DECRET
Nr. 1175 din 28 decembrie 1968
privind ratificarea Conventiei pentru instituirea Organizatiei Mondiale a
Proprietatii Intelectuale
ACT EMIS DE: CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL NR. 1 din 6 ianuarie 1969
EXPUNERE DE MOTIVE
La Conferinta diplomatica pentru proprietatea intelectuala, care a avut loc
la Stockholm intre 11 iunie si 14 iulie 1967, si la care a participat si o delegatie
a Republicii Socialiste Romania, a fost adoptata si semnata Conventia pentru
instituirea Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale (OMPI). Delegatia
romana la conferinta a semnat conventia la data de 14 iulie 1967, sub rezerva
ratificarii si depunerii ulterioare a instrumentului de ratificare.
Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale a fost creata in scopul
promovarii protectiei proprietatii industriale si literar-artistice in intreaga
lume, precum si a instituirii unei forme noi de cooperare administrativa intre
uniunile de proprietate intelectuala, bazata pe principiul autonomiei
financiare a fiecarei uniuni si pe dreptul fiecarei uniuni de a lua parte la
rezolvarea problemelor de interes comun.
Organizatia nou creata constituie cadrul pentru o mai buna intelegere si
colaborare intre state in domeniul proprietatii intelectuale, in avantajul lor
reciproc, pe baza respectului suveranitatii si egalitatii, precum si un cadru
de incurajare a activitatii de creatie si de promovare a protectiei
proprietatii intelectuale in intreaga lume.
Pentru atingerea obiectivelor sale, OMPI va incuraja, cu consimtamintul
statelor interesate, armonizarea legislatiilor nationale in domeniul creatiei
intelectuale, precum si incheierea oricarui acord international avind drept
scop promovarea protectiei proprietatii intelectuale.
Republica Socialista Romania a sprijinit, la lucrarile preliminare care au
avut loc in cadrul Birourilor Internationale Reunite pentru Protectia
Proprietatii Intelectuale si la Conferinta diplomatica de la Stockholm, ideea
crearii acestei organizatii mondiale a proprietatii intelectuale.
Avind in vedere cele de mai sus, prin alaturatul decret se ratifica
Conventia pentru instituirea OMPI.
Se dispune totodata ca la depunerea instrumentului de ratificare sa se faca
o declaratie in sensul ca, desi conventia instituie o "Organizatie
Mondiala", in art. 5 nu este consacrat principiul universalitatii
conventiei deoarece sint prevazute in mod limitativ statele care pot deveni
membre, si anume: statele membre ale uniunilor de proprietate intelectuala ale
O.N.U. sau ale institutiilor sale specializate, ale Agentiei internationale
pentru energia atomica sau parti la Statutul Curtii Internationale de Justitie,
sau care vor fi invitate de adunarea generala sa devina parti la conventie.
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza:
Art. 1
Se ratifica Conventia pentru instituirea Organizatiei Mondiale a
Proprietatii Intelectuale, semnata la Stockholm la 14 iulie 1967.
Art. 2
La depunerea instrumentului de ratificare a conventiei mentionate la
articolul 1, se va face o declaratie cu urmatorul continut:
"Prevederile articolelor 5 si 14 pct. 1 din Conventia pentru
instituirea Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale, semnata la
Stockholm la 14 iulie 1967, nu sint in concordanta cu principiul
universalitatii tratatelor potrivit caruia toate statele au dreptul de a deveni
parte la tratatele multilaterale care reglementeaza probleme de interes
general".
Presedintele Consiliului de Stat,
NICOLAE CEAUSESCU
CONVENTIA
pentru instituirea Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale*)
*) Traducere
Partile contractante,
animate de dorinta de a contribui la o mai buna intelegere si colaborare
intre state, in avantajul lor reciproc si pe baza respectului suveranitatii si
egalitatii lor,
dorind, pentru a incuraja activitatea de creatie, sa promoveze protectia
proprietatii intelectuale in intreaga lume,
dorind sa modernizeze si sa faca mai eficace administrarea uniunilor
instituite in domeniile protectiei proprietatii industriale si protectiei
operelor literare si artistice, cu respectarea deplina a autonomiei fiecarei
uniuni,
au convenit asupra celor ce urmeaza:
Art. 1
Instituirea organizatiei
Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale este instituita prin
prezenta conventie.
