DECRET   Nr. 143 din 25 aprilie 1955

privitor la organizarea si functionarea Oficiilor Juridice

ACT EMIS DE: MAREA ADUNARE NATIONALA

ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL  NR. 8 din 30 aprilie 1955

    Prezidiul Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romine, decreteaza:

    Art. 1
    Pentru asigurarea legalitatii populare in desfasurarea activitatii lor, pentru apararea intereselor lor si pentru apararea intereselor lor patrimoniale, organele, institutiile, organizatiile economice si intreprinderile de stat, precum si cele cooperatiste si obstesti isi vor organiza oficii juridice proprii, in conditiile Decretului de fata.
    Art. 2
    La ministere si celelalte organe ale administratiei de stat, la Comitetul Executiv al Sfatului Popular al Capitalei Republicii Populare Romane, la comitetele executive ale sfaturilor populare regionale, raionale, orasenesti si ale raioanelor orasenesti, la intreprinderile si organizatiile economice de stat avind un numar de peste 300 (trei sute) de angajati cu contracte de munca pe durata nedeterminata, la organele centrale cooperatiste si obstesti, precum si la uniunile regionale si raionale cooperatiste vor functiona oficii juridice incadrate cu numarul de jurisconsulti necesari, in raport cu volumul activitatii acestora.
    Celelalte organe, institutii, organizatii economice si intreprinderi de stat, cooperatiste sau obstesti, vor putea infiinta oficii juridice, potrivit cu necesitatile lor, cu avizul forului tutelar.
    Organele centrale al administratiei de stat vor putea infiinta, potrivit cu necesitatile lor, oficii juridice si la directiile sau sectiile lor regionale.
    Oficiile juridice vor fi incadrate si cu personalul administrativ necesar activitatii lor.
    Art. 3
    Oficiile juridice depind direct de conducerea unitatilor in cadrul carora functioneaza, raspunzind direct fata de aceasta pentru activitatea lor si neputind fi folosite decit pentru lucrari cu caracter juridic.
    Art. 4
    Oficiile juridice, in cadrul unitatii din care fac parte si in raport cu activitatea acesteia, au urmatoarele atributii:
    a) colaboreaza la intocmirea proiectelor de legi, decrete, hotariri, regulamente, ordine, instructiuni, precum si a oricaror alte acte cu caracter normativ elaborate de acea unitate;
    b) avizeaza, la cererea conducerii unitatii, asupra proiectelor de legi, decrete, hotariri, regulamente, ordine, instructiuni, precum si asupra oricaror alte acte cu caracter normativ, intocmite de alte unitati si care sint in legatura cu atributiile si activitatea propriei lor unitati;
    c) avizeaza, la cererea organelor de conducere, asupra legalitatii masurilor ce urmeaza a fi luate de administratia unitatii in desfasurarea activitatii acesteia, precum si asupra oricaror acte care pot angaja raspunderea patrimoniala a unitatii;
    d) intocmesc proiectele de contracte sau proiectele oricaror acte cu caracter juridic in legatura cu activitatea unitatii sau isi dau avizul cu privire la acestea;
    e) pot reprezenta interesele unitatii in fata instantelor judecatoresti, a organelor Arbitrajului de Stat sau departamental, ori in fata oricaror organe ale puterii sau administratiei de stat, in conditiile prevazute la art. 6;
    f) urmaresc aparitia dispozitiilor cu caracter normativ si semnaleaza organelor de conducere sarcinile ce revin unitatii potrivit acestor dispozitii;
    g) rezolva orice alte lucrari cu caracter juridic.
    La organele centrale de stat si obstesti, la care exista si directii, sectii sau birouri juridice cu atributii speciale de legislatie si studii juridice, oficiile juridice se vor ocupa numai cu rezolvarea problemelor juridice legate de interesele patrimoniale ale acestor organe, cit si cu apararea acestor interese.
    Art. 5
    La intocmirea actelor juridice sau luarea oricaror masuri care pot angaja raspunderea patrimoniala, precum si in cazurile prevazute de art. 4 lit. a si b, organele de conducere ale unitatilor in cadrul carora functioneaza oficii juridice sint obligate sa ceara acestora avizul consultativ prealabil.
    Art. 6
