
b) potrivit legii statului contractant solicitat actiunea penala nu poate
fi exercitata sau hotarirea nu poate fi executata ca urmare a amnistiei, a
implinirii termenului de prescriptie ori pentru un alt temei legal;
c) fata de persoana a carei extradare se cere s-a pronuntat o hotarire
definitiva ori s-a pus capat urmaririi penale, pentru aceeasi fapta, in statul
contractant solicitat;
d) potrivit legii ambelor state contractante, actiunea penala se pune in
miscare numai la plingerea prealabila a persoanei vatamate.
Art. 62
Extradarea conditionata
Cind o persoana, a carei extradare se cere pentru executarea pedepsei, a
fost judecata in lipsa, extradarea poate fi conditionata de cerinta de a se
asigura celui extradat dreptul de a solicita rejudecarea cauzei, in prezenta
sa, potrivit legii statului contractant solicitant.
Art. 63
Aminarea extradarii si extradarea temporara
1. Cind, pe teritoriul statului contractant solicitat, este in curs o
actiune penala impotriva persoanei a carei extradare se cere sau cind aceasta
persoana are de executat in statul contractant solicitat o pedeapsa privativa
de libertate pentru o alta infractiune, extradarea poate fi aminata pina ce
procesul penal a luat sfirsit ori pina la data cind pedeapsa a fost executata
sau considerata ca executata.
2. In cazul in care aminarea extradarii ar atrage implinirea termenului de
prescriptie al actiunii penale sau ar crea mari dificultati pentru stabilirea
faptelor, statul contractant solicitat poate admite extradarea temporara, sub
conditia ca persoana a carei extradare se cere sa fie readusa dupa efectuarea
actelor procesuale pentru care s-a admis extradarea, dar nu mai tirziu de 3
luni de la data extradarii. In cazuri intemeiate, acest termen poate fi
prelungit de comun acord.
Art. 64
Limitele actiunii penale
1. Persoana extradata nu poate fi urmarita ori judecata si nici supusa
executarii pedepsei pentru o infractiune savirsita inainte de extradare, alta
decit aceea pentru care s-a obtinut extradarea.
2. Persoana extradata nu poate fi extradata unui stat tert pentru o
infractiune savirsita inainte de extradare.
3. Dispozitiile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica:
a) daca exista acordul prealabil al statului contractant solicitat, sau
b) daca persoana extradata, care nu este cetatean al statului contractant
solicitant, continua sa ramina pe teritoriul acestui stat contractant mai mult
de 30 de zile de la sfirsitul procesului penal ori de la terminarea executarii
pedepsei, sau daca ulterior se reintoarce acolo de buna voie. In acest termen
nu se include perioada in care persoana extradata, din motive independente de
vointa sa, a fost impiedicata sa paraseasca teritoriul statului contractant
solicitant.
Art. 65
Cereri formulate de mai multe state
Daca extradarea aceleiasi persoane este ceruta de mai multe state, pentru o
infractiune sau pentru mai multe infractiuni diferite, statul contractant
solicitat hotaraste carui stat va face extradarea, luind in considerare toate
imprejurarile, cum sint: cetatenia persoanei a carei extradare se cere, natura
si gravitatea infractiunilor, locul si data comiterii lor si data primirii
cererilor de extradare.
Art. 66
Modul de legatura
In problemele extradarii ministerele de justitie si procuraturile generale
ale celor doua state contractante comunica direct intre ele.
Art. 67
Actele care se anexeaza la cererea de extradare
1. La cererea de extradare vor fi anexate:
a) acte privind persoana a carei extradare se cere, inclusiv cele
referitoare la cetatenie, si orice date disponibile care ar putea servi la identificarea
acesteia;
b) copia certificata a mandatului de arestare, iar cind extradarea se cere
pentru executarea pedepsei, copia certificata a hotaririi ramase definitive. In
cazul in care in mandatul de arestare sau in cuprinsul hotaririi nu este mentionata
fapta cu indicarea locului si timpului savirsirii acesteia, precum si
calificarea ei juridica, aceste date vor fi aratate intr-o anexa;
c) copia textelor de lege aplicabile in cauza respectiva;
d) date privind durata pedepsei neexecutate, in cazul in care extradarea se
cere pentru executarea unei pedepse.
2. Daca cererea de extradare nu contine toate datele necesare, statul
contractant solicitat poate cere date suplimentare.
Statul contractant solicitant va transmite datele suplimentare in termen de
o luna. Acest termen va putea fi prelungit, la cerere, cu cel mult o luna.
Statul contractant solicitat poate sa puna in libertate persoana arestata
si sa inceteze procedura de extradare, daca datele suplimentare nu ii sint
transmise in termenele prevazute in alineatul precedent.
Art. 68
Arestarea in vederea extradarii
1. Dupa primirea cererii de extradare, statul contractant solicitat va lua
neintirziat masuri pentru arestarea persoanei a carei extradare se cere, daca
sint indeplinite conditiile de extradare prevazute in prezentul tratat.
2. Arestarea unei persoane poate avea loc si inainte de primirea cererii de
extradare, daca s-a primit cerere in acest sens de la statul contractant
solicitant. In cerere se va mentiona mandatul de arestare sau hotarirea
definitiva data impotriva acelei persoane, indicindu-se ca cererea de extradare
va fi trimisa ulterior. Cererea de arestare, inainte de primirea cererii de
extradare, poate fi facuta prin posta, telegraf, telefon, radio sau pe o alta
cale.
3. Despre arestarea facuta potrivit paragrafului 2 va fi instiintat
neintirziat celalalt stat contractant.
4. Persoana arestata in conditiile paragrafului 2 va fi pusa in libertate
daca cererea de extradare nu este primita in termen de cel mult o luna, socotit
de la data cind statul contractant solicitant a fost instiintat despre
arestarea preventiva.
Art. 69
Comunicarea hotaririi asupra cererii de extradare
Statul contractant solicitat va face cunoscut statului contractant
solicitant hotarirea sa asupra cererii de extradare. Daca cererea nu a fost
admisa, se vor indica prevederile din prezentul tratat care motiveaza
hotarirea.
Art. 70
Predarea persoanei extradate
1. In cazul in care cererea de extradare este admisa, statul contractant
solicitat va comunica statului contractant solicitant locul si data predarii
persoanei.
2. Daca statul contractant solicitant nu ia in primire, la data stabilita
pentru predare, persoana ce urmeaza a fi extradata si nici nu a solicitat o
aminare a termenului de predare, statul solicitat poate sa puna in libertate
persoana arestata si sa inceteze procedura de extradare. Aminarea nu poate
depasi 15 zile.
Art. 71
Repetarea extradarii
Daca persoana extradata se sustrage de la urmarirea penala, de la judecata
ori de la executarea pedepsei si se afla din nou pe teritoriul statului
contractant solicitat, ea va fi din nou extradata. In acest caz, la cerere nu
se mai anexeaza actele prevazute la art. 67.
Art. 72
Transmiterea de obiecte
1. Statul contractant solicitat va transmite, la cerere:
a) obiectele care pot avea importanta ca probe in procesul penal;
b) obiectele ce provin din infractiunea care a atras extradarea.
Aceste obiecte pot fi transmise si in cazul cind extradarea persoanei nu
are loc din cauza mortii, a sustragerii sau datorita altei imprejurari.
Predarea obiectelor se face sub luare de dovada.
2. Daca obiectele cerute sint necesare statului contractant solicitat ca
probe intr-o cauza penala, transmiterea lor poate fi aminata pina la terminarea
acelui proces.
3. Drepturile statului contractant solicitat sau ale tertilor asupra
acestor obiecte ramin neatinse. Obiectele asupra carora exista asemenea
drepturi vor fi restituite statului contractant solicitat cel mai tirziu la
terminarea procesului penal.
4. Predarea obiectelor prevazute la paragraful 1 se va face cu respectarea
legii statului contractant solicitat referitoare la exportul de obiecte si
transferul sumelor de bani.
Art. 73
Informatii asupra solutionarii procesului penal
Statul contractant solicitant informeaza statul contractant solicitat
despre rezultatul procesului penal pornit impotriva persoanei extradate. La
cererea statului contractant solicitat se va transmite si un exemplar al
hotaririi definitive.
Art. 74
Tranzitarea
1. Statele contractante autoriza, reciproc, la cerere, transportul pe
teritoriul lor al persoanelor care sint extradate unuia dintre aceste state de
catre un al treilea stat.
2. Cererea de tranzit se formuleaza si se rezolva in conformitate cu
prevederile referitoare la extradare din prezentul tratat.
3. Statul contractant solicitat autoriza tranzitul prin modalitatea pe care
o apreciaza ca fiind mai potrivita.
Art. 75
Cheltuieli de extradare si de tranzit
1. Cheltuielile de extradare se suporta de statul contractant pe teritoriul
caruia s-au facut.
2. Cheltuielile de tranzit se suporta de statul contractant solicitant.
CAP. 4
Predarea condamnatilor in vederea executarii pedepselor
Art. 76
Conditii
Cetatenii unui stat contractant, condamnati prin hotariri penale definitive
in celalalt stat contractant la pedepse privative de libertate, vor fi predati,
de comun acord, in conditiile prezentului tratat, pentru executarea pedepsei,
statului contractant ai carui cetateni sint.
Art. 77
Cazuri in care nu poate avea loc predarea
Predarea condamnatului pentru executarea pedepsei nu va avea loc daca:
a) fapta pentru care s-a pronuntat hotarirea de condamnare nu constituie
infractiune potrivit legii statului contractant al carui cetatean este cel
condamnat;
b) pentru aceeasi fapta, in statul contractant al carui cetatean este
condamnatul s-a pronuntat fata de acesta o hotarire penala ramasa definitiva
ori s-a pus capat urmaririi penale;
c) in statul al carui cetatean este cel condamnat, pedeapsa pronuntata
impotriva sa nu poate fi executata deoarece a intervenit prescriptia sau alta
cauza care, potrivit legii acestui stat, inlatura executarea pedepsei;
d) cel condamnat are domiciliul pe teritoriul statului contractant a carui
instanta a pronuntat hotarirea de condamnare;
e) nu s-a ajuns la o intelegere privind predarea celui condamnat pentru
executarea pedepsei.
Art. 78
Limitele raspunderii penale
Condamnatul predat pentru executarea pedepsei in statul al carui cetatean
este nu mai poate fi tras la raspundere penala pentru aceeasi fapta, cu
exceptia cazurilor prevazute in art. 87 lit. c).
Art. 79
Propuneri si cereri
1. Predarea condamnatului pentru executarea pedepsei se face la propunerea
statului contractant a carui instanta a pronuntat hotarirea de condamnare,
daca celalalt stat contractant este de acord sa-l primeasca, potrivit prevederilor
prezentului tratat.
2. Statul contractant al carui cetatean este cel condamnat se poate adresa
statului a carui instanta a pronuntat hotarirea, cu rugamintea de a se examina
problema privind posibilitatea predarii celui condamnat.