Art. 2
Definitii
In sensul prezentei conventii, trebuie inteles prin:
i) organizatia - Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale (OMPI);
ii) biroul international - Biroul international al proprietatii
intelectuale;
iii) Conventia de la Paris - Conventia pentru protectia proprietatii
industriale, semnata la 20 martie 1883, inclusiv fiecare din actele sale
revizuite;
iv) Conventia de la Berna - Conventia pentru protectia operelor literare si
artistice, semnata la 9 septembrie 1886, inclusiv fiecare din actele sale revizuite;
v) Uniunea de la Paris - Uniunea internationala creata prin Conventia de la
Paris;
vi) Uniunea de la Berna - Uniunea internationala creata prin Conventia de
la Berna;
vii) uniuni - Uniunea de la Paris, uniunile separate si aranjamentele
separate stabilite in legatura cu aceasta uniune, Uniunea de la Berna, precum
si orice alt angajament international tinzind sa promoveze protectia
proprietatii intelectuale si a carui administrare este asigurata de
organizatie, conform articolului 4.iii;
viii) proprietate intelectuala - drepturile referitoare la:
- operele literare, artistice si stiintifice;
- interpretarile artistilor interpreti si executiile artistilor executanti,
fonogramele si emisiunile de radiodifuziune;
- inventiile in toate domeniile activitatii umane;
- descoperirile stiintifice;
- desenele si modelele industriale;
- marcile de fabrica, de comert si de serviciu, precum si numele comerciale
si denumirile comerciale;
- protectia impotriva concurentei neleale,
si toate celelalte drepturi aferente activitatii intelectuale in domeniile
industrial, stiintific, literar si artistic.
Art. 3
Scopul organizatiei
Organizatia are drept scop:
i) sa promoveze protectia proprietatii intelectuale in lume prin cooperarea
dintre state, in colaborare, daca este cazul, cu oricare alta organizatie
internationala;
ii) sa asigure cooperarea administrativa intre uniuni.
Art. 4
Functii
Pentru atingerea scopului definit la articolul 3, organizatia, prin
organele sale competente si sub rezerva competentei fiecarei uniuni:
i) activeaza pentru a promova adoptarea masurilor menite sa amelioreze
protectia proprietatii intelectuale in lume si sa armonizeze legislatiile
nationale in acest domeniu;
ii) asigura serviciile administrative ale Uniunii de la Paris, ale
uniunilor separate stabilite in legatura cu aceasta uniune si ale Uniunii de la
Berna;
iii) poate accepta sarcina administratiei pe care o implica realizarea
oricarui alt angajament international tinzind sa promoveze protectia
proprietatii intelectuale, sau sa participe la o atare administratie;
iv) incurajeaza incheierea oricarui angajament international tinzind sa
promoveze protectia proprietatii intelectuale;
v) isi ofera cooperarea statelor care ii cer o asistenta tehnico-juridica
in domeniul proprietatii intelectuale;
vi) aduna si difuzeaza toate informatiile referitoare la protectia
proprietatii intelectuale, indeplineste si incurajeaza studiile in acest
domeniu si publica rezultatele lor;
vii) asigura serviciile care inlesnesc protectia internationala a
proprietatii intelectuale si daca este cazul procedeaza la inregistrari in
aceasta materie si publica informatiile privind aceste inregistrari;
viii) ia orice alte masuri potrivite.
Art. 5
Membri
1. Poate deveni membru al organizatiei oricare stat care este membru al
uneia dintre uniuni, astfel cum sint definite la articolul 2.vii.
2. Poate de asemenea deveni membru al organizatiei oricare stat care nu
este membru al uneia dintre uniuni, cu conditia:
i) sa fie membru al Organizatiei Natiunilor Unite, al uneia dintre
institutiile specializate care sint legate de Organizatia Natiunilor Unite sau
al Agentiei internationale pentru energia atomica, sau parte la Statutul Curtii
Internationale de Justitie, sau
ii) sa fie invitat de adunarea generala de a deveni parte la prezenta
conventie.
Art. 6
Adunarea generala
1.a) Se instituie o adunare generala cuprinzind statele parti la prezenta
conventie care sint membre ale cel putin uneia dintre uniuni.
b) Guvernul fiecarui stat membru este reprezentat de un delegat, care poate
fi asistat de supleanti, consilieri si experti.
c) Cheltuielile fiecarei delegatii cad in sarcina guvernului care a
desemnat-o.
2. Adunarea generala:
i) numeste directorul general la propunerea comitetului de coordonare;
ii) cerceteaza si aproba rapoartele directorului general referitoare la
organizatie si ii da toate directivele necesare;
iii) cerceteaza si aproba rapoartele si activitatile comitetului de
coordonare si ii da directive;
iv) adopta bugetul trienal al cheltuielilor comune ale uniunilor;
v) aproba masurile propuse de directorul general privind administrarea,
referitoare la realizarea angajamentelor internationale prevazute de articolul
4.iii;
vi) adopta regulamentul financiar al organizatiei;
vii) determina limbile de lucru ale secretariatului, tinind seama de
practica Organizatiei Natiunilor Unite;
viii) invita statele prevazute la articolul 5.2.ii sa devina parti la
prezenta conventie;
ix) hotaraste care state nemembre ale organizatiei si care organizatii
interguvernamentale si internationale neguvernamentale pot fi admise la
reuniunile sale in calitate de observatori;
x) indeplineste orice alte sarcini utile in cadrul prezentei conventii.
