DECLARATIE   Nr. 1 din 12 februarie 2003

Declaratia domnului Adrian Nastase, prim-ministru al Guvernului, la sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului cu privire la politica Guvernului in perioada 2001 - 2002 si la principalele prioritati economice si sociale in anii 2003 - 2004

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 116 din 24 februarie 2003

                              DECLARATIA
domnului Adrian Nastase, prim-ministru al Guvernului, la sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului cu privire la politica Guvernului in perioada 2001 - 2002 si la principalele prioritati economice si sociale in anii 2003 - 2004

                    - Bucuresti, 12 februarie 2003 -

    Domnilor presedinti,
    Doamnelor si domnilor senatori si deputati,
    Stimati invitati,

    Permiteti-mi sa va multumesc, in numele Executivului, pentru ocazia oferita de a prezenta in fata celor doua Camere ale Parlamentului Declaratia cu privire la politica Guvernului in perioada 2001 - 2002 si la principalele prioritati economice si sociale in anii 2003 - 2004.
    Dezbaterea de catre Parlament a rezultatelor politicii guvernamentale reprezinta un demers deosebit de important pentru sistemul politic si institutional al statului nostru de drept.
    Doresc sa va prezint aspectele pozitive si, evident, neimplinirile din anii 2001 - 2002, in vederea identificarii solutiilor si prioritatilor pentru desfasurarea, cu mai multa eficienta, a procesului de guvernare.
    Primii doi ani ai guvernarii P.S.D. au reprezentat o perioada cu realizari certe si notabile in multe domenii. Succesele obtinute atat pe plan intern, cat si extern confirma teza noastra, potrivit careia viziunea social-democrata de guvernare a tarii este cea mai potrivita pentru Romania.
    Folosesc acest prilej pentru a multumi inca o data tuturor cetatenilor care ne-au votat, care au avut incredere in Programul politic si Oferta electorala a P.S.D. In acest fel, avem posibilitatea confirmarii viabilitatii Programului social-democrat de guvernare in tara noastra.
    La sfarsitul anului 2000, Partidul Social Democrat s-a angajat in fata Parlamentului ca va realiza "o guvernare mai buna".
    Trebuie reamintit ca, in acel moment, tara se afla intr-o situatie de criza dupa guvernarea de dreapta, care, din incapacitate de gestionare a tarii si a reformei, a aplicat politica regresului economic programat. Au fost afectate, astfel, nu numai bazele dezvoltarii economice a Romaniei, ci, in mod grav, nivelul de trai al populatiei si credibilitatea tarii in relatiile externe.
    Deteriorarea situatiei economice si instabilitatea ce se manifestau in plan social au creat pe plan extern o imagine nefavorabila tarii noastre. Institutiile financiare internationale, agentiile de rating si Comisia Europeana erau neincrezatoare in capacitatea de reformare a economiei romanesti.
    Aceasta perceptie negativa a realitatilor din tara noastra a reprezentat unul din cele mai grele obstacole pe care a trebuit sa il depasim.
    Intr-o asemenea situatie, Executivul a pus pe un plan prioritar redobandirea increderii si revigorarea relatiilor politice externe, indeosebi a celor cu Uniunea Europeana si institutiile financiare internationale. Astfel, am actionat, concomitent, pentru a putea realiza principalele obiective de politica externa si pentru a dobandi sprijin in sustinerea si desfasurarea procesului de reforma economica in conditii de suportabilitate sociala.
    Aceasta explica modul in care am reusit sa asiguram realizarea unor obiective de politica externa, vitale pentru Romania, si anume:
    - recunoasterea dreptului de libera circulatie a cetatenilor romani in spatiul Schengen;
    - invitarea Romaniei, la Praga, de a deveni membru NATO;
    - obtinerea, la Copenhaga, a unui calendar precis pentru ca Romania sa devina membru al Uniunii Europene, incepand cu anul 2007;
    - incheierea de acorduri cu Fondul Monetar International si Banca Mondiala;
    - rezolvarea unor litigii, existente de ani de zile, in relatii externe bilaterale;
    - extinderea cooperarii cu tari si regiuni ale lumii, in care prezenta Romaniei devenise nesemnificativa.
    Progresele economice si sociale obtinute pe plan intern demonstreaza realismul Programului guvernamental. Astfel, am realizat:
    - relansarea economica in ritmuri care au plasat Romania pe unul din primele locuri intre tarile central si est-europene;