3. Cel condamnat sau rudele sale se pot adresa autoritatilor competente ale
oricaruia dintre statele contractante cu o cerere prin care sa solicite
predarea pentru executarea pedepsei a celui condamnat. Autoritatile competente
ale statului contractant a carui instanta a pronuntat condamnarea vor aduce la
cunostinta celui condamnat ca are posibilitatea sa faca o asemenea cerere.
Art. 80
Actele care se anexeaza la propunere
1. La propunerea de predare a condamnatului pentru executarea pedepsei se
anexeaza:
a) copia legalizata a hotaririi de condamnare si, daca este cazul, a
hotaririi pronuntate de instanta superioara, cu mentiunea ca hotarirea este
definitiva;
b) copia textelor de lege aplicate in cauza respectiva;
c) un act prin care se certifica partea din pedeapsa deja executata, precum
si partea din pedeapsa ce urmeaza a fi executata;
d) acte privind executarea pedepsei complimentare, daca s-a aplicat o
astfel de pedeapsa;
e) actul prin care se certifica cetatenia celui condamnat;
f) alte acte, daca autoritatea competenta a statului contractant a carui
instanta a pronuntat hotarirea de condamnare considera necesara comunicarea
acestora;
g) traducerea certificata a propunerii si a actelor anexate.
2. Autoritatea competenta a statului contractant al carui cetatean este cel
condamnat poate solicita, in caz de nevoie, acte sau date suplimentare.
Art. 81
Modul de legatura
In problemele de predare a condamnatilor, in vederea executarii pedepselor,
organele centrale competente ale celor doua state contractante comunica direct
intre ele.
Art. 82
Comunicarea solutiei
Autoritatea competenta a statului contractant al carui cetatean este cel
condamnat instiinteaza, in cel mai scurt timp posibil, autoritatea competenta a
celuilalt stat contractant despre acordul sau refuzul primirii condamnatului,
in conditiile prevazute in prezentul tratat.
Art. 83
Predarea condamnatului
Daca se admite propunerea de predare, autoritatile competente ale celor
doua state contractante vor conveni, neintirziat, asupra locului, datei si
modalitatii de predare a celui condamnat.
Art. 84
Punerea in executare a pedepsei
1. Pedeapsa se executa pe baza hotaririi pronuntate de instanta statului
contractant in care a fost condamnat cel in cauza.
2. Instanta competenta din statul contractant al carui cetatean este
condamnatul, tinind seama de sentinta pronuntata, da o hotarire prin care
dispune executarea pedepsei.
3. In cazul in care pedeapsa aplicata prin hotarirea de condamnare este in
limitele pedepsei prevazute de legea statului contractant al carui cetatean
este cel condamnat, instanta acestui din urma stat stabileste aceeasi durata a
pedepsei.
4. Daca pedeapsa aplicata prin hotarirea de condamnare depaseste maximul
pedepsei privative de libertate prevazut, pentru infractiunea savirsita, in
legea statului contractant al carui cetatean este cel condamnat, instanta
stabileste maximul pedepsei privative de libertate conform legii acestui stat
contractant.
5. In cazul in care in legea statului contractant al carui cetatean este
cel condamnat se prevede, pentru infractiunea savirsita, o pedeapsa de alt fel
decit pedeapsa privativa de libertate aplicata prin hotarirea de condamnare,
instanta stabileste, potrivit legii statului sau, o pedeapsa care va fi cit mai
corespunzatoare pedepsei aplicate prin hotarirea de condamnare.
6. Partea din pedeapsa privativa de libertate care a fost executata de cel
condamnat in statul contractant a carui instanta a pronuntat hotarirea de
condamnare se deduce din durata pedepsei pronuntate. In cazul in care instanta
stabileste o pedeapsa de alt fel decit cea aplicata prin hotarirea de
condamnare, la stabilirea pedepsei se tine seama de partea executata din
pedeapsa.
7. Pedeapsa complimentara pronuntata prin hotarirea de condamnare se
executa in masura in care este prevazuta, pentru aceeasi fapta, in legea
statului contractant al carui cetatean este cel condamnat si nu a fost
executata in statul in care s-a pronuntat condamnarea. Dispozitiile prezentului
articol sint aplicabile in mod corespunzator.
Art. 85
Efectele juridice ale condamnarii
Fata de persoana predata in vederea executarii pedepsei in statul
contractant al carui cetatean este, hotarirea de executare a pedepsei produce
aceleasi consecinte ca si in cazul persoanelor condamnate in acest stat pentru
savirsirea unei infractiuni de acelasi fel.
Art. 86
Legea aplicabila
1. Executarea pedepsei, precum si inlaturarea totala sau partiala a
executarii acesteia, se fac potrivit legii statului contractant al carui
cetatean este cel condamnat.
2. Reexaminarea hotaririi de condamnare se face numai de instantele
statului contractant in care s-a pronuntat hotarirea, potrivit legii acestui
stat.
Art. 87
Modificari ale hotaririlor de condamnare, dupa predare
Daca, dupa predarea condamnatului pentru executarea pedepsei, hotarirea de
condamnare este modificata sau desfiintata in statul contractant in care a fost
pronuntata, copii de pe noua hotarire ramasa definitiva si de pe actele
necesare sint transmise autoritatii competente a celuilalt stat contractant. In
cazul prevazut la lit. b), transmiterea se face neintirziat. Institutia
judiciara competenta din statul contractant al carui cetatean este cel
condamnat:
a) pune in executare noua hotarire potrivit procedurii prevazute la art.
84, cind prin aceasta hotarire a fost modificata pedeapsa;
b) aduce la indeplinire, potrivit legii statului sau, noua hotarire, cind
prin aceasta s-a dispus achitarea condamnatului sau incetarea procesului penal;
c) procedeaza, dupa caz, la refacerea urmaririi penale ori rejudecarea
cauzei, in conformitate cu legea statului sau, cind prin noua hotarire s-a
dispus refacerea urmaririi penale ori rejudecarea cauzei.
Art. 88
Informatii privind executarea pedepsei
Statul contractant caruia i-a fost predat condamnatul pentru executarea
pedepsei informeaza celalalt stat contractant despre hotarirea pronuntata in
baza art. 84 sau 87.
Art. 89
Tranzitarea
1. Fiecare stat contractant autoriza, la cerere, transportul in tranzit pe
teritoriul sau al cetatenilor celuilalt stat contractant trimisi pentru
executarea pedepsei de catre un stat tert in statul ai carui cetateni sint.
2. Cererea pentru autorizarea tranzitului se formuleaza si se rezolva
potrivit prevederilor din prezentul tratat referitoare la predarea celor
condamnati pentru executarea pedepsei.
Art. 90
Cheltuieli de predare si de tranzit
Cheltuielile ocazionate de predarea condamnatului pentru executarea
pedepsei sau de transportul acestuia in tranzit se suporta, potrivit
prevederilor art. 75, care se aplica in mod corespunzator.
PARTEA a IV-a
Dispozitii finale
Art. 91
1. Prezentul tratat va fi supus ratificarii.
Schimbul instrumentelor de ratificare va avea loc la Berlin.
2. Prezentul tratat va intra in vigoare in cea de-a 30-a zi de la data
schimbului instrumentelor de ratificare.
3. Prezentul tratat se incheie pe o durata nelimitata. Fiecare dintre cele
doua state contractante poate sa il denunte printr-o notificare scrisa.
Denuntarea va produce efecte dupa un an de la data notificarii adresate
celuilalt stat contractant.
4. La data intrarii in vigoare a prezentului tratat isi inceteaza valabilitatea
Tratatul dintre Republica Populara Romana si Republica Democrata Germana
privind asistenta juridica in cauzele civile, familiale si penale, facut la
Bucuresti la 15 iulie 1958.
Incheiat la Bucuresti la 19 martie 1982, in doua exemplare originale,
fiecare in limba romana si in limba germana, ambele texte avind aceeasi
valabilitate.
Drept care imputernicitii celor doua state contractante au semnat prezentul
tratat si au aplicat sigiliile lor.
Pentru Republica Socialista Romania,
Gheorghe Chivulescu
Pentru Republica Democrata Germana,
Hans Joachim Heusinger
ACORD
de cooperare in domeniul urbanismului, constructiilor si locuintelor intre
Republica Socialista Romania si Republica Algeriana Democratica si Populara
Republica Socialista Romania si Republica Algeriana Democratica si
Populara, denumite in cele ce urmeaza parti,
in vederea promovarii, dezvoltarii si diversificarii cooperarii intre cele
doua tari in domeniul locuintelor, urbanismului si constructiilor,
au hotarit sa incheie prezentul acord si au convenit urmatoarele
dispozitii:
CAP. 1
Dispozitii generale
Art. 1
Prezentul acord are ca obiect de a defini, pe de o parte, modalitatea de
cooperare intre Republica Socialista Romania si Republica Algeriana Democratica
si Populara in domeniul locuintelor, urbanismului si constructiilor si, pe de
alta parte, conditiile de angajare si de functionare a intreprinderilor
romanesti care vor lua parte la realizarea la cheie, in Algeria, a proiectelor
pe care ele le vor avea in sarcina.
Art. 2
Cooperarea in domeniul locuintelor, urbanismului si constructiilor, obiect
al prezentului acord, se refera la realizarea activitatilor urmatoare:
- proiecte tehnice si de arhitectura (proiecte preliminare si de executie);
- studii de urbanism;
- studii de teren, geotehnice si topografice;
- asistenta tehnica, consulting si engineering;
- programe de locuinte integrate si de constructii in general;
- cercetari in domeniul locuintelor si al constructiilor;
- asigurarea de experti in domeniile sus-citate;
- organizarea unei industrii a constructiilor;
- formarea de cadre si de muncitori algerieni;
- achizitionarea de echipamente pentru BTP (constructii si lucrari
publice).
Art. 3
Activitatile de cooperare inscrise la art. 2 se vor desfasura pe baza de
contracte, care vor fi incheiate prin negocieri directe intre intreprinderile
desemnate ale Republicii Socialiste Romania si beneficiarii din Republica
Algeriana Democratica si Populara.
Art. 4
Programele de locuinte vor fi executate sub forma de locuinte integrate,
incluzind realizarea infrastructurilor administrative si social-educative, in
conformitate cu normele, regulile si prescriptiile tehnice in vigoare in
Algeria.
CAP. 2
Forme si modalitati de cooperare
Art. 5
Cele doua parti au convenit sa ia masurile necesare pentru a asigura o buna
executie a prezentului acord.
In caz de neexecutare partiala sau de imposibilitatea de realizare a
lucrarilor de catre una sau mai multe intreprinderi participante la contractele
care vor fi incheiate, partea romana se angajeaza de a lua toate masurile de
natura a permite executarea totala a proiectelor in aceleasi conditii stabilite
prin contractul(ele) incheiat(e).
Art. 6
Cele doua parti convin de a se consulta periodic pentru a schimba
informatii asupra experientei lor respective in materie de locuinte, urbanism
si constructii, mai cu seama in domeniile urmatoare: tehnici de constructii,
cercetare, promovare a materialelor noi de constructii, standarde si norme.