3.a) Fiecare stat membru fie al uneia, fie al mai multor uniuni, dispune de
un vot la adunarea generala.
b) Jumatate din statele membre ale adunarii generale constituie cvorumul.
c) Indiferent de dispozitiile alineatului b, daca la o sesiune numarul
statelor reprezentate este mai mic de jumatate dar egal sau superior unei
treimi a statelor membre ale adunarii generale, aceasta poate lua hotariri;
totusi, hotaririle adunarii generale, cu exceptia celor referitoare la
procedura sa, nu devin executorii decit atunci cind sint indeplinite conditiile
enumerate mai jos. Biroul international comunica aceste hotariri statelor
membre ale adunarii generale care nu fusesera reprezentate, invitindu-le sa
exprime in scris, in termen de 3 luni de la data sus-zisei comunicari, votul
sau abtinerea lor. Daca, la expirarea acestui termen, numarul statelor care isi
vor fi exprimat astfel votul sau abtinerea lor este cel putin egal cu numarul
statelor a caror absenta impiedicase intrunirea cvorumului la sesiune,
sus-zisele hotariri devin executorii, cu conditia ca, totodata, majoritatea
necesara sa ramina dobindita.
d) Sub rezerva dispozitiilor alineatelor e si f, adunarea generala ia
hotariri cu majoritate de doua treimi din voturile exprimate.
e) Acceptarea dispozitiilor privind administrarea referitoare la aplicarea
angajamentelor internationale prevazute de articolul 4.iii necesita o
majoritate de trei patrimi din voturile exprimate.
f) Aprobarea unui acord cu Organizatia Natiunilor Unite in conformitate cu
dispozitiile articolelor 57 si 63 din Carta Natiunilor Unite necesita o
majoritate de noua zecimi din voturile exprimate.
g) Numirea directorului general (alineatul 2.i), aprobarea dispozitiilor
propuse de directorul general cu privire la administrarea relativa la aplicarea
angajamentelor internationale (alineatul 2.v) si stramutarea sediului
(articolul 10) necesita majoritatea prevazuta nu numai la adunarea generala,
dar si la adunarea Uniunii de la Paris si la adunarea Uniunii de la Berna.
h) Abtinerea nu este considerata ca vot.
i) Un delegat nu poate reprezenta decit un singur stat si nu poate vota
decit in numele acestuia.
4.a) Adunarea generala se intruneste o data la 3 ani in sesiune ordinara,
la convocarea directorului general.
b) Adunarea generala se intruneste in sesiune extraordinara la convocarea
directorului general, la cererea comitetului de coordonare sau a unui sfert din
statele membre ale adunarii generale.
c) Reuniunile se tin la sediul organizatiei.
5. Statele parti la prezenta conventie care nu sint membre ale uneia dintre
uniuni sint admise la reuniunile adunarii generale in calitate de observatori.
6. Adunarea generala isi alcatuieste regulamentul sau interior.
Art. 7
Conferinta
1.a) Se instituie o conferinta cuprinzind statele parti la prezenta
conventie, fie ca sint sau nu membre ale uneia dintre uniuni.
b) Guvernul fiecarui stat este reprezentat de un delegat, care poate fi
asistat de supleanti, consilieri si experti.
c) Cheltuielile fiecarei delegatii cad in sarcina guvernului care a
desemnat-o.
2. Conferinta:
i) discuta chestiunile de interes general din domeniul proprietatii
intelectuale si poate adopta recomandari avind aceste chestiuni, respectind
competenta si autonomia uniunilor;
ii) adopta bugetul trienal al conferintei;
iii) stabileste, in limitele acestui buget, programul trienal al asistentei
tehnico-juridice;
iv) adopta modificarile aduse prezentei conventii in conformitate cu
procedura definita la articolul 17;
v) hotaraste care state nemembre ale organizatiei si care organizatii
interguvernamentale si internationale neguvernamentale pot fi admise la
reuniunile sale in calitate de observatori;
vi) indeplineste orice alte sarcini utile in cadrul prezentei conventii.
3.a) Fiecare stat membru dispune de un vot la conferinta.
b) O treime din statele membre constituie cvorumul.
c) Sub rezerva prevederilor articolului 17, conferinta ia hotariri cu
majoritate de doua treimi din voturile exprimate.
d) Suma cotizatiilor statelor parti la prezenta conventie care nu sint
membre ale uneia dintre uniuni este fixata printr-un vot la care nu participa
decit delegatii acestor state.
e) Abtinerea nu este considerata ca vot.
f) Un delegat nu poate reprezenta decit un singur stat si nu poate vota
decit in numele acestuia.