    Ori de cite ori unitatea se infatiseaza in justitie prin conducerea ei, reprezentarea unitatii se face prin oficiul juridic. In asemenea cazuri, delegatia va fi semnata de seful oficiului juridic, iar unitatea nu are decit un singur jurisconsult, de conducerea acesteia.
    Art. 7
    Pornirea actiunilor in justitie sau la organele arbitrale, fixarea pretentiilor, renuntarea la pretentii, actiune sau cai de atac, precum si darea raspunsurilor la interogator, se fac de organele de conducere ale unitatilor interesate sau, cu delegatie fata de acestea in acest scop de la caz la caz, si de oficiile juridice.
    Oficiile juridice sint obligate sa sustina interesele organizatiei in instanta, sau in fata organului arbitral, sa exercite, daca este cazul, caile de atac legale si sa ia orice alte masuri necesare apararii intereselor legale ale unitatilor in cadrul carora functioneaza.
    Art. 8
    Organizatiile de stat, cooperatiste si obstesti, care au cauze judiciare, litigii arbitrale sau alte interese patrimoniale in alte localitati decit acelea unde isi au sediul, mai pot fi reprezentate si dupa cum urmeaza:
    a) organele centrale ale administratiei de stat, unitatile exterioare ale acestora, precum si institutiile, organizatiile economice si intreprinderile de stat tutelate de aceste organe centrale, pot fi reprezentate prin oficiul juridic al oricarei unitati locale care face parte din sistemul lor.
    La fel, unitatile locale pot fi reprezentate in localitatea unde isi are sediul organul central prin oficiul juridic al acestuia sau prin oficiul juridic al unitatii desemnate de organul central.
    Prevederile acestui alineat se aplica si intreprinderilor si organizatiilor  economice de stat de interes local.
    Organele centrale ale administratiei de stat care nu au in sistemul lor unitati locale, la care ar putea lua fiinta oficii juridice, pot fi reprezentate prin oficiul juridic al comitetului executiv al sfatului popular local;
    b) organele locale ale puterii si administratiei de stat pot fi reprezentate prin oficiul juridic al comitetului executiv al sfatului popular local. In cazul cind reprezentarea este necesara in Capitala Republicii Populare Romine, organele locale ale puterii si administratiei de stat pot fi reprezentate prin oficiul juridic al Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Capitalei Republicii Populare Romine, in afara de organele locale ale puterii si administratiei de stat din regiunea Bucuresti, care vor fi reprezentate prin oficiul juridic al Comitetului Executiv al Sfatului Popular al regiunii Bucuresti;
    c) organizatiile cooperatiste si obstesti pot fi reprezentate, in conditiile prevazute la lit. a, prin oficiul juridic al oricarei organizatii din sistemul lor.
    Art. 9
    Doua institutii, intreprinderi sau organizatii economice de stat, cooperatiste sau obstesti sau unitati locale ale aceluiasi organ central care nu-si pot organiza un oficiu juridic propriu in conditiile art. 2, vor putea angaja in limita fondurilor bugetare unul si acelasi jurisconsult.
    Acesta va efectua lucrarile juridice prevazute in art. 4 pentru ambele unitati, in asa fel incit munca si salarizarea sa la ambele unitati sa nu depaseasca o norma si jumatate in raport cu situatia jurisconsultului de la oficiul juridic al unei unitati asemanatoare.
    In cazul cind intre unitatile care folosesc acelasi jurisconsult se naste o contrarietate de interese ele isi vor angaja aparatori deosebiti.
    Prevederile alineatului precedent se aplica in mod corespunzator si in cazul cind contrarietatea de interese exista intre doua unitati, dintre care una trebuie sa asigure, in conditiile art. 8, celeilalte unitati, asistenta juridica prin oficiul sau juridic.
    Art. 10
    Daca o institutie sau o organizatie socialista, avind nevoie de asistenta juridica, nu poate folosi serviciile vreunui oficiu juridic in conditiile stabilite de art. 2, 8 sau 9, sau in cazul cind are nevoie de o asistenta juridica speciala, ea poate angaja in acest scop, de la caz la caz, un avocat de la birourile colective ale colegiilor de avocati.
    Art. 11
    In cazul in care in activitatea oficiilor juridice ale unitatilor de stat, cooperatiste si obstesti se ridica probleme de principiu, oficiile juridice interesate pot cere avizul oficiului juridic al organului central de care depind.