    - dezvoltarea si consolidarea structurilor de proprietate privata;
    - instituirea si amplificarea unor mecanisme ale economiei de piata pe baza legislatiei nationale, armonizata cu cea comunitara;
    - declansarea unor programe de investitii care sustin imbunatatirea conditiilor de viata in mediul urban si rural;
    - lansarea unui amplu Program social care asigura: intensificarea preocuparilor pentru crearea de noi locuri de munca in vederea cresterii gradului de ocupare a populatiei active si diminuarii somajului; sporirea sensibila a numarului de locuinte, inclusiv pentru un numar foarte mare de tineri; ridicarea gradului de protectie a pensionarilor si persoanelor cu venituri mici; imbunatatirea, pentru elevi, a conditiilor din scoli si din familie;
    - punerea in aplicare a unui pachet de masuri stimulative pentru tineri, pornind de la atribuirea gratuita de active in vederea dezvoltarii de afaceri in zootehnie si pana la reducerea impozitelor pe salarii pentru cei care lucreaza in sectorul tehnologiei informatiei, domeniu in care cifra de afaceri a fost dublata in 2002 fata de 2000.
    Acum, dupa doi ani, putem afirma ca am depasit situatiile critice care puteau exclude Romania din circuitul european si international.
    Astazi, tara noastra se bucura de un larg si substantial sprijin extern.
    Romania este acum un partener credibil in procesele ample ale constructiei Europei Unite si ale consolidarii noii solidaritati euroatlantice.
    Evaluarile pozitive privind realizarile din Romania din anii 2001 - 2002 sunt in total contrast cu evaluarile negative din perioada guvernarii anterioare.
    In rapoartele Comisiei Europene si ale Fondului Monetar International de pana in anul 2000 inclusiv se facea referire la "performantele economice dezamagitoare cauzate de politicile macroeconomice nepotrivite".
    Incepand cu anul 2001 aprecierile sunt de genul "Romania a obtinut prin programul sau o performanta macroeconomica deosebita", "Romania a continuat sa faca progrese catre o economie de piata functionala, iar perspectivele de realizare a acestui obiectiv s-au imbunatatit", "Romania a facut progrese impresionante in abordarea mai multor puncte slabe mai vechi si asteapta acum o performanta pe masura".
    Bilantul ultimului an arata o continuare a evolutiilor favorabile din 2001.
    Anul 2002 a reprezentat, din punct de vedere economico-social, un an al performantelor ridicate. Ma refer, indeosebi, la cresterea economica, majorarea substantiala a exporturilor, reducerea semnificativa a inflatiei, sporirea volumului investitiilor, cresterea salariului real si a pensiei reale, precum si la un grad mai bun de protectie sociala a categoriilor defavorizate.
    Politica pe care am promovat-o a demonstrat ca teoriile potrivit carora reforma nu face casa buna cu progresul economic si, mai ales, cu cel social nu isi au justificare decat in explicatii privind ineficienta actului de guvernare a celor care sustin asemenea concepte.
    Ne aflam astazi in fata dumneavoastra, in situatia in care Romania beneficiaza de conditii favorabile pentru ca obiectivele de dezvoltare economica, imbunatatirea nivelului de trai, aderarea la NATO si integrarea tarii in Uniunea Europeana sa devina certitudini pentru anii urmatori.
    Suntem pregatiti sa continuam aplicarea cu fermitate a programului nostru, inclusiv prin reconsiderarea prioritatilor, de la o etapa la alta, in scopul respectarii angajamentelor asumate la investire.
    Chiar daca, prin prisma rezultatelor prezentate, perioada primilor doi ani de guvernare reprezinta cu adevarat o schimbare in bine, vrem sa va asiguram ca nu am intrat, in nici un fel, intr-o zona a automultumirii. Sunt inca domenii care nu au evoluat cum am fi dorit.
    Cunoastem dificultatile si neajunsurile din tara. De altfel, cred ca am convins ca, permanent, cautam solutii si actionam operativ pentru rezolvarea problemelor care apar pe parcurs.
    Dupa cum ati observat, atat in Planul de actiuni al Guvernului pentru perioada trecuta, cat si in cel pe anii 2003 - 2004, pe care il aveti acum printre volumele primite, actiunile nerealizate sunt evidentiate si reprogramate. Desi numarul lor este mic, in virtutea probitatii profesionale si a transparentei pe care le-am instituit ca principii ale activitatii noastre, nu le ascundem si le recunoastem deschis.