4.a) Conferinta se intruneste in sesiune ordinara la convocarea
directorului general in cursul aceleiasi perioade si in acelasi loc ca si
adunarea generala.
b) Conferinta se reuneste in sesiune extraordinara la convocarea
directorului general, la cererea majoritatii statelor membre.
5. Conferinta isi alcatuieste regulamentul sau interior.
Art. 8
Comitetul de coordonare
1.a) Se instituie un comitet de coordonare cuprinzind statele parti la
prezenta conventie care sint membre ale Comitetului executiv al Uniunii de la
Paris, ale Comitetului executiv al Uniunii de la Berna sau ale ambelor acestor
doua comitete executive. Totusi, daca unul dintre aceste comitete executive
cuprinde mai mult de un sfert din tarile membre ale adunarii care l-a ales,
acest comitet desemneaza, dintre membrii sai, statele care vor fi membre ale comitetului
de coordonare, astfel incit numarul lor sa nu depaseasca sfertul sus-aratat,
fiind inteles ca tara pe teritoriul careia se afla sediul organizatiei nu este
tinuta in seama in calculul acestui sfert.
b) Guvernul fiecarui stat membru al comitetului de coordonare este
reprezentat de un delegat, care poate fi asistat de supleanti, consilieri si
experti.
c) Atunci cind comitetul de coordonare examineaza fie chestiuni interesind
direct programul sau bugetul conferintei si ordinea sa de zi, fie propuneri de
modificare a prezentei conventii putind afecta drepturile sau obligatiile
statelor parti la prezenta conventie care nu sint membre ale uneia dintre
uniuni, un sfert din aceste state participa la reuniunile comitetului de
coordonare cu aceleasi drepturi ca si membrii acestui comitet. La fiecare
sesiune ordinara, conferinta alege statele chemate sa participe la astfel de
reuniuni.
d) Cheltuielile fiecarei delegatii cad in sarcina guvernului care a
desemnat-o.
2. Daca celelalte uniuni administrate de organizatie doresc sa fie
reprezentate ca atare in sinul comitetului de coordonare, reprezentantii lor
trebuie sa fie desemnati dintre statele membre ale comitetului de coordonare.
3. Comitetul de coordonare:
i) da avize organelor uniunilor, adunarii generale, conferintei si
directorului general asupra tuturor chestiunilor administrative si financiare,
precum si asupra oricaror alte chestiuni de interes comun fie pentru doua sau
mai multe uniuni, fie pentru una sau mai multe uniuni, pe de o parte, si
organizatie, pe de alta parte, si, mai ales, asupra bugetului de cheltuieli
comune ale uniunilor;
ii) pregateste proiectul ordinii de zi a adunarii generale;
iii) pregateste proiectul ordinii de zi si proiectele de program si de
buget ale conferintei;
iv) se pronunta, pe baza bugetului trienal de cheltuieli comune ale
uniunilor si a bugetului trienal al conferintei, precum si pe baza programului
trienal de asistenta tehnico-juridica, asupra bugetelor si programelor anuale
corespunzatoare;
v) la expirarea functiilor directorului general, sau in caz de vacanta a
acestui post, propune numele unui candidat spre a fi numit de adunarea generala
in acest post; daca adunarea generala nu numeste candidatul prezentat,
comitetul de coordonare prezinta un alt candidat; aceeasi procedura este urmata
pina la numirea de catre adunarea generala a ultimului candidat prezentat;
vi) daca vacanta postului de director general intervine intre doua sesiuni
ale adunarii generale, numeste un director general interimar pe durata care
precede intrarea in functie a noului director general;
vii) indeplineste orice alte sarcini care ii sint atribuite in cadrul
prezentei conventii.
4.a) Comitetul de coordonare se reuneste o data pe an in sesiune ordinara
la convocarea directorului general. El se reuneste in principiu la sediul
organizatiei.
b) Comitetul de coordonare se reuneste in sesiune extraordinara la
convocarea adresata de directorul general, fie din propria sa initiativa, fie
la cererea presedintelui sau ori la cererea unui sfert din membrii sai.
5.a) Fiecare stat, fie el membru numai al unuia dintre cele doua comitete
executive mentionate la alineatul 1.a, fie al ambelor comitete, dispune de un
singur vot la comitetul de coordonare.
b) Jumatate din membrii comitetului de coordonare constituie cvorumul.
c) Un delegat nu poate reprezenta decit un singur stat si nu poate vota
decit in numele acestuia.
6.a) Comitetul de coordonare da avize si ia hotariri cu majoritatea simpla
a voturilor exprimate. Abtinerea nu se considera ca vot.
b) Chiar in cazul obtinerii unei majoritati simple, oricare membru al
comitetului de coordonare poate, indata dupa vot, sa ceara a se proceda la
numararea speciala a voturilor in modul urmator:
Se vor intocmi doua liste distincte pe care figureaza numele statelor
membre ale Comitetului executiv al Uniunii de la Paris si cele ale statelor
membre ale Comitetului executiv al Uniunii de la Berna; votul fiecarui stat va
fi inscris in dreptul numelui sau pe fiecare din listele unde figureaza. Daca
aceasta numarare speciala ar arata ca majoritatea simpla nu a fost obtinuta in
fiecare din aceste liste, propunerea nu va fi considerata ca adoptata.