    Art. 12
    Pot fi jurisconsulti absolventii facultatilor de stiinte juridice sau ai scolilor juridice ale Ministerului Justitiei.
    Jurisconsultii vor efectua la inceput un stagiu de doi ani ca jurisconsulti stagiari, putind lucra efectiv numai in acele oficii juridice unde sint si jurisconsulti definitivi, primind titlul de jurisconsult dupa efectuarea acestui stagiu.
    Sint scutiti de stagiu absolventii institutelor de invatamint aratate in alineatul 1, care au activat timp de cel putin doi ani ca judecatori, procurori, consilieri juridici, referenti juridici de specialitate, notari sau arbitri de stat ori in alte asemenea functii juridice de specialitate, precum si avocatii definitivi.
    Art. 13
    In vederea evidentei si cresterii cadrelor de jurisconsulti, precum si a ridicarii continue a nivelului lor ideologic si profesional, jurisconsultii se vor grupa in colective de jurisconsulti pe fiecare regiune, conduse de catre un birou format din jurisconsultii desemnati in acest scop de Ministerul Justitiei, care va stabili si numarul membrilor acestor birouri.
    Colectivele de jurisconsulti vor functiona la colegiile de avocati.
    Jurisconsultii se vor inscrie pe tabloul tinut de biroul colectivului din care face parte si numai cei inscrisi pe un asemenea tablou vor putea activa in aceasta calitate.
    Toti acei care, la data punerii in aplicare a prezentului Decret, au calitatea de jurisconsulti, se vor putea inscrie pe tabloul colectivului din cadrul caruia urmeaza sa faca parte.
    In cadrul colectivelor se vor tine cursuri de indrumare cu caracter politico-juridic general, dupa programul stabilit in acest scop.
    Organizarea si functionarea colectivelor de jurisconsulti si a birourilor de conducere, precum si a cursurilor de indrumare se vor stabili prin instructiunile Ministerului Justitiei, care, in vederea realizarii scopului aratat in alineatul 1, exercita controlul si indrumarea colectivelor de jurisconsulti.
    Art. 14
    Jurisconsultii care activeaza la organizatiile de stat, cooperatiste si obstesti vor fi incadrati in categoriile personalului tehnic de specialitate, in raport cu munca si raspunderea lor, a vechimii in cimpul muncii juridice si a volumului activitatii organizatiei la care functioneaza, in unul din urmatoarele grade profesionale si cu salarizarea corespunzatoare:
    a) jurisconsult stagiar,
    b) jurisconsult,
    c) jurisconsult principal,
    d) consilier juridic,
    e) consilier juridic principal si
    f) consilier juridic sef.
    Art. 15
    Jurisconsultii, ca angajati ai unitatilor la care activeaza, sint supusi prevederilor Codului Muncii.
    Art. 16
    Oficiile Juridice ale organelor centrale de stat, cooperatiste si obstesti, precum si cel al Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Capitalei Republicii Populare Romine si ale comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale, vor controla si indruma munca profesionala dusa la oficiile juridice sau de jurisconsultii angajati in conditiile art. 9, de la unitatile subordonate ori cele controlate si indrumate, sub raportul activitatii specifice sistemului condus de organul central.
    Art. 17
    Jurisconsultii nu pot ocupa si alte functiuni retribuite, in afara de functiuni legate de activitatea didactica-juridica si publicistica.
    Art. 18
    Jurisconsultii vor fi incadrati conform tabelei de salarizare anexa 2 a Deciziei Consiliului de Ministri nr. 47 din 29 ianuarie 1949.
    Art. 19
    Decretul nr. 87 din 1 aprilie 1950, pentru organizarea si functionarea oficiilor juridice ale ministerelor si sfaturilor populare, cu exceptia art. 11, se abroga.
    De asemenea se abroga art. 29 si 30 ale Decretului nr. 39 din 14 februarie 1950, privitor la profesiunea de avocat, art. 26 alin. 2 al Decretului nr. 281 din 21 iulie 1954, pentru organizarea si exercitarea avocaturii in Republica Populara Romina, precum si orice alte dispozitii contrarii.

                     Presedintele Prezidiului
                     Marii Adunari Nationale,
                     Petru Groza

                     Secretarul Prezidiului
                     Marii Adunari Nationale,
                     Avram Bunaciu