    Doamnelor si domnilor parlamentari,

    Nivelurile cantitative, dar mai ales schimbarile calitative din economie - ca rezultat direct al procesului de reforma - ilustreaza faptul ca s-au inregistrat progrese evidente pe linia crearii unei economii de piata functionale.
    Rezultatele sunt cu atat mai apreciabile, intr-un context international caracterizat prin incetinirea ritmurilor de crestere in tarile dezvoltate.
    Evolutia din ultimii doi ani, precum si tendintele proiectate confera certitudinea indeplinirii, in orizontul de timp programat, a criteriilor de aderare la Uniunea Europeana.
    Desi cifrele si comparatiile pot plictisi pe unii - mai ales pe cei care doresc sa fie uitate cat mai repede datele statistice negative din trecutul apropiat -, ma simt totusi nevoit sa apelez la acestea, pentru ca numai astfel putem avea masura corecta a progresului realizat.
    In anul 2002 produsul intern brut a crescut cu 4,9%, comparativ cu 4,5%, cat am prevazut in Programul nostru guvernamental.
    Am reusit ca, in perioada 2001 - 2002, cresterea produsului intern brut sa fie de circa 11% fata de anul 2000, sustinuta de sporirea cu 16% a valorii adaugate in industrie, cu peste 21% in agricultura si aproape 13% in activitatea de constructii.
    Reamintesc ca in primii 2 ani ai guvernarii anterioare produsul intern brut a scazut cu 10,6% .
    Anii 2001 - 2002 au reprezentat un plus de produs intern brut de 4 miliarde dolari, comparativ cu pierderea de 3,5 miliarde dolari, inregistrata de economia romaneasca in perioada 1997 - 1998. Cu toate acestea, in prezent, produsul intern brut este numai la nivelul anului 1996, respectiv cu circa 12% mai mic decat in 1989.
    Sustinuta de reforme structurale, economia romaneasca are, in prezent, capacitatea de a valorifica in timp real oportunitatile mediului economic intern si international.
    Semnificativ este faptul ca sporul de productie si, respectiv, de produs intern brut s-au realizat prin contributia echilibrata a cererii pentru export si investitii, in conditiile redresarii sensibile a raportului dintre export si import.
    In anul 2002 exporturile s-au situat la cel mai inalt nivel dupa 1990, fiind de circa 14 miliarde dolari, mai mare cu 33%, comparativ cu exportul din anul 2000.
    Anul 2002 reprezinta primul an de dupa 1990 cand inregistram, la un asemenea nivel de crestere economica, concomitent: o contributie pozitiva a comertului exterior, o reducere a stocurilor, o rata inalta de investitii si cresterea nivelului de trai.
    Am reusit, prin masurile de politica structurala, sa producem competitiv si mai eficient, cu un grad mai redus de dependenta de import. Producem ceea ce se cere. Investim din ce in ce mai mult intr-o productie care e solicitata pe piata interna si mai ales la export. In acest fel, cream conditii pentru cresterea gradului de ocupare a fortei de munca, pentru sporirea veniturilor bugetare si a nivelului de trai al populatiei.
    In domeniul mediului de afaceri, chiar daca acesta este inca perfectibil, prin masurile luate am reusit sa raspundem corespunzator asteptarilor investitorilor autohtoni si straini.
    In prima etapa, am actionat pentru simplificarea procedurilor legislative si administrative aferente initierii si dezvoltarii afacerilor pe baze concurentiale. Astazi, in Romania este posibila infiintarea unei societati comerciale in mai putin de doua saptamani, iar studentii care doresc sa inceapa afaceri sunt scutiti de plata taxei de inregistrare.
    Alte directii de actiune au urmarit cu prioritate revizuirea cadrului juridic de reglementare a functionarii societatilor comerciale, concomitent cu reducerea birocratiei, intarirea disciplinei financiare, combaterea coruptiei si a evaziunii fiscale.

    Doamnelor si domnilor deputati si senatori,

    Din perspectiva relansarii economiei si a cresterii competitivitatii acesteia, orientarea politicii financiare a contribuit la stimularea muncii, economisirii si investitiilor. In acest sens, s-a reusit - in limitele resurselor disponibile - relaxarea gradului de fiscalitate de la 29,5% din produsul intern brut, cat se inregistra in anul 2000, la 28,7% in 2002 si 27,9% proiectat pentru acest an. Este de remarcat faptul ca aceasta evolutie favorabila pentru dezvoltarea afacerilor s-a obtinut, cu deosebire, prin diminuarea presiunii fiscale asupra muncii. Astfel, am asigurat scaderea contributiilor de asigurari sociale cu 3 puncte procentuale in 2002 si cu alte 5 puncte procentuale in acest an.
    O preocupare constanta a Guvernului a constituit-o accelerarea reformei in domeniul financiar, astfel incat politicile fiscale si bugetare sa asigure scaderea drastica a ratei inflatiei, dar si reducerea platilor restante si a blocajului financiar din economie. Doresc sa reamintesc ca pentru limitarea efectelor acestor fenomene negative - care in fapt reprezentau, la inceputul anului 2001, cele mai grave probleme ale economiei romanesti - Guvernul a pus in aplicare Programul antiinflatie si Programul antiblocaj financiar.
    Am acordat o atentie deosebita intaririi disciplinei financiare, inasprind legislatia in domeniul recuperarii datoriilor bugetare.
    Ca urmare a aplicarii masurilor de diminuare a arieratelor, din aprilie 2002 si pana la sfarsitul anului, au fost incasate peste 5.000 miliarde lei de la un numar de aproape 3.000 de agenti economici. Totodata, pentru diminuarea arieratelor catre bugetul de stat si intre partenerii de afaceri au fost luate o serie de masuri vizandu-i pe marii datornici, printre care: corelarea salariilor managerilor intreprinderilor de stat cu indicatorii de performanta; anularea obligatiilor bugetare aferente minelor inchise sau aflate in conservare; adoptarea Legii privind unele masuri pentru intarirea disciplinei contractuale.
    Acum, dupa mai bine de un an de la aplicarea acestor programe, progresele sunt semnificative, chiar daca in cazul arieratelor situatia nu ne multumeste.
    Ce am obtinut? Cel mai scazut nivel al inflatiei de dupa 1989. La sfarsitul anului 2002 rata inflatiei a fost de 17,8% fata de decembrie 2001, mult sub tinta programata de 22% .
    Incepem acest an cu o inflatie pe luna ianuarie de 1,3%, comparativ cu 4,3% in ianuarie 2000.
    In conditiile reducerii sensibile a inflatiei, ratele dobanzii practicate de sistemul bancar s-au redus treptat, proces sustinut si de evolutia descendenta a dobanzilor la titlurile de stat. Ca efect, creditul neguvernamental a crescut, in termeni reali, la sfarsitul anului 2002, cu circa 30% fata de anul 2001. Cu toate acestea, nivelul absolut al acestui indicator monetar este inca foarte scazut. Ma refer, in special, la creditul pentru investitii pe termen mediu si lung, care este mentinut la valori foarte reduse comparativ cu necesarul impus de intensificarea ritmului de crestere economica.
    Prin bugetul general consolidat aferent anilor 2001 si 2002 a fost promovata o politica fiscal-bugetara orientata catre sustinerea reformelor structurale.
    Constructia bugetelor a urmarit, totodata, imbunatatirea conditiilor sociale prin promovarea politicilor in domeniul protectiei sociale, sanatatii, educatiei si mediului.
    Romania are in acest moment relatii stabile cu institutiile financiare internationale. Este pentru prima data cand tara noastra are premisele favorabile de a finaliza un acord stand-by cu F.M.I.
    In perioada 2001 - 2002, cele mai importante agentii internationale de rating au imbunatatit de trei ori cotatia Romaniei. S-a ajuns la situatia anului 1996 sub aspectul aprecierilor legate de conditiile de investire in Romania, respectiv la nivelul unor tari in tranzitie avansate sub aspectul reformei.
    Reamintesc ca in anul 1999 Romania era cotata la fel ca Ecuadorul, Coasta de Fildes si Zimbabwe.