7. Oricare stat membru al organizatiei care nu este membru al comitetului
de coordonare poate fi reprezentat la reuniunile acestui comitet prin
observatori, avind dreptul de a participa la deliberari, dar fara drept de vot.
8. Comitetul de coordonare isi alcatuieste regulamentul interior.
Art. 9
Biroul international
1. Biroul international constituie secretariatul organizatiei.
2. Biroul international este condus de directorul general asistat de doi
sau mai multi vicedirectori generali.
3. Directorul general este numit pe o durata determinata, care nu poate fi
mai mica de 6 ani. Numirea sa poate fi reinnoita pe perioade determinate.
Durata primei perioade si a eventualelor perioade urmatoare, precum si orice
alte conditii ale numirii sale, se stabilesc de adunarea generala.
4.a) Directorul general este cel mai inalt functionar al organizatiei.
b) El reprezinta organizatia.
c) El da socoteala adunarii generale si se conformeaza directivelor ei in
ce priveste treburile interne si externe ale organizatiei.
5. Directorul general pregateste proiectele de buget si de program, precum
si rapoartele periodice de activitate. El le transmite guvernelor statelor
interesate, precum si organelor competente ale uniunilor si organizatiei.
6. Directorul general si oricare membru al personalului desemnat de el
participa, fara drept de vot, la toate intrunirile adunarii generale, ale
conferintei, ale comitetului de coordonare si la orice comitet sau grup de
lucru. Directorul general sau un membru al personalului desemnat de el este din
oficiu secretar al acestor organe.
7. Directorul general numeste personalul necesar bunei functionari a
biroului international. El numeste pe vicedirectorii generali, dupa aprobarea
comitetului de coordonare. Conditiile de numire sint fixate in statutul personalului,
care trebuie sa fie aprobat de comitetul de coordonare, la propunerea
directorului general. Necesitatea de a se asigura serviciile unor functionari
de inalta calificare prin eficienta, competenta si integritatea lor trebuie sa
constituie considerentul dominant la recrutarea si determinarea conditiilor de
munca ale membrilor personalului. Se va tine seama, in modul cuvenit, de
importanta asigurarii acestei recrutari pe o baza geografica cit mai larga.
8. Functiile directorului general si ale membrilor personalului au un
caracter strict international. In exercitarea functiilor lor, ei nu trebuie sa
solicite sau sa primeasca instructiuni de la nici un guvern sau de la nici o
autoritate straina de organizatie. Ei trebuie sa se abtina de la orice act de
natura sa compromita situatia lor de functionari internationali. Fiecare stat
membru se obliga sa respecte caracterul exclusiv international al functiilor
directorului general si ale membrilor personalului si sa nu caute sa-i
influenteze in exercitarea functiilor lor.
Art. 10
Sediul
1. Sediul organizatiei este fixat la Geneva.
2. Mutarea sediului poate fi hotarita in conditiile prevazute la articolul
6.3d si g.
Art. 11
Finantele
1. Organizatia are doua bugete distincte: bugetul cheltuielilor comune
uniunilor si bugetul conferintei.
2.a) Bugetul cheltuielilor comune uniunilor cuprinde prevederi de
cheltuieli care prezinta interes pentru mai multe uniuni.
b) Acest buget este finantat din urmatoarele mijloace:
i) contributiile uniunilor, fiind inteles ca cuantumul contributiei
fiecarei uniuni se stabileste de adunarea acestei uniuni, tinindu-se seama de
masura in care cheltuielile comune sint facute in interesul uniunii respective;
ii) taxele si sumele datorate pentru serviciile prestate de biroul
international care nu sint in raport direct cu una dintre uniuni sau care nu
sint percepute pentru servicii prestate de biroul international in domeniul
asistentei tehnico-juridice;
iii) produsul vinzarii publicatiilor biroului international care nu privesc
una dintre uniuni, precum si drepturile aferente acestor publicatii;
iv) donatiile, legatele si subventiile de care beneficiaza organizatia, cu
exceptia celor prevazute la alineatul 3b iv;
v) chiriile, dobinzile si alte venituri ale organizatiei.