CAP. 3
Conditii de realizare a activitatilor de cooperare
Art. 7
Incheierea contractelor de prestatii, de proiectare si de executie, intre
beneficiarii algerieni si intreprinderile romanesti desemnate, se va efectua
conform dispozitiilor prezentului acord, dupa reglementarea algeriana in
vigoare si in virtutea contractelor incheiate prin tratative directe.
Art. 8
Intreprinderile desemnate in cadrul prezentului acord vor beneficia de
regimul de admisie temporara, cu suspendarea de taxe si impozite, la utilajele
de santier si echipamentele necesare executiei contractelor, conform
reglementarilor in vigoare in Algeria.
Aceste utilaje vor fi autorizate la libera circulatie in cazul executiei
simultane sau succesive a mai multor santiere sau pentru aprovizionarea acestor
santiere.
Lista utilajelor folosibile pe fiecare santier trebuie sa fie precizata in
contract, cu date de referinta suficiente pentru identificare.
Art. 9
Utilajele si echipamentele mentionate la art. 8 vor putea fi sau
repatriate, sau declarate neutilizabile sub control vamal, sau date in consum
in tara de primire, conform reglementarilor in vigoare in Algeria.
Art. 10
Intreprinderile romanesti desemnate vor avea posibilitatea, in cadrul
A.G.I. (Autorizatiilor Globale de Import), in contul beneficiarului de lucrari,
de a se aproviziona din Romania cu materiale si utilaje necesare executarii
lucrarilor, in cazul in care acestea nu sint disponibile pe piata algeriana la
semnarea contractelor.
Aceste produse vor fi importate potrivit unui program si in conditii
stabilite de acord cu beneficiarul de lucrari.
Art. 11
Intreprinderile romanesti desemnate vor avea facultatea de a folosi pe
santierele lor personal recrutat in tara primitoare sau in tara de origine.
In orice caz, mina de lucru necalificata va fi recrutata din forta de munca
algeriana.
In ceea ce priveste mina de lucru calificata, recrutarea in tara de origine
se va face in conformitate cu modalitatile care vor fi definite la incheierea
contractelor si in corelare cu serviciile fortelor de munca din Ministerul
Muncii si al Pregatirii Profesionale, teritorial competente.
CAP. 4
Dispozitii finale
Art. 12
Cele doua parti vor veghea ca prevederile prezentului acord sa fie aplicate
cu toata diligenta si eficacitatea necesara.
Fiecare parte va informa cealalta parte, in cel mai scurt timp posibil, de
orice factor susceptibil sa impiedice realizarea obiectivelor prezentului
acord.
Art. 13
Pentru asigurarea celor mai bune conditii de executie a prezentului acord,
cele doua parti sint de acord cu infiintarea unei comisii mixte sectoriale. Aceasta
comisie este insarcinata cu supravegherea bunei executii a activitatilor care
fac obiectul prezentului acord si cu examinarea tuturor diferendelor care ar
putea aparea in timpul executiei proiectelor, precum si cu supunerea la Comisia
mixta interguvernamentala de cooperare de propuneri care ar putea promova in
continuare cooperarea in domeniul locuintelor, urbanismului si constructiilor.
Comisia se va reuni, in mod alternativ, in Algeria si in Romania, la
fiecare 6 luni, sau la cererea uneia dintre cele doua parti.
Art. 14
Orice diferende rezultind din interpretarea sau aplicarea prezentului acord
vor fi solutionate pe cale diplomatica.
Art. 15
Prezentul acord va ramine in vigoare pe o perioada de 4 ani si va fi
prelungit prin tacita reconductiune pe noi perioade de 2 ani, daca nici una
dintre parti nu il va denunta cu un preaviz de 6 luni.
El va intra in vigoare, cu titlu provizoriu, la data semnarii si cu titlu
definitiv la data schimbului de note diplomatice prin care se confirma
aprobarea sa de catre autoritatile celor doua tari.
Art. 16
Prevederile prezentului acord vor ramine valabile pina la indeplinirea
totala a obligatiilor reciproce decurgind din contractele incheiate in baza
prezentului document.
Prezentul acord a fost intocmit in doua exemplare originale in limba romana
si in limba araba, cele doua texte avind aceeasi valoare.
Incheiat la Alger la 28 decembrie 1981.
Pentru partea romana,
Ion Stanescu
Pentru partea algeriana,
A. Ali Ghazali
CONVENTIE
intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Algeriene
Democratice si Populare privind asigurarile sociale
Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Algeriene
Democratice si Populare,
animate de dorinta de a dezvolta colaborarea intre cele doua tari in
domeniul asigurarilor sociale,
afirmind principiul egalitatii de tratament a cetatenilor celor doua parti
contractante fata de legislatia de asigurari sociale din cele doua tari,
au convenit asupra celor ce urmeaza:
Art. 1
1. Legislatiile de asigurari sociale avute in vedere prin prezenta
conventie sint:
A. IN ROMANIA
a) legislatia privind asigurarile sociale (batrinete, invaliditate, boala,
accidente de munca si boli profesionale, deces);
b) legislatia privind asistenta medicala;
c) legislatia referitoare la alocatiile de stat pentru copii.
B. IN ALGERIA
a) legislatia privind asigurarile sociale;
b) legislatia privind alocatiile familiale;
c) legislatia privind accidentele de munca si bolile profesionale.
2. Prezenta conventie se refera, de asemenea, la toate actele legislative
sau de reglementare care ar modifica sau completa legislatiile enumerate la
paragraful 1 al prezentului articol.
Totusi, ea nu se refera la:
a) actele legislative sau de reglementare care se refera la o ramura noua a
asigurarilor sociale, daca intre cele doua parti contractante nu intervine un
acord in acest scop;
b) actele legislative sau de reglementare care vor extinde regimurile
existente asupra unor noi categorii de beneficiari, daca ar exista o opozitie,
in aceasta privinta, a partii contractante interesate, notificata celeilalte
parti contractante in termen de 3 luni incepind de la data publicarii oficiale
a acestor acte.
Art. 2
Cetatenii romani sau algerieni care exercita in Algeria sau in Romania o
activitate retribuita sint, ca si membrii lor de familie care locuiesc cu ei,
supusi legislatiilor de asigurari sociale ale statului pe teritoriul caruia isi
exercita activitatea si beneficiaza de asigurari sociale in aceleasi conditii
ca si cetatenii fiecaruia dintre cele doua state, sub rezerva dispozitiilor
speciale convenite de comun acord prin prezenta conventie.
Art. 3
1. Personalul retribuit, trimis temporar de catre una dintre partile
contractante pentru a executa lucrari pe teritoriul celeilalte parti
contractante, ramine supus legislatiei tarii trimitatoare din momentul sosirii
pe teritoriul celeilalte parti contractante, in masura in care durata acestei
activitati nu depaseste 3 ani, in care sint cuprinse si perioadele de concedii.
2. Autoritatile competente vor putea conveni de comun acord asupra
prelungirii perioadei prevazute la paragraful precedent.
3. Personalul retribuit al intreprinderilor de transport dintr-un stat
contractant care lucreaza in celalalt stat, fie in mod permanent, fie temporar,
este supus regimului de asigurari sociale in vigoare in statul unde isi are
sediul intreprinderea.
4. Autoritatile competente ale partilor contractante pot sa prevada, de
comun acord, alte exceptii de la dispozitiile art. 2.
Art. 4
1. Membrii misiunilor diplomatice si consulare ale partilor contractante nu
sint cuprinsi in domeniul de aplicare a prezentei conventii.
2. Personalul administrativ si tehnic, angajatii consulari si personalul de
serviciu, precum si personalul de serviciu al membrilor misiunilor diplomatice
si consulare, care au cetatenia statului reprezentat de catre misiunea
diplomatica sau consulara si care si-au stabilit definitiv domiciliul in statul
in care lucreaza, pot opta intre aplicarea legislatiei tarii in care se afla
locul de munca si legislatia statului trimitator.
Art. 5
1. Asiguratii unei parti contractante, precum si membrii lor de familie
care-i insotesc, au dreptul la ingrijire medicala pe perioada in care se afla
temporar pe teritoriul celeilalte parti contractante.
2. In cazurile mentionate la paragraful 1, dreptul la ingrijire medicala
exista numai in masura in care starea sanatatii asiguratului reclama acordarea
imediata a acestei ingrijiri.
3. Asiguratii unei parti contractante pot fi admisi in institutiile
medicale ale celeilalte parti contractante dupa primirea autorizatiei
institutiei de asigurare de care apartin cei interesati, in conditiile ce se
vor stabili printr-un acord separat.
4. Prestatiile acordate in baza paragrafelor 1 si 3 ale prezentului articol
se asigura de institutiile medicale ale tarii unde se afla resedinta temporara,
potrivit dispozitiilor legislatiei aplicabile in acest stat. Durata pentru care
se acorda ingrijiri medicale este cea prevazuta de catre institutia de
asigurare de care apartine cel interesat.
5. Protezele, marea aparatura si alte prestatii in natura de mare
importanta nu vor fi acordate, in afara cazurilor de urgenta absoluta, decit cu
aprobarea institutiei de asigurare de care apartine cel interesat. Se considera
urgenta absoluta situatia in care intirzierea acordarii prestatiei ar putea sa
puna in mod serios in pericol viata sau sanatatea asiguratului.
6. Dispozitiile paragrafelor 1 pina la 5 se aplica in acelasi mod membrilor
de familie ai asiguratilor.
Art. 6
1. Prestatiile in bani pentru incapacitate temporara de munca, in caz de
boala, accident sau maternitate, la care au dreptul asiguratii, se acorda de
catre institutia de asigurare de care apartin cei interesati, conform
legislatiilor ce se aplica de catre aceasta institutie. Institutia de asigurari
sociale a statului de resedinta supune pe asigurat controlului medical potrivit
normelor legale ce se aplica propriilor asigurati, in vederea stabilirii
perioadei de incapacitate de munca.
2. Cheltuielile pentru controlul medical si expertiza medicala nu se
ramburseaza intre partile contractante.
Art. 7
Cheltuielile pentru acordarea de ingrijiri medicale, in virtutea art. 5 al
prezentei conventii, vor fi suportate de institutia de asigurari sociale de
care apartine cel interesat si vor fi rambursate prin intermediul organelor de
legatura ale partilor contractante, pe baza tarifelor practicate pentru
asiguratii sai.
Art. 8
Pentru personalul retribuit care se duce dintr-un stat in altul, perioadele
de asigurare sau cele asimilate, efectuate sub regimul asigurarilor sociale ale
primului stat, sint insumate, la nevoie, cu conditia ca ele sa nu se suprapuna
cu perioadele de asigurari sau cele asimilate realizate sub regimul de
asigurari sociale al celuilalt stat si numai pentru deschiderea dreptului la
prestatii in acest din urma stat.
Perioadele considerate ca asimilate perioadelor de asigurari sint, in
fiecare stat, cele recunoscute ca atare prin legislatia statului respectiv.