    Doamnelor si domnilor parlamentari,

    Permiteti-mi sa ma refer, acum, pe scurt la reforma in domeniul microeconomic.
    O prioritate majora a activitatii Guvernului, vizand restructurarea si modernizarea economiei reale, a constituit-o schimbarea conceptiei de privatizare.
    Prin ceea ce am realizat in anii 2001 si 2002 s-au creat conditiile de finalizare in 2003 a privatizarii capitalului social din portofoliul APAPS, institutie care isi va inceta activitatea la sfarsitul acestui an.
    In anii 2001 - 2002, s-a vandut un capital social de 17.900 miliarde lei, insemnand de trei ori mai mult decat in perioada 1997 - 1998, respectiv in primii doi ani ai fostei guvernari, ceea ce a contribuit semnificativ la reducerea ponderii statului in economie.
    Au fost trecute in proprietate privata numeroase societati comerciale mari si foarte mari, intre care: SIDEX Galati, Santierul Naval Constanta, Uzinele Sodice Govora, PROMEX Braila, COS Targoviste, ALRO si ALPROM Slatina si altele.
    Au fost privatizate BANCA AGRICOLA si Societatea ASTRA Bucuresti, fiind vandut si pachetul minoritar de actiuni pe care statul il mai detinea la BANCPOST.
    Pe acest fond, nu suntem multumiti insa de faptul ca masura luata la inceputul anului 2001, de transfer al unor societati la ministere, in scopul urgentarii privatizarii acestora, nu a fost pe deplin valorificata.
    In acelasi timp, nu trebuie uitat ca am fost obligati sa consumam mult timp cu problemele sociale aparute in societatile privatizate de guvernul anterior, ca urmare a incompetentei si superficialitatii, care au caracterizat acest proces in perioada 1997 - 2000.
    Realizarea obiectivelor din Programul de guvernare cu privire la aplicarea legilor fondului funciar si forestier demonstreaza vointa politica si determinare. Asa cum ne-am angajat, gradul de emitere al titlurilor de proprietate a depasit 90% la sfarsitul anului 2002, ajungand la 91,4% . Pentru anul 2003 avem in vedere incheierea emiterii si inmanarii titlurilor de proprietate, exceptia constand in cazurile aflate pe rolul instantelor judecatoresti.
    In ceea ce priveste aplicarea Legii nr. 10/2001 referitoare la proprietatile imobiliare nationalizate, anul 2003 va fi decisiv; astfel, pana la sfarsitul anului 2002, au fost depuse 210 mii solicitari, urmand sa inaintam Parlamentului proiectul de lege privind modalitatile concrete de solutionare si de acordare a despagubirilor, in conformitate cu resursele tarii si cu practica adoptata in alte tari foste socialiste.

    Doamnelor si domnilor parlamentari,

    As vrea sa trec acum la un capitol extrem de important, care presupune masuri extrem de energice. Este vorba de combaterea birocratiei si a coruptiei. Acestea sunt domenii in care actiunile noastre au intampinat multe dificultati.
    Este tot atat de adevarat ca reforma prost gestionata in guvernarea trecuta si nefinalizarea de catre aceasta a masurilor care se impuneau au constituit principalii factori generatori de coruptie.
    Marile probleme generate de restituirea proprietatilor nu au beneficiat pana in anul 2001 de un cadru legislativ unitar si corespunzator. Aceasta a facut ca abuzurile bazate pe utilizarea documentelor falsificate, pe coruperea functionarilor, inclusiv a factorilor de decizie, sa creeze un adevarat haos in economie.
    Prin urmare, la inceputul anului 2001, ne gaseam la un asemenea nivel al coruptiei, intr-un asemenea climat economic si social distorsionat, incat rezultatele pozitive obtinute pana in prezent nu au putut fi receptate de toate segmentele din societate ca fiind semnificative.
    Partidele, ai caror reprezentanti au facut parte din fosta Putere, nu au dovedit responsabilitatea de asumare a raspunderii pentru faptele ilegale ale unora dintre propriii membri, indiferent daca este vorba de adoptii internationale sau de privatizari frauduloase.
    Desi vom aborda aceste aspecte pe larg intr-o sedinta viitoare, cand va vom prezenta un pachet de masuri legislative anticoruptie, permiteti-mi sa relev totusi principalele actiuni intreprinse pana in prezent de Guvernul nostru, prin care s-a asigurat reducerea coruptiei si a criminalitatii, ceea ce constituie bazele unei activitati viitoare mult mai intense si eficiente.
    Executivul a elaborat, cu o larga consultare a reprezentantilor principalelor partide si a sindicatelor, a ONG-urilor si mass-media, o "Strategie nationala de lupta impotriva coruptiei", iar recent a adoptat un Program detaliat privind accelerarea aplicarii acestei strategii.
    In acelasi timp, suntem convinsi ca lupta impotriva criminalitatii trebuie purtata cu respectarea deplina a legii, fara conotatii politice. Consolidarea ordinii de drept, a prestigiului si integritatii autoritatilor judiciare, a credibilitatii institutiilor publice sunt demersuri vitale pentru limitarea fenomenului criminalitatii si garantarea vietii cetatenilor.
    In aceste domenii, va trebui sa avem o intelegere comuna, indiferent de pozitia politica, in sensul ca vanatoarea de vrajitoare sau taierea de capete, numai pentru a da sentimentul unei lupte hotarate impotriva coruptiei, nu reprezinta solutia rezolvarii acestui fenomen antisocial.
    Important este ca la nivelul tuturor autoritatilor centrale si locale sa se aplice cu fermitate si eficienta - asa cum, de fapt, am procedat in ultimii doi ani - masurile care sa elimine cauzele profunde ale coruptiei si ale birocratiei.