3.a) Bugetul conferintei cuprinde prevederile de cheltuieli pentru tinerea
sesiunilor conferintei si pentru progresul de asistenta tehnico-juridica.
b) Acest buget este finantat din urmatoarele mijloace:
i) contributiile statelor parti la aceasta conventie care nu sint membre
ale uneia dintre uniuni;
ii) sumele puse eventual la dispozitia acestui buget de catre uniuni, fiind
inteles ca cuantumul sumei puse la dispozitie de fiecare uniune se stabileste
de adunarea acestei uniuni si ca fiecare uniune este libera de a nu contribui
la acest buget;
iii) sumele percepute pentru servicii prestate de biroul international in
domeniul asistentei tehnico-juridice;
iv) donatiile, legatele si subventiile de care beneficiaza organizatia
pentru scopurile prevazute de subalineatul a.
4.a) Pentru a determina partea sa contributiva la bugetul conferintei,
fiecare stat parte la prezenta conventie care nu este membru al uneia dintre
uniuni este rinduit intr-o clasa si plateste contributiile anuale pe baza unui
numar de unitati stabilit dupa cum urmeaza:
Clasa A ............. 10
Clasa B .............. 3
Clasa C .............. 1
b) Fiecare dintre aceste state, in momentul in care indeplineste unul din
actele prevazute la articolul 14.1, indica clasa in care doreste sa fie
rinduit. El poate schimba clasa. Daca alege o clasa inferioara, statul trebuie
sa informeze conferinta cu ocazia unei sesiuni ordinare a acesteia. O atare
schimbare devine efectiva la inceputul anului civil urmator acelei sesiuni.
c) Contributia anuala a fiecaruia dintre aceste state consta intr-o suma al
carei raport fata de suma totala a contributiilor tuturor acestor state la
bugetul conferintei este egal cu raportul dintre numarul unitatilor clasei in
care a fost rinduit si numarul total de unitati ale ansamblului acestor state.
d) Contributiile sint datorate la 1 ianuarie al fiecarui an.
e) In cazul in care bugetul nu este adoptat inainte de inceputul unui nou
exercitiu, bugetul anului precedent este reinnoit in conformitate cu
modalitatile prevazute de regulamentul financiar.
5. Nici un stat parte la prezenta conventie care nu este membru al nici
uneia dintre uniuni si care, tinindu-se seama de dispozitiile prezentului
articol, este in intirziere cu plata contributiilor si nici un stat parte la
prezenta conventie care este membru al uneia dintre aceste uniuni si care este
in intirziere cu plata contributiilor sale in legatura cu aceasta uniune nu-si
poate exercita dreptul de vot in nici un organ al organizatiei in care este
membru, daca suma restantelor este egala sau superioara sumei contributiilor
datorate pe 2 ani intregi. Totusi, un asemenea stat poate fi autorizat sa
pastreze exercitarea dreptului sau de vot in sinul acelui organ atit timp cit
acest organ apreciaza ca intirzierea rezulta din imprejurari exceptionale si
inevitabile.
6. Cuantumul taxelor si sumelor datorate pentru servicii prestate de biroul
international in domeniul asistentei tehnico-juridice se stabileste de
directorul general, care raporteaza comitetului de coordonare.
7. Cu aprobarea comitetului de coordonare, organizatia poate primi orice
donatii, legate si subventii provenind direct de la guverne, institutii publice
sau particulare, asociatii sau persoane particulare.
8.a) Organizatia are un fond de rulment constituit printr-un varsamint unic
efectuat de uniuni si de fiecare stat parte la prezenta conventie care nu este
membru al uneia dintre uniuni. Daca fondul devine neindestulator, se hotaraste
majorarea sa.
b) Cuantumul varsamintului unic al fiecarei uniuni si participarea
eventuala la orice majorare se decid de adunarea acesteia.
c) Cuantumul varsamintului unic al fiecarui stat parte la prezenta
conventie care nu este membru al unei uniuni si participarea sa la orice
majorare sint proportionale cu contributia acestui stat pe anul in cursul
caruia a fost constituit fondul sau a fost hotarita majorarea. Proportia si
modalitatile sint hotarite de conferinta, la propunerea directorului general si
dupa avizul comitetului de coordonare.
9.a) Acordul privitor la sediu, incheiat cu statul pe teritoriul caruia isi
are sediul organizatia, va prevedea ca daca fondul de rulment este
neindestulator, acest stat va acorda avansuri. Cuantumul acestor avansuri si
conditiile in care vor fi acordate fac obiectul, in fiecare caz, al unor
acorduri separate intre statul respectiv si organizatie. Atit timp cit acest
stat este tinut sa acorde avansuri, el va dispune ex officio de un loc in comitetul
de coordonare.
b) Statul prevazut la subalineatul a si organizatia au, fiecare, dreptul de
a denunta acordul privitor la avansuri, pe calea unei notificari scrise.
Denuntarea isi produce efectele dupa 3 ani de la sfirsitul anului in cursul caruia
a fost notificata.
10. Verificarea socotelilor este asigurata, conform modalitatilor prevazute
de regulamentul financiar, de catre unu sau mai multe state membre sau de catre
controlori externi, desemnati de adunarea generala, cu consimtamintul lor.