Art. 9
Pentru a se aprecia gradul de incapacitate permanenta de munca, rezultata
dintr-un accident de munca sau dintr-o boala profesionala, in raport de
legislatia unui stat, accidentele de munca si bolile profesionale ivite mai
inainte sub legislatia celuilalt stat sint luate in considerare pentru
deschiderea dreptului la pensie de invaliditate sau la renta pentru accident de
munca, ca si cum acestea s-ar fi ivit sub legislatia primului stat.
Art. 10
Membrii de familie ai unei persoane asigurate romane sau algeriene, care
domiciliaza in una dintre cele doua tari, in timp ce persoana isi exercita
activitatea in cealalta tara, beneficiaza de prestatii de asigurari sociale si
de alocatii familiale din partea institutiei de asigurari de care apartin.
Art. 11
Perioadele de asigurari indeplinite de catre personalul roman retribuit,
incadrat in munca cu contract, in Algeria, in baza unui acord intre cele doua
tari, si de catre personalul algerian retribuit in Romania, sint luate in
considerare la determinarea drepturilor la pensie de batrinete, de catre
institutia tarii de origine, la sfirsitul activitatii lor.
Cotizatiile platite pentru pensia de batrinete, in perioada activitatii
determinate in primul paragraf al acestui articol, se transfera institutiei
tarii de origine, la sfirsitul activitatii lor.
Art. 12
Studentii romani in Algeria sau studentii algerieni in Romania beneficiaza
de dispozitiile prezentei conventii in materie de asistenta medicala, in
conditiile ce vor fi stabilite prin intelegerea administrativa.
Art. 13
Autoritati competente, in sensul prezentei conventii, sint considerate,
pentru fiecare dintre partile contractante, ministrii care sint insarcinati,
fiecare in ceea ce il priveste, cu aplicarea legislatiilor enumerate la art. 1.
Sint considerate ca organe de legatura:
Pentru Romania:
- Directia generala de asigurari sociale, pensii si asistenta sociala din
Ministerul Muncii;
- Oficiul central de plata pensiilor.
Pentru Algeria:
- Casa nationala de securitate sociala.
Art. 14
O intelegere administrativa, incheiata de catre autoritatile competente ale
celor doua state, va stabili conditiile de aplicare a prezentei conventii si
modelele formularelor necesare punerii in aplicare a acestor dispozitii.
Art. 15
Autoritatile competente ale celor doua state:
- pot incheia, in afara intelegerii administrative la care se refera art.
14, orice alte intelegeri care sa o completeze sau sa o modifice;
- isi vor comunica toate informatiile referitoare la masurile luate, pe
plan intern, pentru aplicarea prezentei conventii a intelegerilor convenite
pentru aplicarea ei;
- isi vor comunica reciproc toate dificultatile ce ar putea aparea pe plan
tehnic din aplicarea dispozitiilor conventiei sau a intelegerilor convenite
pentru aplicarea ei;
- isi vor comunica toate informatiile privind modificarile aduse
legislatiei si reglementarilor la care se refera art. 1, in masura in care
aceste modificari ar fi susceptibile de a afecta aplicarea prezentei conventii
sau a intelegerilor convenite pentru aplicarea ei.
Art. 16
Beneficiul scutirilor de taxe de timbru si de taxe consulare, prevazute de
catre legislatia uneia dintre partile contractante pentru actele ce trebuie
prezentate administratiilor sau institutiilor de asigurari sociale ale acestei
parti contractante, se extinde, de asemenea, la actele care trebuie prezentate
pentru aplicarea prezentei conventii administratiilor sau institutiilor de
asigurari sociale ale celeilalte parti contractante.
Toate actele, documentele si orice dovezi ce trebuie prezentate in
executarea prezentei conventii sint scutite de viza de legalizare.
Art. 17
Cele doua parti contractante vor facilita transferurile financiare
rezultate din aplicarea prezentei conventii.
Art. 18
Transferurile rezultate din aplicarea prezentei conventii se efectueaza in
devize liber convertibile, la cursul oficial de schimb in vigoare la data
transferului.
Art. 19
Toate neintelegerile privind aplicarea prezentei conventii vor fi
solutionate, de comun acord, de catre autoritatile competente ale celor doua
parti contractante.
In cazul in care nu ar fi posibil sa se ajunga, pe aceasta cale, la o
solutie, aceasta va trebui sa fie cautata pe cale diplomatica.
Art. 20
Fiecare parte contractanta va notifica celeilalte parti contractante
indeplinirea procedurilor constitutionale necesare in ceea ce o priveste pentru
intrarea in vigoare a prezentei conventii.
Prezenta conventie va intra in vigoare in prima zi a celei de-a doua luni
care va urma datei ultimei notificari.
Art. 21
Prezenta conventie va ramine in vigoare pe durata nedeterminata. Fiecare
parte contractanta o va putea denunta cu un preaviz de 6 luni, notificat pe
cale diplomatica.
In caz de denuntare, prevederile prezentei conventii vor ramine aplicabile
drepturilor dobindite.
Incheiata in trei exemplare originale in limbile romana, araba si franceza.
In caz de neconcordanta in interpretare, textul in limba franceza va
prevala.
Facuta la Alger la 29 decembrie 1981.
Pentru guvernul
Republicii Socialiste Romania,
Ion Stanescu
Pentru guvernul
Republicii Algeriene Democratice
si Populare
Abderrazak Bouhara
CONVENTIE
intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Cipru
pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la
impozitele pe venit si pe avere
Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Cipru,
in dorinta de a promova si de a intari relatiile economice intre cele doua
tari pe baza respectarii principiilor independentei si suveranitatii nationale,
egalitatii in drepturi, avantajului reciproc si neamestecului in treburile
interne,
au hotarit sa incheie o Conventie pentru evitarea dublei impuneri si
prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe avere.
In acest scop au convenit dupa cum urmeaza:
Art. 1
Persoane vizate
Prezenta conventie se aplica persoanelor care sint rezidente ale unuia sau
ale ambelor state contractante.
Art. 2
Impozite vizate
1. Prezenta conventie se aplica impozitelor pe venit si pe avere stabilite de
unul dintre statele contractante sau de unitatile lor administrativ-teritoriale
ori de autoritatile locale, indiferent de sistemul de percepere.
2. Sint considerate impozite pe venit si pe avere toate impozitele
stabilite pe venitul total, pe averea totala sau pe elemente de venit ori de
avere, inclusiv impozitele pe cistigurile provenite din instrainarea bunurilor
mobile sau imobile.
3. Impozitele existente care cad sub incidenta conventiei sint, in special,
urmatoarele:
a) in ceea ce priveste Romania:
i) impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice si juridice;
ii) impozitul pe veniturile societatilor mixte constituite cu participarea
organizatiilor economice romane si a partenerilor straini;
iii) impozitul pe venitul realizat din activitati agricole;
(mai jos denumite impozit roman)
b) in ceea ce priveste Cipru:
i) impozitul pe venit;
ii) contributia speciala;
iii) impozitul pe cistigurile din capital
(mai jos denumite impozit cipriot).
4. Conventia se va aplica, de asemenea, impozitelor identice sau analoage
care se vor institui, dupa data semnarii prezentei conventii, in plus sau in
locul celor existente. Autoritatile competente ale statelor contractante isi
vor comunica reciproc orice modificari importante aduse legislatiilor fiscale
respective.
Art. 3
Definitii generale
1. In sensul prezentei conventii, in masura in care contextul nu cere o
interpretare diferita:
a) termenul Romania, folosit in sens geografic, inseamna teritoriul
Republicii Socialiste Romania, inclusiv marea teritoriala si platoul
continental, precum si orice suprafata dincolo de apele teritoriale ale
Romaniei asupra carora Romania exercita, in conformitate cu dreptul
international si cu propria sa legislatie, drepturi suverane cu privire la
explorarea si exploatarea resurselor naturale, biologice si minerale existente
in apele marii, solul si subsolul acesteia;
b) termenul Cipru inseamna Republica Cipru si include orice suprafata
adiacenta apelor teritoriale ale Ciprului care, in conformitate cu dreptul
international, a fost sau ar putea fi desemnata ulterior, potrivit legislatiei
Ciprului referitoare la platforma continentala, ca o arie inauntrul careia pot
fi exercitate drepturile Ciprului cu privire la fundul marii, subsolul si
resursele lor naturale;
c) termenii un stat contractant si celalalt stat contractant inseamna, dupa
context, Romania sau Cipru;
d) termenul persoana cuprinde o persoana fizica sau juridica si orice alta
grupare de persoane;
e) termenul societate inseamna orice persoana juridica, inclusiv o
societate mixta constituita in conformitate cu prevederile legislatiei romane,
sau orice entitate care este considerata persoana juridica in vederea
impozitarii;
f) termenii intreprindere a unui stat contractant si intreprindere a
celuilalt stat contractant inseamna, dupa caz, o intreprindere exploatata de un
rezident al unui stat contractant sau o intreprindere exploatata de un rezident
al celuilalt stat contractant;
g) termenul national inseamna:
i) orice persoana fizica care are cetatenia unui stat contractant;
ii) orice persoana juridica, societate de persoane si asociatie care isi
dobindeste statutul juridic in conformitate cu legislatia in vigoare intr-un
stat contractant;
h) termenul trafic international inseamna orice transport facut de catre o
nava, o aeronava sau un vehicul rutier exploatat de catre o intreprindere care
isi are locul conducerii efective intr-unul din statele contractante, cu
exceptia cazului cind un atare transport este efectuat numai intre doua locuri
situate in celalalt stat contractant;
i) termenul autoritate competenta indica:
(i) in cazul Romaniei, ministrul finantelor sau reprezentantul sau
autorizat;
(ii) in cazul Ciprului, ministrul finantelor sau reprezentantul sau
autorizat.
2. Pentru aplicarea conventiei de catre un stat contractant, orice termen
care nu este altfel definit are sensul ce i se atribuie de catre legislatia
acelui stat contractant care reglementeaza impozitele facind obiectul
conventiei, in masura in care contextul nu cere o interpretare diferita.
Art. 4
Domiciliul fiscal
1. In sensul prezentei conventii, termenul rezident al unui stat
contractant indica orice persoana care, in virtutea prevederilor legale ale
acelui stat, este subiect de impunere in acest stat datorita domiciliului sau,
rezidentei, sediului conducerii sau oricarui alt criteriu de natura analoaga.
2. Cind, conform dispozitiilor paragrafului 1, o persoana fizica este
considerata rezidenta a ambelor state contractante, atunci acest caz va fi
rezolvat in conformitate cu urmatoarele reguli:
a) persoana va fi considerata rezidenta a statului contractant in care
dispune de o locuinta permanenta la dispozitia sa. Daca dispune de o locuinta
permanenta in fiecare dintre statele contractante, ea va fi considerata
rezidenta a statului contractant cu care legaturile sale personale si economice
sint cele mai strinse (centrul intereselor vitale);
b) daca statul contractant in care aceasta persoana are centrul intereselor
sale vitale nu poate fi determinat sau daca aceasta persoana nu dispune de o
locuinta permanenta la dispozitia sa in nici unul dintre statele contractante,
atunci ea va fi considerata rezidenta a statului contractant in care locuieste
in mod obisnuit;
c) daca aceasta persoana locuieste in mod obisnuit in ambele state
contractante sau daca nu locuieste in mod obisnuit in nici unul dintre ele, ea
va fi considerata rezidenta a statului contractant a carui cetatenie o are;
d) daca aceasta persoana are cetatenia ambelor state contractante sau daca
nu are cetatenia nici unuia dintre ele, autoritatile competente ale statelor
contractante vor transa problema de comun acord.