    Doamnelor si domnilor senatori si deputati,

    Solidaritatea si protectia sociala reprezinta principii fundamentale pentru Guvernul Partidului Social Democrat. Componenta sociala este cu atat mai importanta, cu cat ignorarea acesteia in timpul guvernarii din perioada 1997 - 2000 a condus la prabusirea fara precedent a nivelului de trai al populatiei.
    Am sa incerc sa ilustrez efectele actiunilor si masurilor luate in anii 2001 - 2002, nu in general, ci pe categorii de populatie.
    Permiteti-mi ca, mai intai, sa precizez principalele directii de actiune in plan social, si anume:
    - crearea de locuri de munca pentru diminuarea somajului si cresterea veniturilor din munca;
    - dezvoltarea serviciilor de interes public si controlul fondurilor destinate acestora;
    - aplicarea de masuri suplimentare pentru protectie sociala, in functie de situatia specifica a fiecarei categorii de cetateni.
    Consecvent orientarii social-democrate, Guvernul aplica un amplu program social, menit sa amelioreze conditiile de viata ale populatiei, in concordanta cu resursele pe care le are la dispozitie.
    Ca urmare a regresului economic din perioada 1997 - 2000, aceste fonduri au scazut foarte mult, nivelul de trai deteriorandu-se in mod dramatic.
    Desigur, cu toate eforturile depuse in anii 2001 si 2002, asteptarile populatiei raman foarte mari.
    Va trebui insa sa tinem seama, cu totii, ca masurile pe care le luam depind de nivelul resurselor. Nu vrem sa avansam promisiuni fara acoperire, sa cream asteptari care nu pot fi indeplinite. In acelasi timp, trebuie sa avem grija si de viitor, sa nu neglijam investitiile care creeaza resurse suplimentare pentru cresterea nivelului de trai.
    In mod concret, in cei doi ani s-au realizat urmatoarele:
    - Au fost incadrate in munca peste 1 milion de persoane, din care 678 mii persoane au apartinut grupurilor sociale cu acces mai dificil pe piata muncii - tineri, femei, someri de lunga durata, persoane cu handicap, absolventi cu varsta de peste 18 ani proveniti din institutiile de ocrotire sociala, persoane eliberate din detentie, persoane de etnie roma. In cadrul acestor programe, in localitatile in care s-a inregistrat o rata ridicata a somajului au fost incadrate peste 137.000 persoane, iar in Valea Jiului peste 17.000 persoane.
    - Rata somajului la finele anului 2002 a fost de 8,1%, cel mai scazut nivel din ultimii 5 ani. Numarul somerilor inregistrati a fost de 760 mii persoane, respectiv cu 246 mii persoane mai mic decat in decembrie 2000. Si in cazul femeilor, rata somajului a scazut la 7,5% la finele anului 2002, de la 10,3%, cat s-a inregistrat in luna decembrie 2000.
    Fata de anul 2000, cand s-au alocat resurse financiare pentru masurile active de combatere a somajului doar in proportie de 2,3% din totalul cheltuielilor prevazute in buget, in anul 2001, pentru masurile active de crestere a gradului de ocupare a fortei de munca s-au destinat peste 12% din cheltuielile bugetare, iar in anul 2002 aceste alocatii au reprezentat aproape 14% .
    - Politica salariala a fost axata in principal pe masuri de protectie a veniturilor angajatilor comparativ cu evolutia inflatiei, precum si pe masuri de impunere a disciplinei financiare in intreprinderile publice.
    In societatile in care statul este actionar majoritar au fost adoptate masuri restrictive si de conditionare a cresterilor salariale in raport cu evolutia productivitatii muncii. Lunar, monitorizam, din acest punct de vedere, circa 80 de companii.
    In anii 2001 si 2002 s-a actionat pentru o mai mare stabilitate a salariului minim, care sa permita agentilor economici sa-si planifice, pe o perioada mai lunga, costul fortei de munca, politica de firma si de produs.
    Salariul minim brut pe tara a fost majorat succesiv incepand cu 1 martie 2001, de la 1.000.000 lei la 1.400.000 lei, apoi la 1.750.000 lei, iar de la 1 ianuarie 2003 a crescut cu 43%, ajungand la 2.500.000 lei.
    Ca urmare a ansamblului de masuri luate in acest domeniu s-a asigurat majorarea - in termeni reali - a castigurilor salariale. Astfel, in anul 2002, cresterea salariului real a fost de 4,5%, iar in perioada 2001 - 2002 de circa 10%, comparativ cu scaderea salariului real de 20% in primii doi ani ai guvernarii anterioare.
    - Un alt obiectiv prioritar al Guvernului l-a constituit protejarea puterii de cumparare a pensionarilor prin recorelari si prin indexarea trimestriala a pensiilor cu un procent care sa acopere rata inflatiei.
    In urma aplicarii combinate a masurilor de indexare si recorelare, in intervalul decembrie 2000 - decembrie 2002, pensia medie de asigurari sociale de stat a inregistrat o crestere de 56%, ajungand la 1.800.000 lei fata de 1.155.000 lei, cat era in luna decembrie a anului 2000.