Art. 12
Capacitate juridica, privilegii si imunitati
1. Organizatia se bucura, pe teritoriul fiecarui stat membru, conform
legilor acestui stat, de capacitatea juridica necesara pentru a-si atinge
scopul si a-si exercita functiile.
2. Organizatia incheie un acord privitor la sediu cu Confederatia elvetiana
si cu oricare alt stat in care sediul ar putea fi stabilit ulterior.
3. Organizatia poate incheia acorduri bilaterale sau multilaterale cu
celelalte state membre, pentru a-si asigura, atit ei cit si functionarilor sai,
precum si reprezentantilor tuturor statelor membre, folosinta privilegiilor si
imunitatilor necesare spre a-si atinge scopul si a-si exercita functiile.
4. Directorul general poate sa trateze, iar dupa aprobarea comitetului de
coordonare, incheie si semneaza in numele organizatiei acordurile prevazute la
alineatele 2 si 3.
Art. 13
Relatii cu alte organizatii
1. Daca socoteste de cuviinta, organizatia stabileste relatii de munca si
coopereaza cu alte organizatii interguvernamentale. Orice acord general
incheiat pentru acest scop cu aceste organizatii este incheiat de directorul
general, dupa aprobarea comitetului de coordonare.
2. Organizatia poate lua, in chestiunile care intra in competenta sa, orice
masuri potrivite in vederea consultarii organizatiilor internationale
neguvernamentale si, sub rezerva consimtamintului guvernelor interesate, a
organizatiilor nationale guvernamentale sau neguvernamentale, precum si in
vederea oricarei cooperari cu aceste organizatii. Asemenea masuri sint luate de
directorul general, dupa aprobarea comitetului de coordonare.
Art. 14
Modalitatile potrivit carora statele pot deveni parti la conventie
1. Statele mentionate la articolul 5 pot deveni parti la prezenta conventie
si membre ale organizatiei prin:
i) semnare fara rezerva ratificarii, sau
ii) semnare sub rezerva ratificarii, urmata de depunerea instrumentului de
ratificare, sau
iii) depunerea unui instrument de aderare.
2. Indiferent de orice alta prevedere a prezentei conventii, un stat parte
la Conventia de la Paris, la Conventia de la Berna sau la ambele aceste
conventii nu poate deveni parte la prezenta conventie decit devenind simultan
parte sau, dupa ce a devenit parte mai inainte, prin ratificare sau aderare,
fie la Actul de la Stockholm al Conventiei de la Paris in totalitatea sa,
sau cu singura limitare prevazuta la articolul 20.1 bi al acestui act,
fie la Actul de la Stockholm al Conventiei de la Berna in totalitatea sa, sau
cu singura limitare prevazuta la articolul 28.1bi al acestui act.
3. Instrumentele de ratificare sau de aderare se depun la directorul
general.
Art. 15
Intrarea in vigoare a conventiei
1. Prezenta conventie intra in vigoare la 3 luni dupa ce zece state membre
ale Uniunii de la Paris si sapte state membre ale Uniunii de la Berna vor fi
indeplinit unul din actele prevazute la articolul 14.1, cu precizarea ca
oricare stat care face parte din ambele uniuni va fi luat in consideratie in
ambele grupe. La aceasta data conventia intra in vigoare si fata de statele
care, nefiind membre ale nici uneia dintre cele doua uniuni, au indeplinit unul
din actele prevazute la a articolul 14.1 cu 3 luni sau mai mult inainte de
sus-zisa data.
2. Fata de oricare alt stat, prezenta conventie intra in vigoare dupa 3
luni de la data la care acest stat va fi indeplinit unul din actele prevazute
la articolul 14.1.
Art. 16
Rezerve
Nu se admite nici o rezerva la prezenta conventie.
Art. 17
Modificari
1. Pot fi prezentate propuneri de modificare a prezentei conventii, de
catre oricare stat membru, de comitetul de coordonare sau de directorul
general. Propunerile sint comunicate de acesta din urma statelor membre cu cel
putin 6 luni inainte de a fi supuse examinarii conferintei.
2. Orice modificare se adopta de conferinta. Daca este vorba de modificari
care ar putea afecta drepturile si obligatiile statelor parti la prezenta
conventie care nu sint membre ale nici unei uniuni, aceste state participa si
ele la vot. Statele parti la prezenta conventie care sint membre cel putin ale
unei uniuni sint singure indreptatite sa voteze asupra tuturor propunerilor
referitoare la alte modificari. Modificarile sint adoptate cu majoritatea
simpla a voturilor exprimate, fiind inteles ca conferinta nu voteaza decit
asupra propunerilor de modificare adoptate in prealabil de adunarea Uniunii de
la Paris si de adunarea Uniunii de la Berna, dupa regulile aplicabile fiecareia
dintre ele pentru modificarea dispozitiilor administrative din conventiile lor
respective.