3. Cind, potrivit dispozitiilor paragrafului 1, o persoana, alta decit o
persoana fizica, este rezidenta a ambelor state contractante, ea este
considerata ca rezidenta a statului contractant in care este situat sediul
conducerii sale efective.
Art. 5
Sediu permanent
1. In sensul prezentei conventii, termenul sediu permanent indica un loc
fix de afaceri prin care intreprinderea exercita in total sau in parte
activitatea sa.
2. Termenul sediu permanent cuprinde indeosebi:
a) un sediu de conducere;
b) o sucursala;
c) un birou;
d) o uzina;
e) un atelier;
f) o mina, o cariera, un put petrolier sau pentru extractia gazelor, precum
si orice alt loc de extractie a resurselor naturale;
g) un santier de constructii sau de montaj, altul decit cel la care se
refera paragraful 3 (g) din acest articol, a carui durata depaseste 12 luni.
3. Termenul sediu permanent nu cuprinde:
a) folosirea de instalatii in scopul exclusiv al depozitarii, expunerii sau
livrarii produselor sau marfurilor apartinind intreprinderii;
b) mentinerea unui stoc de produse sau de marfuri apartinind intreprinderii
in scopul exclusiv al depozitarii, expunerii sau livrarii;
c) mentinerea unui stoc de produse sau de marfuri apartinind intreprinderii
numai in scopul de a fi prelucrate de catre o alta intreprindere;
d) mentinerea unui loc fix de afaceri in scopul exclusiv de a cumpara
produse sau marfuri ori de a stringe informatii pentru intreprindere;
e) mentinerea unui loc fix de afaceri in scopul exclusiv de a face reclama,
de a furniza informatii, pentru cercetari stiintifice sau pentru activitati
analoage care au caracter preparator sau auxiliar pentru intreprindere;
f) mentinerea unui loc fix de afaceri exclusiv pentru desfasurarea de
activitati combinate din categoria celor mentionate la subparagrafele a) la e),
cu conditia ca intreaga activitate a locului fix de afaceri rezultata din
aceasta combinare sa aiba un caracter auxiliar sau preparator;
g) un montaj executat de o intreprindere a unui stat contractant in legatura
cu livrari de masini sau echipament din acel stat catre celalalt stat
contractant;
h) vinzarea produselor sau marfurilor apartinind intreprinderii, expuse in
cadrul unui tirg sau expozitii temporare ocazionale, dupa inchiderea tirgului
sau expozitiei.
4. Prin derogare de la prevederile paragrafelor 1 si 2, cind o persoana -
alta decit un agent cu statut independent caruia i se aplica paragraful 5 -
actioneaza in numele unei intreprinderi si are imputernicirea, pe care o
exercita in mod curent intr-un stat contractant, de a incheia contracte in
numele intreprinderii, in aceasta situatie acea intreprindere se considera ca
are un sediu permanent in acel stat cu privire la activitatile desfasurate de
acea persoana pentru intreprindere, in afara de cazul cind activitatile unei
astfel de persoane sint limitate la cele mentionate la paragraful 3 care, daca
sint exercitate prin intermediul unui loc fix de afaceri, nu vor face din acest
loc fix de afaceri un sediu permanent.
5. Nu se considera ca o intreprindere a unui stat contractant are un sediu
permanent in celalalt stat contractant numai prin faptul ca aceasta isi
exercita activitatea prin intermediul unui curtier, al unui comisionar general
sau al oricarui alt intermediar cu statut independent, cu conditia ca aceste
persoane sa actioneze in cadrul activitatii lor obisnuite.
6. Faptul ca o societate rezidenta a unui stat contractant controleaza sau
este controlata de catre o societate rezidenta a celuilalt stat contractant sau
care exercita activitatea sa in acel celalalt stat (printr-un sediu permanent
sau in alt mod) nu este prin el insusi suficient pentru a face din una dintre
aceste societati un sediu permanent al celeilalte.
Art. 6
Venituri imobiliare
1. Veniturile obtinute de un rezident al unui stat contractant din bunuri
imobile (inclusiv veniturile din exploatarile agricole ori forestiere) situate
in celalalt stat contractant sint impozabile in acel celalalt stat.
2. a) Termenul bunuri imobile este definit, sub rezerva subparagrafelor b)
si c), in conformitate cu legea statului contractant in care bunurile in cauza
sint situate.
b) Termenul bunuri imobile va cuprinde, in orice caz, toate accesoriile
bunurilor imobile, inventarul viu si mort al exploatarilor agricole si
forestiere, drepturile asupra carora se aplica dreptul comun cu privire la
proprietatea funciara, uzufructul bunurilor imobile si drepturile la rente
variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatarii
zacamintelor minerale, a izvoarelor si a altor bogatii naturale;
c) Navele si aeronavele nu sint considerate bunuri imobile.
3. Dispozitiile paragrafului 1 se aplica veniturilor obtinute din
exploatarea directa, din inchirierea sau din folosirea in orice alta forma a
bunurilor imobile.
4. Prevederile paragrafelor 1 si 3 se aplica, de asemenea, veniturilor
provenind din bunuri imobile ale unei intreprinderi si veniturilor din bunuri
imobile folosite la exercitarea unei profesiuni.
Art. 7
Beneficiile intreprinderilor
1. Beneficiile unei intreprinderi a unui stat contractant sint impozabile
numai in acel stat, in afara de cazul cind intreprinderea exercita activitati
in celalalt stat contractant printr-un sediu permanent aflat in acel stat. Daca
intreprinderea exercita activitati in acest mod, beneficiile intreprinderii pot
fi impuse in celalalt stat, dar numai in masura in care sint atribuibile acelui
sediu permanent.
2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, cind o intreprindere a unui
stat contractant exercita activitati si in celalalt stat contractant printr-un
sediu permanent aflat in acel stat, se atribuie in fiecare stat contractant,
acelui sediu permanent, beneficiile pe care le-ar fi putut realiza daca ar fi
constituit o intreprindere distincta si separata exercitind activitati identice
sau analoage in conditii identice sau analoage si tratind cu toata independenta
cu intreprinderea al carui sediu permanent este.
3. La determinarea beneficiilor unui sediu permanent sint admise ca
deduceri cheltuielile facute pentru scopurile urmarite de acest sediu
permanent, inclusiv cheltuielile de conducere si cheltuielile generale de
administrare, indiferent de faptul ca s-au efectuat in statul in care se afla
sediul permanent sau in alta parte.
4. In masura in care intr-un stat contractant se obisnuieste ca beneficiile
atribuibile unui sediu permanent sa fie determinate pe baza unei repartizari a
beneficiilor totale ale intreprinderii intre diversele ei parti componente,
nici o dispozitie a paragrafului 2 nu impiedica acel stat contractant sa
determine beneficiile impozabile in conformitate cu repartitia uzuala; metoda
de repartizare adoptata trebuie, totusi, sa fie de asa natura incit rezultatul
sa corespunda cu principiile cuprinse in prezentul articol.
5. Nici un beneficiu nu se va atribui unui sediu permanent numai pentru
faptul ca acest sediu permanent cumpara produse sau marfuri pentru
intreprindere.
6. In vederea aplicarii prevederilor paragrafelor precedente, beneficiile
atribuibile unui sediu permanent trebuie determinate in fiecare an prin aceeasi
metoda, in afara de cazul cind exista motive valabile si suficiente de a
proceda altfel.
7. Cind beneficiile cuprind elemente de venit care sint tratate separat, in
alte articole ale prezentei conventii, dispozitiile acelor articole nu sint
afectate de dispozitiile prezentului articol.
Art. 8
Intreprinderi de transport
1. Beneficiile obtinute din exploatarea in trafic international a navelor,
a aeronavelor ori a vehiculelor rutiere sint impozabile numai in statul
contractant in care este situat locul conducerii efective a intreprinderii.
2. Daca locul conducerii efective a unei intreprinderi de transport navale
se afla la bordul unei nave, atunci se va considera ca acesta se afla in statul
contractant in care este situat portul de armare al navei sau, daca nu exista
un atare port de armare, in statul contractant in care cel care exploateaza
nava este rezident.
3. Dispozitiile paragrafului 1 se vor aplica, de asemenea, beneficiilor
obtinute din participarile intr-un pool, la o exploatare in comun sau la o
agentie internationala de transporturi.
Art. 9
Intreprinderi asociate
1. Atunci cind:
a) o intreprindere a unui stat contractant participa direct sau indirect la
conducerea, la controlul sau la capitalul unei intreprinderi a celuilalt stat
contractant, sau
b) aceleasi persoane participa direct sau indirect la conducerea, la
controlul sau la capitalul unei intreprinderi a unui stat contractant si a unei
intreprinderi a celuilalt stat contractant, si cind, fie intr-un caz fie in
celalalt, intre cele doua intreprinderi s-au stabilit sau impus conditii, in
relatiile lor financiare sau comerciale, care difera de acelea care ar fi fost
stabilite intre intreprinderi independente, atunci orice beneficii care, daca
nu ar fi fost acele conditii, ar fi revenit uneia dintre intreprinderi, dar
datorita acelor conditii nu i-au revenit ca atare, pot fi incluse in
beneficiile acelei intreprinderi si impuse in mod corespunzator.
2. Atunci cind un stat contractant include in beneficiile unei
intreprinderi a acelui stat - si impoziteaza in mod corespunzator - beneficiile
unei intreprinderi a celuilalt stat contractant care au fost impozitate in acel
celalalt stat, iar beneficiile astfel incluse sint beneficii care ar fi trebuit
sa revina intreprinderii primului stat mentionat, daca conditiile stabilite
intre cele doua intreprinderi ar fi fost cele care s-ar fi stabilit intre
intreprinderi independente, atunci acel celalalt stat va modifica corespunzator
suma impozitului stabilit asupra acelor beneficii. La determinarea unei
asemenea modificari se va tine cont si de celelalte prevederi ale conventiei,
iar daca este cazul, autoritatile competente ale statelor contractante se vor
consulta reciproc.
Art. 10
Dividende
1. Dividendele platite de catre o societate care este rezidenta a unui stat
contractant catre un rezident al celuilalt stat contractant se impun in acel
celalalt stat.
2. Totusi, aceste dividende pot fi impuse si in statul contractant in care
este rezidenta societatea platitoare de dividende, potrivit legislatiei acelui
stat, dar impozitul astfel stabilit nu poate depasi 10 la suta din suma bruta a
dividendelor.