    Referitor la aceasta problema as vrea sa subliniez ca Executivul nostru trebuie sa gaseasca solutii pentru deficientele acumulate timp de 12 ani.
    Vreau sa reamintesc faptul ca pana in anul 2000, in momentul in care aparea o problema intr-o ramura industriala si, in acelasi timp, o problema sociala, solutia folosita era trecerea la pensie a segmentelor profesionale in cauza, in loc sa se realizeze o restructurare autentica.
    In felul acesta s-a ajuns la un numar foarte mare de pensionari, care reprezinta astazi aproape 6,2 milioane, fata de 3,4 milioane in 1990. Astfel, daca in 1990 la un pensionar corespundeau 2,4 salariati, in prezent pensia unei persoane este sustinuta nici macar de un angajat.
    Grija Guvernului nostru este sa cautam, in continuare, solutiile cele mai potrivite pentru imbunatatirea nivelului de trai al pensionarilor.
    Dintre actiunile aplicate in ultimii 2 ani pentru sprijinirea acestei categorii sociale sunt de mentionat, de asemenea:
    - acordarea de medicamente gratuite pensionarilor cu venituri lunare de pana la 1.400.000 lei, prin suplimentarea listei medicamentelor gratuite cu circa 40 de medicamente esentiale din productia interna, necesare afectiunilor cu incidenta majora asupra morbiditatii la persoanele varstnice;
    - infiintarea si extinderea retelei de magazine de tip "Economat", care ofera pensionarilor produse de baza la preturi cu circa 20% mai mici; la sfarsitul anului 2002 functionau 481 astfel de magazine, de unde isi pot efectua cumparaturile peste un milion de cetateni cu venituri modeste;
    - acordarea de ajutoare pentru incalzire;
    - subventionarea de la buget a biletelor de tratament si mentinerea reducerii de 50% pentru transport.
    In ceea ce priveste alocatia de stat pentru copii, aceasta a fost majorata in mai multe etape, de la 130.000 lei in luna decembrie 2000 la 210.000 lei cat este in prezent.
    - Atentia acordata familiilor cu venituri reduse s-a concretizat prin instituirea, de la 1 ianuarie 2002, a venitului minim garantat, concomitent cu cresterea substantiala a fondurilor bugetare destinate acordarii acestor ajutoare sociale.
    Prin alocarea acestor fonduri, in valoare de 3.600 miliarde lei, a fost posibil ca in 2002 sa beneficieze de ajutoare sociale 602 mii familii, fata de 40 mii in 2000. Nivelul venitului minim garantat, in functie de care se calculeaza ajutorul social, a fost indexat cu 17%, cu incepere de la 1 ianuarie 2003, respectiv intr-un procent superior ratei inflatiei.
    - Avand in vedere criza spatiilor de locuit - mai ales pentru categoriile de populatie cu venituri mici - la inceputul anului 2001 am pus in aplicare o noua conceptie a unui program de constructii de locuinte, bazat pe intensificarea sprijinului bugetar si pe extinderea utilizarii creditului ipotecar, indeosebi pentru familiile tinere.
    In acest mod, nu numai ca am reusit sa dam in functiune, in anul 2002, cel mai mare numar de locuinte de dupa 1996, respectiv peste 3.500 unitati, dar am asigurat totodata front de lucru in fiecare judet, pentru ca in anii 2003 si 2004 numarul locuintelor noi sa creasca simtitor.
    Activitatea de constructii de locuinte s-a materializat prin deschiderea a circa 180 santiere de lucru de locuinte pentru tineri, locuinte sociale, locuinte individuale in proprietate, prin credit ipotecar.
    Fata de anul 2000, cand au fost date in folosinta 1.300 locuinte, in perioada 2001 - 2002 au fost in executie circa 21.300 unitati locative, din care s-au dat la cheie 5.500, respectiv 2.300 locuinte pentru tineri destinate inchirierii, 2.400 locuinte sociale si 800 locuinte in proprietate individuala.
    - Un caz aparte il reprezinta blocurile incepute inainte de 1989 si neterminate. Am considerat ca finalizarea constructiilor de locuinte aflate in diverse stadii de executie reprezinta o prioritate. Chiar daca timpul scurs de la revolutie le-a afectat si din aceasta cauza sumele necesare pentru continuarea executiei devin tot mai mari, trebuie sa eliminam, din peisajul oraselor, imaginea constructiilor parasite.
    La sfarsitul anului 2000 existau circa 7.600 unitati locative neterminate, a caror executie a fost sistata.
    Am stabilit un program clar de finalizare a acestora. Prin efortul conjugat al autoritatilor centrale si locale, dar si prin implicarea sectorului privat, am reusit sa reducem sensibil numarul acestor blocuri. Actiunea este deja incheiata in 10 judete. Pe ansamblu, am asigurat finantare pentru aproape 4.200 unitati locative, din care deja au fost puse in functiune 1.800 apartamente.
    Pe acelasi plan, am actionat pentru dezafectarea macaralelor-turn abandonate si evacuarea din locurile publice a autovehiculelor parasite.
    Concomitent, ne preocupam pentru realizarea programului de construire a 400 sali de sport, pe care - desi inregistreaza unele intarzieri - il vom finaliza in urmatorii 2 ani.