3. Orice modificare intra in vigoare dupa o luna de la primirea de catre
directorul general a notificarilor scrise de acceptare, efectuata conform
regulilor constitutionale respective, din partea a trei patrimi din statele
care erau membre ale organizatiei si aveau dreptul de a vota asupra modificarii
propuse dupa dispozitiile alineatului 2, in momentul in care modificarea a fost
adoptata de conferinta. Orice modificare acceptata in acest mod leaga toate
statele care sint membre ale organizatiei in momentul intrarii in vigoare a
modificarii sau care devin membre la o data ulterioara; totusi, orice
modificare sporind obligatiile financiare ale statelor membre nu leaga decit
statele care si-au notificat acceptarea acelei modificari.
Art. 18
Denuntarea
1. Oricare stat membru poate denunta prezenta conventie prin notificare
adresata directorului general.
2. Denuntarea isi produce efectele la 6 luni de la data la care directorul
general a primit notificarea.
Art. 19
Notificari
Directorul general notifica guvernelor tuturor statelor membre:
i) data intrarii in vigoare a conventiei;
ii) semnaturile si depunerile instrumentelor de ratificare sau de aderare;
iii) acceptarile de modificari ale prezentei conventii si data la care
aceste modificari intra in vigoare;
iv) denuntarile prezentei conventii.
Art. 20
Dispozitii protocolare
1.a) Prezenta conventie este semnata intr-un singur exemplar in limbile
engleza, spaniola, franceza si rusa, aceste texte avind aceeasi valabilitate;
ea este depusa la guvernul Suediei.
b) Prezenta conventie ramine deschisa spre semnare la Stockholm pina la 13
ianuarie 1968.
2. Directorul general, dupa consultarea guvernelor interesate, va alcatui
texte oficiale in limbile germana, italiana si portugheza si in alte limbi pe
care conferinta le va putea indica.
3. Directorul general transmite doua copii certificate pentru conformitate
dupa prezenta conventie si dupa orice modificare adoptata de conferinta
guvernelor statelor membre ale Uniuni de la Paris sau celei de la Berna,
guvernului oricarui alt stat care adera la prezenta conventie si guvernului
oricarui alt stat, la cererea acestuia. Copiile textului semnat ale prezentei
conventii care sint transmise guvernelor sint certificate pentru conformitate
de guvernul Suediei.
4. Directorul general inregistreaza prezenta conventie la Secretariatul
Organizatiei Natiunilor Unite.
Art. 21
Clauze tranzitorii
1. Pina la intrarea in functie a primului director general, referintele din
prezenta conventie la biroul international sau la directorul general sint
considerate ca raportindu-se respectiv la Birourile internationale reunite
pentru protectia proprietatii industriale, literare si artistice, denumite si
Birourile internationale reunite pentru protectia proprietatii intelectuale
(BIRPI) sau la directorul lor.
2.a) Statele membre ale uneia dintre uniuni, dar care nu au devenit inca
parti la prezenta conventie, pot, timp de 5 ani de la data intrarii sale in
vigoare, sa exercite, daca vor dori, aceleasi drepturi ca si cum ar fi devenit
parti la conventie. Oricare stat care doreste sa exercite aceste drepturi
depune, in acest scop, la directorul general, o notificare care isi produce
efectele de la primirea ei. Asemenea state sint considerate a fi membre ale
adunarii generale si ale conferintei pina la expirarea sus-zisei perioade.
b) La expirarea perioadei de 5 ani, aceste state nu mai au drept de vot la
adunarea generala, la conferinta si la comitetul de coordonare.
c) De indata ce vor fi devenit parti la prezenta conventie, sus-zisele
state isi pot exercita din nou dreptul de vot.
3.a) Atit timp cit toate statele membre ale Uniunii de la Paris sau celei
de la Berna nu au devenit parti la prezenta conventie, biroul international si
directorul general exercita si functiile atribuite respectiv Birourilor
internationale reunite pentru protectia proprietatii industriale, literare si
artistice si directorului lor.
b) Personalul in functie la birourile sus-mentionate la data intrarii in
vigoare a prezentei conventii este considerat, in cursul perioadei tranzitorii
aratate la subalineatul a, ca fiind in functie si la biroul international.
4.a) Atunci cind toate statele membre ale Uniunii de la Paris vor fi
devenit membre ale organizatiei, drepturile, obligatiile si bunurile biroului
acestei uniuni vor trece asupra biroului international al organizatiei.
b) Atunci cind toate statele membre ale Uniunii de la Berna vor fi devenit
membre ale organizatiei, drepturile, obligatiile si bunurile biroului acestei
uniuni vor trece asupra biroului international al organizatiei.
Drept care subscrisii, in mod legal autorizati in acest scop, au semnat
prezenta conventie.
Facuta la Stockholm, la 14 iulie 1967.