3. Prin derogare de la prevederile paragrafului 2, atit timp cit Cipru nu
percepe un impozit pe dividende in plus fata de impozitul stabilit pe
beneficiile sau venitul unei societati, dividendele platite de o societate care
este rezidenta a Ciprului unui rezident al Romaniei vor fi scutite de orice
impozit in Cipru, care poate fi stabilit pe dividende in plus fata de impunerea
beneficiilor sau veniturilor societatii.
4. Autoritatile competente ale statelor contractante vor stabili de comun
acord modalitatile de aplicare a paragrafelor 2 si 3.
5. Prevederile paragrafelor 2 si 3 nu vor afecta impozitarea societatii cu
privire la beneficiile din care sint platite dividendele.
6. Termenul dividende, asa cum este folosit in prezentul articol, inseamna
veniturile provenind din actiuni sau alte drepturi care nu sint titluri de
creanta, din participarea la beneficii, precum si veniturile din alte parti
sociale care se impun ca si venitul din actiuni, conform legislatiei fiscale a
statului contractant in care este rezidenta societatea distribuitoare. In acest
context, beneficiile distribuite de societatile mixte romane subscriitorilor de
capital sint asimilate dividendelor.
7. Prevederile paragrafelor 1, 2 si 3 nu se aplica in cazul cind
beneficiarul dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, desfasoara
in celalalt stat contractant, in care societatea platitoare de dividende este
rezidenta, activitati industriale sau comerciale prin intermediul unui sediu
permanent situat acolo sau exercita in acel celalalt stat profesiuni
independente printr-o baza fixa situata acolo si actiunile detinute pentru care
se platesc dividendele sint legate in mod efectiv de acel sediu permanent sau
de acea baza fixa. In aceasta situatie se aplica prevederile art. 7 sau ale
art. 15, dupa caz.
8. Cind o societate rezidenta a unui stat contractant obtine beneficii sau
venituri din celalalt stat contractant, acel celalalt stat nu poate percepe
nici un impozit asupra dividendelor platite de societate rezidentilor primului
stat mentionat ori sa supuna beneficiile nedistribuite ale societatii unui
impozit pe beneficiile nedistribuite, chiar daca dividendele platite sau
beneficiile nedistribuite sint compuse, in total sau in parte, din beneficii
sau venituri provenind din acel celalalt stat.
Art. 11
Dobinzi
1. Dobinzile provenind dintr-un stat contractant si platite unui rezident
al celuilalt stat contractant sint impozabile in acel celalalt stat
contractant.
2. Totusi, dobinzile realizate dintr-un stat contractant de un rezident al
celuilalt stat contractant si care este beneficiarul efectiv al dobinzii pot fi
impuse in primul stat contractant mentionat cu o cota care nu poate depasi 10
la suta din suma bruta a acestora.
3. Prin derogare de la prevederile paragrafului 2, dobinda provenita
dintr-un stat contractant si platita:
- celuilalt stat contractant sau unei institutii a acelui celalalt stat,
care nu este supusa impozitului pe venit in acel celalalt stat, sau
- unui rezident al celuilalt stat contractant in legatura cu imprumuturile
facute, garantate sau asigurate de acel celalalt stat ori o institutie a
acestuia,
va fi scutita de impozit in primul stat mentionat. Autoritatile competente ale
statelor contractante vor stabili de comun acord institutiile carora li se vor
aplica prevederile acestui paragraf.
Autoritatile competente ale statelor contractante vor stabili de comun
acord orice alta institutie guvernamentala careia i se vor aplica prevederile
prezentului paragraf.
4. Termenul dobinzi, astfel cum este folosit in prezentul articol, indica
veniturile din titluri de creanta de orice fel, insotite sau nu de garantii
ipotecare sau de o clauza de participare la beneficiile debitorului, si, in
special, veniturile din efecte publice si veniturile din titluri sau obligatii,
inclusiv primele si premiile decurgind din aceste titluri. Penalitatile
datorate pentru plata cu intirziere nu vor fi considerate ca dobinzi in sensul
prezentului articol.
5. Prevederile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica daca beneficiarul efectiv
al dobinzilor, rezident al unui stat contractant, isi desfasoara activitatea in
celalalt stat contractant din care provin aceste dobinzi, printr-un sediu
permanent situat acolo, sau exercita in acel celalalt stat profesiuni
independente printr-o baza fixa situata acolo, de care sint legate efectiv
dobinzile. In aceasta situatie se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art.
15, dupa caz.
6. Dobinda va fi considerata ca provenind dintr-un stat contractant cind
platitorul este chiar acest stat, o unitate administrativ-teritoriala, o
autoritate locala sau un rezident al acelui stat. Cu toate acestea, cind
persoana platitoare a dobinzii, fie ca este sau nu rezidenta a unui stat
contractant, are intr-un stat contractant un sediu permanent in legatura cu
care se plateste dobinda si o atare dobinda se suporta de sediul permanent
respectiv, atunci acea dobinda se va considera ca provenind din statul
contractant in care este situat sediul permanent.
7. Cind, datorita relatiilor speciale existente intre debitor si creditor
sau intre ambii si terte persoane, suma dobinzilor platite, tinind cont de
creanta pentru care ele sint varsate, excede pe aceea asupra careia ar fi
convenit debitorul si creditorul in lipsa unor astfel de relatii, dispozitiile
prezentului articol se aplica numai la aceasta ultima suma mentionata. In acest
caz, partea excedentara a platilor va ramine impozabila conform legislatiei
fiecarui stat contractant, tinindu-se cont de celelalte dispozitii ale
prezentei conventii.
Art. 12
Redevente
1. Redeventele provenind dintr-un stat contractant, platite unui rezident
al celuilalt stat contractant, sint impozabile in acel celalalt stat.
2. Totusi, redeventele de felul celor la care se refera subparagraful a) al
paragrafului 3 pot fi impuse in statul contractant din care provin, in
conformitate cu legislatia acelui stat, insa impozitul astfel stabilit nu poate
depasi 5 la suta din suma bruta a redeventelor. Autoritatile competente ale
statelor contractante vor stabili de comun acord modul de aplicare a acestei
limitari.
3. Termenul redevente, astfel cum este folosit in prezentul articol, indica
platile de orice natura primite pentru folosirea sau concesionarea folosirii:
a) unui patent (certificat de inventie), a unei marci de fabrica, a unui
desen sau model, a unui plan, a unei formule sau a unui procedeu secret, a unui
echipament industrial, comercial sau stiintific sau pentru informatiile
referitoare la experienta cistigata in domeniul industrial, comercial sau
stiintific;
b) oricarui drept de autor pentru opere literare, artistice sau
stiintifice, inclusiv a filmelor cinematografice si a filmelor si benzilor
magnetice pentru televiziune sau radio.
4. Dispozitiile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica daca beneficiarul efectiv
al redeventelor, rezident al unui stat contractant, isi desfasoara activitatea
in celalalt stat contractant din care provin aceste redevente, printr-un sediu
permanent situat acolo sau exercita in acel celalalt stat profesiuni
independente printr-o baza fixa situata acolo si dreptul sau bunul in legatura
cu care se platesc redeventele este efectiv legat de acest sediu permanent sau
baza fixa. In aceasta situatie se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art.
15, dupa caz.
5. Redeventele sint considerate ca provenind dintr-un stat contractant daca
platitorul este chiar acest stat, o unitate administrativ-teritoriala, o
autoritate locala sau un rezident al acelui stat. Cu toate acestea, cind
platitorul redeventelor, fie ca este sau nu un rezident al unui stat
contractant, are intr-un stat contractant un sediu permanent de care este
legata efectiv obligatia de plata a redeventelor si care suporta aceste
redevente, acestea sint considerate ca provenind din statul contractant in care
este situat sediul permanent.
6. Cind, datorita relatiilor speciale existente intre debitor si creditor
sau intre ambii si terte persoane, suma redeventelor platite, tinind cont de
prestarea pentru care ele sint varsate, excede pe aceea asupra careia s-ar fi
convenit de debitor si creditor in lipsa unor asemenea relatii, dispozitiile
prezentului articol se aplica numai la aceasta ultima suma mentionata. In acest
caz, partea excedentara a platilor ramine impozabila conform legislatiei
fiecarui stat contractant, tinindu-se cont si de celelalte dispozitii ale
prezentei conventii.
Art. 13
Comisioane
1. Comisioanele provenind dintr-un stat contractant si platite unui
rezident al celuilalt stat contractant sint impozabile in acel celalalt stat.
2. Totusi, asemenea comisioane pot fi impuse in statul contractant din care
provin, in conformitate cu legislatia acelui stat, insa impozitul astfel
stabilit nu poate depasi 5 la suta din suma comisioanelor.
3. Termenul comisioane, astfel cum este folosit in prezentul articol,
indica plati facute unui intermediar (broker), unui comisionar general sau
oricarei alte persoane asimilate unui astfel de intermediar sau comisionar de
catre legislatia fiscala a statului contractant din care provine o asemenea
plata.
4. Prevederile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica daca beneficiarul
comisionului, fiind rezident al unui stat contractant, are in celalalt stat
contractant din care provin comisioanele un sediu permanent de care este legata
efectiv activitatea generatoare de comisioane. In acest caz se aplica
prevederile art. 7.
5. Comisionul va fi considerat ca provine dintr-un stat contractant cind
platitorul este chiar acest stat, o unitate administrativ-teritoriala, o
autoritate locala sau un rezident al acelui stat. Totusi, cind persoana
platitoare a comisionului, fie ca este sau nu rezidenta a unui stat
contractant, are intr-un stat contractant un sediu permanent de care sint
legate activitatile pentru care este facuta plata si acest comision este
suportat de acest sediu permanent, atunci comisionul va fi considerat ca
provine din statul contractant in care este situat sediul permanent.
6. Cind, datorita relatiilor speciale existente intre platitor si
beneficiar sau intre ambii si terte persoane, suma comisioanelor platite,
tinind cont de activitatile pentru care s-au platit, excede pe aceea asupra
careia ar fi convenit platitorul si beneficiarul in lipsa unor astfel de
relatii, prevederile prezentului articol se aplica numai la aceasta ultima suma
mentionata. In acest caz, partea excedentara a platilor ramine impozabila
conform legislatiei fiecarui stat contractant, tinindu-se cont de celelalte
dispozitii ale prezentei conventii.
Art. 14
Cistiguri din capital
1. Cistigurile realizate de un rezident al unui stat contractant din
instrainarea bunurilor imobile, astfel cum sint definite la paragraful 2 al
art. 6, sint impozabile in statul contractant in care sint situate aceste
bunuri.
2. Cistigurile provenind din instrainarea bunurilor mobile facind parte din
activul unui sediu permanent pe care o intreprindere a unui stat contractant il
are in celalalt stat contractant sau a bunurilor mobile tinind de o baza fixa
de care dispune un rezident al unui stat contractant in celalalt stat
contractant pentru exercitarea unei profesiuni independente, inclusiv
cistigurile provenind din instrainarea unui asemenea sediu permanent (singur
sau cu intreaga intreprindere) sau a unei asemenea baze fixe se impun in
celalalt stat.