    Doamnelor si domnilor senatori si deputati,

    In anul scolar 2001 - 2002 si in pregatirea anului de invatamant 2002 - 2003 au fost aplicate masuri concrete vizand implementarea programelor nationale de dezvoltare a sistemului educational si de formare profesionala.
    Sintetizand cele mai importante rezultate, se cuvine precizat ca, in cadrul programului "Reabilitare scoli", cu termen de finalizare 2004, au fost reparate, modernizate si date in folosinta 800 scoli, in care invata peste 170 mii elevi.
    In scopul asigurarii accesului echitabil la educatie pentru copiii si tinerii din mediul rural, au fost create 400 de scoli-centre de zona. Pentru transportul elevilor de la domiciliu la scoala, au fost achizitionate si date in exploatare 454 microbuze, fondurile totale, alocate de la buget, ridicandu-se la circa 200 miliarde lei.
    Prin lansarea in anul scolar 2001 - 2002 a programului de acordare in regim de gratuitate a rechizitelor scolare elevilor proveniti din familii cu venituri mici, au beneficiat de acest program in valoare de 206 miliarde lei 930 mii elevi, iar in anul scolar 2002 - 2003 beneficiaza 950 mii elevi.
    Din anul scolar 2002 - 2003 s-a lansat Programul de asigurare gratuita de produse lactate si de panificatie, in care sunt cuprinsi peste un milion de elevi ai claselor I - IV din invatamantul de stat. Programul va fi extins in acest an, incepand cu gradinitele.
    Prima etapa a programului de informatizare a scolilor, desfasurata in anul scolar 2001 - 2002, s-a incheiat cu succes. Au fost dotate cu 120 retele de calculatoare un numar de 113 licee si 7 centre nationale de formare a profesorilor.
    In actualul an scolar, care are ca obiectiv incheierea informatizarii liceelor, a continuat sa se achizitioneze tehnica de calcul pentru dotarea scolilor cu laboratoare informatice.
    In vederea redresarii si modernizarii sistemului sanitar, in bugetele din 2001 si 2002 s-au alocat fonduri reprezentand anual 4,2% din produsul intern brut, comparativ cu 2,6 - 3,8% in anii 1997 - 2000.
    Fondurile substantiale alocate, in acesti 2 ani, au permis sustinerea, in regim gratuit, a 17 programe nationale de sanatate, precum si acordarea gratuita sau compensarea medicamentelor in valoare de peste 12.000 miliarde lei. La acestea se adauga facilitatile acordate pentru accesul la asistenta medicala, inclusiv gratuit, pentru populatia din mediul rural cu venituri mici sau fara venituri, din zonele defavorizate.
    Cu toate acestea, nu suntem multumiti de modul in care se desfasoara reforma in sectorul medical, de performantele obtinute practic la toate nivelurile sistemului de ocrotire a sanatatii.
    In legatura cu problematica principalelor domenii sociale as dori sa asigur cetatenii Romaniei ca suntem permanent preocupati de a gasi solutii care sa le diminueze grija zilei de maine.
    Nu am reusit in acesti 2 ani decat sa atacam problemele sectoriale prin care am oprit adancirea saraciei si extinderea marginalizarii sociale.
    Analizele specialistilor, inclusiv ale celor din organismele internationale, arata chiar o diminuare a ponderii populatiei aflate sub nivelul minim de trai.