3. Cistigurile provenind din instrainarea navelor, a aeronavelor si a vehiculelor
rutiere exploatate in trafic international sau a bunurilor mobile tinind de
exploatarea unor astfel de mijloace de transport sint impozabile numai in
statul contractant in care este situat locul conducerii efective a
intreprinderii.
4. Cistigurile provenind din instrainarea oricaror bunuri, altele decit
cele mentionate la paragrafele 1, 2 si 3, sint impozabile numai in statul
contractant al carui rezident este cel care instraineaza.
Art. 15
Profesiuni independente
1. Veniturile obtinute de un rezident al unui stat contractant din
exercitarea pe cont propriu a unei profesiuni independente sau a altor
activitati cu caracter analog sint impozabile numai in acel stat, cu exceptia
cazului cind rezidentul dispune pentru exercitarea activitatii sale de o baza
fixa in celalalt stat contractant. Daca dispune de o astfel de baza fixa,
veniturile sint impozabile in celalalt stat contractant, dar numai in masura in
care acestea sint atribuibile acelei baze fixe.
2. Expresia profesiuni independente cuprinde, in special, activitatile
independente de ordin stiintific, literar, artistic, educativ sau pedagogic,
precum si activitatea independenta a medicilor, avocatilor, inginerilor,
arhitectilor, dentistilor si contabililor.
Art. 16
Profesiuni dependente
1. Sub rezerva prevederilor art. 17, 19 si 20, retributiile si alte
remuneratii similare pe care un rezident al unui stat contractant le primeste
pentru o activitate salariata sint impozabile numai in acel stat, cu conditia
ca activitatea sa nu fie exercitata in celalalt stat contractant. Daca
activitatea este exercitata in celalalt stat contractant, remuneratiile primite
sint impozabile in celalalt stat.
2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1, remuneratiile pe care un
rezident al unui stat contractant le primeste pentru o activitate salariata
exercitata in celalalt stat contractant vor fi impozabile numai in primul stat
mentionat, daca:
a) beneficiarul ramine in celalalt stat o perioada sau perioade care nu
depasesc in total 183 de zile in cursul anului calendaristic, si
b) remuneratiile sint platite de catre o persoana sau in numele unei
persoane care angajeaza si care nu este rezidenta a celuilalt stat, si
c) remuneratiile nu sint suportate de catre un sediu permanent sau de o
baza fixa pe care cel care angajeaza o are in celalalt stat.
3. Prin derogare de la dispozitiile precedente ale acestui articol,
remuneratiile pentru activitatea salariata exercitata la bordul unei nave, al
unei aeronave sau al unui vehicul rutier exploatat in trafic international vor
fi impuse in statul contractant in care se afla situat locul conducerii
efective a intreprinderii.
Art. 17
Tantieme
Tantiemele, jetoanele de prezenta si alte remuneratii similare primite de un
rezident al unui stat contractant in calitate de membru al consiliului de
administratie sau al unui organ similar al unei societati rezidente in celalalt
stat contractant vor fi impuse in acel celalalt stat.
Art. 18
Artisti si sportivi
Prin derogare de la prevederile art. 15 si 16, veniturile obtinute de un
rezident al unui stat contractant ca profesionist de spectacole, cum ar fi
artist de teatru, de cinema, de radio sau televiziune ori interpret muzical,
precum si sportiv, din activitatea lui personala desfasurata in aceasta
calitate in celalalt stat contractant vor fi impuse in acel celalalt stat. Cu
toate acestea, veniturile obtinute din astfel de activitati vor fi scutite de
impozit in acel stat, daca activitatile sint desfasurate in cadrul acordurilor
sau intelegerilor culturale incheiate intre statele contractante.
Art. 19
Functii guvernamentale
1. Remuneratiile, altele decit pensiile, platite de un stat contractant, de
o unitate administrativ-teritoriala sau de o autoritate locala din acel stat
unei persoane fizice pentru servicii prestate acelui stat, unitatii
administrativ-teritoriale sau autoritatii locale se vor impune numai in acel
stat.
2. Cu toate acestea, remuneratia la care se refera paragraful 1 va fi
impozabila numai in celalalt stat contractant, daca serviciile sint prestate in
acel stat, iar persoana fizica este un rezident al acelui stat si daca:
i) este un national al acelui stat, sau
ii) nu a devenit rezident al acelui stat numai in scopul prestarii serviciilor.
3. a) Orice pensie platita de catre sau din fonduri create de un stat
contractant sau o unitate administrativ-teritoriala ori o autoritate locala a
acesteia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat, unitatii
administrativ-teritoriale sau autoritatii locale va fi impozabila numai in acel
stat.
b) Cu toate acestea, o atare pensie va fi impozabila numai in celalalt stat
contractant, daca persoana fizica este un national sau un rezident al acelui
stat.
4. Prevederile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica remuneratiei pentru
serviciile prestate in legatura cu o activitate comerciala sau industriala
desfasurata de un stat contractant sau de o unitate administrativ-teritoriala
ori o autoritate locala a acestuia.
Art. 20
Pensii
Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al art. 19, pensiile, anuitatile si
orice alte remuneratii similare platite unui rezident al unui stat contractant
sint impozabile numai in acel stat.
Art. 21
Studenti
1. Sumele pe care le primeste un student sau un practicant, care este
prezent intr-un stat contractant numai in scopul educarii sau instruirii sale
si care este sau a fost imediat anterior venirii sale rezident al celuilalt
stat contractant, in scopul intretinerii, educarii sau instruirii sale, nu vor
fi impuse in primul stat contractant mentionat, cu conditia ca astfel de sume
sa provina din surse aflate in afara acelui stat.
2. Un student la o universitate sau o alta institutie de invatamint
superior dintr-un stat contractant sau un practicant, care este prezent in
celalalt stat contractant pentru o perioada sau perioade care nu depasesc 183
de zile in anul calendaristic respectiv si care este sau a fost imediat
anterior venirii sale rezident al primului stat mentionat, nu va fi impus in
celalalt stat contractant pentru remuneratia aferenta serviciilor prestate in
acel celalalt stat, cu conditia ca serviciile sa fi fost prestate in legatura
cu studiile sau pregatirea sa, iar remuneratia sa fie un cistig necesar
intretinerii sale.
Art. 22
Profesori
1. Un profesor rezident al unui stat contractant, care preda sau efectueaza
cercetari la o universitate sau la orice alta institutie de invatamint a
celuilalt stat contractant, va fi impus numai in primul stat contractant,
pentru toate remuneratiile primite in legatura cu acea activitate, pe o
perioada care sa nu depaseasca 2 ani de la data inceperii activitatii sale.
2. Prevederile paragrafului 1 nu se vor aplica veniturilor din cercetare,
daca lucrarile de cercetare nu sint intreprinse in interes general, ci in
primul rind in interesul personal al uneia sau mai multor persoane determinate.
Art. 23
Venituri nementionate expres
Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant care nu au
fost mentionate expres in articolele precedente ale prezentei conventii se
impun numai in acel stat.
Art. 24
Avere
1. Averea constind din bunuri imobile, asa cum sint ele definite la
paragraful 2 al art. 6, este impozabila in statul contractant in care aceste
bunuri sint situate.
2. Averea constind din bunuri mobile care fac parte din activul unui sediu
permanent al unei intreprinderi sau din bunuri mobile care apartin unei baze
fixe folosita pentru exercitarea unei profesiuni independente este impozabila
in statul contractant in care este situat sediul permanent sau baza fixa.
3. Navele, aeronavele si vehiculele rutiere exploatate in trafic
international si bunurile mobile afectate exploatarii unor astfel de mijloace
de transport sint impozabile numai in statul contractant in care este situat
locul conducerii efective a intreprinderii.
4. Toate celelalte elemente ale averii unui rezident al unui stat
contractant se impun numai in acel stat.
Art. 25
Evitarea dublei impuneri
1. Dubla impunere va fi evitata dupa cum urmeaza:
a) In ce priveste Romania, impozitele platite in Cipru de rezidentii
Romaniei asupra venitului obtinut sau averii detinute care, in conformitate cu
prevederile acestei conventii, pot fi impuse in Cipru, vor fi scazute din
impozitele datorate statului roman.
Beneficiile varsate de intreprinderile de stat romane la bugetul statului
sint considerate in acest articol ca impozit al Romaniei.
b) In ce priveste Cipru, sub rezerva prevederilor legii cipriote privind
deducerea din impozitul platit in Cipru a impozitului platit in orice teritoriu
din afara Ciprului si a oricaror modificari ulterioare ale acelor prevederi -
care nu vor afecta principiul general al acestuia - si daca prin legea cipriota
nu este prevazuta o deducere sau o inlesnire mai mare, impozitul platibil in
Romania asupra beneficiilor, venitului sau cistigurilor realizate in Romania va
fi dedus din orice impozit platibil in Cipru, aferent unor astfel de beneficii,
venit sau cistiguri.
2. Potrivit paragrafului 1, termenul impozit cipriot va include:
a) impozitul cipriot care ar fi trebuit sa fie platit pe orice beneficiu
sau dobinda la care s-a acordat un stimulent, o scutire sau o alta inlesnire de
impozit in Cipru, dar numai pentru acel stimulent, scutire sau inlesnire de
impozit;
b) impozitul cipriot care ar fi trebuit sa fie deductibil din orice
dividend platit din beneficiile la care s-a acordat un stimulent, o scutire sau
o inlesnire de impozit in Cipru, dar numai pentru acel stimulent, scutire sau
inlesnire de impozit.
Art. 26
Limitarea inlesnirilor
Cind, potrivit oricarei prevederi din prezenta conventie, un venit
beneficiaza de o inlesnire la plata impozitului in unul dintre statele
contractante si potrivit legislatiei in vigoare din celalalt stat contractant
venitul mentionat al unei persoane este supus impozitarii pentru suma aferenta
care a fost remisa catre/sau primita in acel celalalt stat contractant si nu
pentru intreaga suma din acel stat, atunci inlesnirea acordata potrivit
prezentei conventii in primul stat contractant mentionat se aplica numai asupra
venitului remis catre/sau primit in celalalt stat contractant.
Art. 27
Nediscriminarea
1. Nationalii unui stat contractant nu vor fi supusi in celalalt stat
contractant nici unei impozitari sau obligatii legate de impunere care este
diferita sau mai impovaratoare decit aceea la care sint sau pot fi supusi
nationalii acelui celalalt stat aflati in aceeasi situatie.
2. Impozitarea unui sediu permanent pe care o intreprindere a unui stat
contractant il are in celalalt stat contractant nu se va stabili in acel
celalalt stat in conditii mai putin avantajoase decit impozitarea stabilita
intreprinderilor acelui celalalt stat, desfasurind aceleasi activitati.
Aceasta prevedere nu poate fi interpretata ca obligind un stat contractant
sa acorde rezidentilor celuilalt stat contractant orice inlesnire, reducere sau
scutire de impozit cu caracter personal, in functie de situatia sau de
sarcinile familiale pe care le acorda propriilor sai rezidenti.
3. Intreprinderile unui stat contractant, al caror capital este, in
totalitate sau in parte, detinut sau controlat, direct sau indirect, de unu sau
mai multi rezidenti ai celuilalt stat contractant, nu sint supuse in primul
stat contractant mentionat nici unui impozit sau obligatii legate de impunere
care este diferita sau mai impovaratoare decit aceea la care sint sau pot fi
supuse alte intreprinderi de aceeasi natura ale acestui prim stat mentionat.
4. Termenul impozitare indica in prezentul articol impozitele de orice
natura sau denumire.
Art. 28
Procedura amiabila
1. Cind un rezident al unui stat contractant apreciaza ca masurile luate de
unu sau de ambele state contractante ii atrag sau ii vor atrage o impozitare
care nu este conforma cu prezenta conventie, el poate, indiferent de caile de
atac prevazute de legislatia nationala a acelor state, sa supuna cazul sau
autoritatii competente a statului contractant al carui rezident este.
2. Autoritatea competenta se va stradui, daca reclamatia ii pare intemeiata
si daca ea insasi nu este in masura sa dea o solutie satisfacatoare, sa rezolve
problema pe calea unei intelegeri amiabile cu autoritatea competenta a
celuilalt stat contractant, in vederea evitarii unei impozitari care nu este
conforma cu conventia.
3. Autoritatile competente ale statelor contractante se vor stradui sa
rezolve, pe calea intelegerii amiabile, orice dificultati sau dubii cu privire
la interpretarea sau la aplicarea conventiei. Ele pot, de asemenea, sa se
consulte in vederea evitarii dublei impuneri in cazurile neprevazute de
conventie.
4. Autoritatile competente ale statelor contractante pot comunica direct
intre ele, in vederea realizarii unei intelegeri asa cum se prevede in
paragrafele precedente. Cind, pentru a se ajunge la o intelegere, apare ca
fiind recomandabil un schimb de vederi oral, un atare schimb poate avea loc in
cadrul unei comisii compuse din reprezentanti ai autoritatilor competente ale
statelor contractante.
Art. 29
Schimb de informatii
1. Autoritatile competente ale statelor contractante vor schimba
informatiile care sint necesare pentru aplicarea dispozitiilor prezentei
conventii si cele ale legilor interne ale statelor contractante privitoare la
impozitele vizate de conventie, in masura in care impozitarea pe care ele o
prevad este conform cu conventia. Orice informatie astfel schimbata va fi
tratata ca secret si nu va fi divulgata nici unei persoane sau autoritati,
inclusiv unei instante, altele decit cele insarcinate cu stabilirea, aplicarea,
urmarirea sau incasarea impozitelor vizate de prezenta conventie.
2. Dispozitiile paragrafului 1 nu vor fi in nici un caz interpretate ca
impunind unuia dintre statele contractante obligatia:
a) de a lua masuri administrative in contradictie cu propria legislatie sau
cu practica administrativa a unuia sau a celuilalt stat contractant;
b) de a furniza informatii care nu ar putea fi obtinute pe baza propriei
sale legislatii sau in cadrul practicii administrative normale a unuia sau a
celuilalt stat contractant;
c) de a transmite informatii care ar divulga orice secret comercial,
industrial, profesional sau procedeu comercial sau informatii a caror divulgare
ar fi contrara ordinii publice.
Art. 30
Functionari diplomatici si consulari
Dispozitiile prezentei conventii nu afecteaza privilegiile fiscale de care
beneficiaza functionarii diplomatici sau consulari, in virtutea regulilor
generale ale dreptului international sau in virtutea prevederilor unor acorduri
speciale.
Art. 31
Intrarea in vigoare
1. Guvernele statelor contractante vor notifica unul altuia ca procedurile
constitutionale cerute pentru intrarea in vigoare a prezentei conventii au fost
indeplinite.
2. Conventia va intra in vigoare la data ultimei notificari prevazute la
paragraful 1 si prevederile sale isi vor produce efectul pentru prima data:
a) cu privire la impozitele retinute la sursa, la sumele obtinute pe/sau
dupa 1 ianuarie al anului calendaristic imediat urmator celui in care conventia
intra in vigoare;
b) cu privire la celelalte impozite pe venit si la impozitele pe capital,
la impozitele care sint stabilite pentru anul impozabil care incepe la/sau dupa
1 ianuarie al anului calendaristic imediat urmator celui in care conventia
intra in vigoare.
Art. 32
Denuntarea
Prezenta conventie va ramine in vigoare pina la denuntarea ei de catre unul
dintre statele contractante. Oricare dintre statele contractante poate denunta
conventia pe cale diplomatica, transmitind in acest sens o nota de denuntare cu
cel putin 6 luni inainte de sfirsitul anului calendaristic care urmeaza unei
perioade de 5 ani de la data la care conventia intra in vigoare. In acest caz,
conventia va inceta sa fie aplicabila:
a) cu privire la impozitele retinute la sursa, la sumele platite la/sau
dupa 1 ianuarie al anului calendaristic imediat urmator celui in care s-a
transmis nota de denuntare;
b) cu privire la alte impozite pe venit si impozite pe capital, la
impozitele care sint stabilite pentru oricare an impozabil care incepe la/sau
dupa 1 ianuarie al anului calendaristic imediat urmator celui in care s-a
transmis nota de denuntare.
Drept care subsemnatii, autorizati legal in acest scop, au semnat prezenta
conventie.
Facuta la Nicosia la 16 noiembrie 1981, in doua exemplare originale,
redactate fiecare in limbile romana, greaca si engleza, cele trei texte avind
aceeasi valabilitate. In caz de divergente in interpretarea dispozitiilor
acestei conventii, textul in limba engleza are precadere.
Pentru guvernul
Republicii Socialiste Romania,
Aurel Duma
Pentru guvernul
Republicii Cipru,
A. Afxentoiu
ACORD
intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Islamice
Mauritania privind cooperarea in domeniul pescuitului maritim
PREAMBUL
Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Islamice Mauritania,
considerind legaturile de prietenie si cooperare existente intre guvernul
Republicii Socialiste Romania si Republica Islamica Mauritania si vointa comuna
de a le intari,
considerind noua politica a pescuitului instaurata suveran de Republica
Islamica Mauritania, pentru o administrare rationala a resurselor vii ale marii
din apele aflate sub jurisdictia mauritaniana,
considerind grija comuna de a conserva si utiliza optim resursele
mauritaniene mentionate,
considerind ca Republica Islamica Mauritania exercita suveranitatea sa
asupra apelor sale teritoriale si drepturi suverane asupra zonei sale economice
exclusive,
dorind in acest scop sa defineasca conditiile generale ale unei cooperari
prietenesti si permanente,
convin asupra celor ce urmeaza:
Art. 1
Obiectul prezentului acord este de a defini conditiile generale si
principiile de baza care vor servi drept cadru in care va trebui sa se dezvolte
cooperarea in domeniul pescuitului intre guvernul Republicii Socialiste Romania
si guvernul Republicii Islamice Mauritania.
Art. 2
Oriunde vor fi folositi in cuprinsul acestui acord, termenii sau expresiile
de mai jos vor avea urmatoarele intelesuri:
- partile desemneaza guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul
Republicii Islamice Mauritania;
- resursele vii ale marii desemneaza toate speciile de peste, crustacee,
cefalopode care traiesc in permanenta sau se deplaseaza sezonier in interiorul
apelor aflate sub jurisdictie mauritaniana;
- acord desemneaza prezentul acord.
Art. 3
Partile isi exprima vointa de a dezvolta cooperarea lor in domeniul
pescuitului maritim si, in special, de a incuraja constituirea de societati
mixte in urmatoarele domenii:
- santiere navale pentru constructia si repararea navelor;
- nave si echipamente de pescuit;
- comercializarea produselor pescuitului;
- promovarea industriilor de prelucrare a produselor pescuitului.
Art. 4
Partile se vor consulta periodic asupra dezvoltarii cercetarii stiintifice
si tehnice in domeniul pescuitului si vor schimba studii si informatii relative
la oceanografia, biologia marii si statisticile de pescuit.
Art. 5
Navele apartinind fiecarei parti vor putea folosi instalatiile portuare ale
celeilalte parti in scopul reparatiilor, aprovizionarii, transbordarii sau
depozitarii produselor pescuitului.
Art. 6
Autorizatiile de pescuit in apele aflate sub jurisdictie mauritaniana vor
putea fi acordate in limita disponibilitatilor resurselor vii ale marii:
- pe de o parte, navelor romane inchiriate de societatile de drept
mauritanian;
- pe de alta parte, sub forma de licente, navelor romane.
Art. 7
Numarul de nave ce urmeaza a fi autorizate si conditiile de pescuit vor fi
fixate anual de catre autoritatile competente ale partilor.
Autoritatile mauritaniene vor permite, in porturile mauritaniene, schimbul
echipajelor navelor romane pe baza vizelor de intrare si iesire, acordate pe
liste nominale de echipaj si vor accepta, drept document de calatorie si de
identitate pentru membrii de echipaj, carnetul de marinar.
Aceste nave si echipajele lor vor trebui sa se conformeze cu scrupulozitate
reglementarii mauritaniene privind pescuitul.
Art. 8
Republica Socialista Romania va acorda Republicii Islamice Mauritania
asistenta tehnica in domeniul pescuitului si va contribui la pregatirea
cadrelor mauritaniene in Romania.
In acest scop, anual si pe baza intelegerii partilor, vor fi rezervate
locuri si burse pentru studenti si stagiari mauritanieni.
Art. 9
Orice diferend privind interpretarea sau aplicarea prezentului acord va fi
reglementat amiabil pe calea negocierilor directe intre autoritatile competente
ale partilor. Daca nu se va ajunge la o solutie, diferendul va fi reglementat
pe cale diplomatica.
Art. 10
Nici o prevedere a prezentului acord nu poate afecta drepturile si
obligatiile decurgind din alte acorduri internationale incheiate de oricare
dintre parti.
Art. 11
Prezentul acord se incheie pentru o perioada de 5 ani, fiind reinnoit in
mod tacit pentru perioade succesive de cite 2 ani, pina la denuntarea de catre
una dintre parti.
Aceasta denuntare trebuie sa fie notificata celeilalte parti, pe cale
diplomatica, cu cel putin 3 luni inainte.
Art. 12
Expirarea sau denuntarea acestui acord nu pot afecta in nici un fel
valabilitatea contractelor in curs de executare, incheiate in baza prezentului
acord.
Art. 13
Prezentul acord va fi supus ratificarii conform legislatiei nationale a
fiecarei parti si va intra in vigoare la data schimbului instrumentelor de
ratificare.
Prezentul acord inlocuieste si anuleaza Acordul dintre guvernul Republicii
Socialiste Romania si guvernul Republicii Islamice Mauritania referitor la
cooperarea in domeniul pescuitului oceanic, incheiat la Bucuresti la 25 iunie
1974.
Incheiat la Nouakchott, la 21 ianuarie 1982, in doua exemplare originale in
limba romana si in limba franceza, ambele texte avind aceeasi valoare.
Pentru guvernul
Republicii Socialiste Romania,
Marin Capisizu
Pentru guvernul
Republicii Islamice Mauritania,
Soumare Silman