    Doamnelor si domnilor senatori si deputati,

    Voi mentiona acum cateva aspecte legate de activitatea guvernamentala in domeniul culturii si cultelor.
    Am acordat o atentie deosebita patrimoniului national, astfel incat numarul santierelor de restaurare si al monumentelor redate circuitului turistic si muzeal a crescut substantial.
    S-a asigurat restaurarea integrala a Muzeului Satului din Bucuresti si darea in folosinta a unui nou corp de cladire al acestuia, la care lucrarile au fost abandonate din anul 1997.
    In anul viitor vor fi incheiate lucrarile de consolidare si de restaurare la Muzeul Colectiilor de Arta si va intra in circuitul cultural Muzeul de Arta Contemporana.
    O semnificatie deosebita in acest domeniu a avut-o si achizitionarea de opere de arta contemporana. Daca in perioada 1999 - 2000 nu au fost alocate deloc fonduri cu aceasta destinatie, in anii 2001 si 2002 au fost utilizate 40 miliarde lei. Totodata s-a procedat la rascumpararea unor terenuri pentru cercetari arheologice in Transilvania si in Dobrogea si au fost achizitionate opere de arta din perioada Renasterii europene, a celei medievale si din avangarda romaneasca.
    In domeniul institutiilor de spectacol, consideram un mare succes desfasurarea Festivalului "George Enescu" si a manifestarilor artistice in "Anul Caragiale".
    Doresc sa mentionez faptul ca, in curand, vor incepe lucrarile la Oraselul artistilor. Este vorba de un ansamblu de peste 100 de locuinte si ateliere destinate, in principal, artistilor tineri.
    Consideram ca domeniul cultural trebuie sa reprezinte, in continuare, un interes special pentru Guvern si pentru toate institutiile statului, inclusiv la nivel local. Identitatea noastra romaneasca in spatiul european este si va fi determinata, in mare masura, de specificul cultural.
    In domeniul culturii minoritatilor, pregatim deschiderea unui centru de cultura a romilor, care va dispune de un ansamblu artistic - dans, teatru, muzica, expozitie de civilizatie a acestei minoritati.
    In legatura cu sprijinul acordat cultelor religioase legal constituite, Guvernul nostru a tratat cu toata responsabilitatea relatia stat-biserica.
    Sprijinim biserica prin acordarea de salarii personalului clerical si neclerical, precum si prin asigurarea pensiilor pentru clerul pensionat. Am transferat pentru biserica, cu titlu gratuit, importante suprafete de teren agricol si forestier, precum si imobile.
    Am acordat si vom acorda in continuare sprijin financiar pentru renovarea si punerea in valoare a unor lacasuri de cult si construirea unor noi biserici.

    Stimati parlamentari,

    In domeniul administratiei publice, prin Programul de guvernare am stabilit o noua abordare a reformei, care sa asigure intarirea capacitatii administrative, potrivit cerintelor apropierii de cetatean si cresterii calitatii serviciilor publice in concordanta cu standardele europene.
    Am tinut seama de faptul ca reforma in acest domeniu este un proces complex si de durata.
    Analizand rezultatele, apreciem ca 2001 a fost anul crearii cadrului legislativ, iar 2002 anul consolidarii sistemului institutional.
    In acest context sunt de mentionat, in principal: cresterea responsabilitatii ministeriale; intarirea autonomiei locale administrative si financiare; descentralizarea si demilitarizarea unor servicii publice, prin trecerea lor la comunitatile locale; reglementarea functionarii serviciilor publice de gospodarie comunala.
    In plus, prin bugetele de stat pe anii 2001 si 2002 am asigurat descentralizarea financiara, trecand o importanta parte a fondurilor de la ministere catre autoritatile locale.

    Doamnelor si domnilor parlamentari,

    Activitatea de politica externa a Guvernului Romaniei in cei 2 ani a marcat decisiv noua identitate europeana si euroatlantica a tarii noastre, prin confirmarea unui traseu concret si previzibil al aderarii la Uniunea Europeana si obtinerea invitatiei de aderare a Romaniei la NATO.
    Rezultatele pozitive inregistrate au reflectat racordarea solida a politicii externe la progresele economice si sociale obtinute in conformitate cu obiectivele stabilite prin Programul de guvernare.
    Perioada ultimilor 2 ani a marcat redefinirea rolului strategic al Romaniei in noul context global si regional, precum si angajarea efectiva a tarii noastre in procesele integrarii si cooperarii economice internationale, pe bazele competitivitatii si performantei.
    La obtinerea deciziilor pozitive pentru destinul european si euroatlantic al Romaniei, luate la Praga si Copenhaga la finele anului 2002, un rol esential l-a avut modul consecvent si coerent al actiunii Guvernului, in ansamblul sau, implicarea responsabila a tuturor ministerelor in indeplinirea obiectivelor stabilite prin Agenda pentru reforma si in planurile sectoriale de actiune pentru indeplinirea criteriilor de aderare la Uniunea Europeana si NATO.
    Se disting, in mod deosebit, progresele inregistrate in cooperarea cu partenerii europeni, de care ne leaga relatii cu semnificatii speciale, cum sunt: Franta, Germania, Italia, Grecia, initierea unei noi etape in relatiile cu Marea Britanie, Spania, Olanda, Belgia, Irlanda, Islanda, Danemarca si alte tari membre ale Uniunii Europene, precum si deschiderea fara precedent in relatiile politice si economice cu Suedia, in urma solutionarii definitive a problemei datoriei Romaniei fata de aceasta tara, prin plata sumei de 120 milioane dolari, in patru rate.
    In anii 2001 si 2002 au avut loc intalniri oficiale si de lucru cu primii-ministri din toate statele membre ale Uniunii Europene si NATO si au fost amplificate contactele externe la nivelul primului-ministru ca si al celorlalti membri ai Guvernului pentru sustinerea relatiilor pragmatice cu spatiul estic si cu parteneri din alte zone geografice.
    In sprijinul candidaturii tarii noastre de a adera la NATO, Guvernul a acordat o atentie speciala intensificarii contactelor politice, atat in plan bilateral, cu membrii Aliantei, cat si in relatia cu Secretariatul International NATO.
    Am realizat intalniri cu sefi de stat si de guverne din tarile aliate si din tari candidate, ocazii in care au fost intarite parteneriate cu o dinamica innoita, in special cu S.U.A., Franta, Marea Britanie, Italia, Spania, Grecia, Turcia, Norvegia si alte tari aliate.
    Romania a dovedit, totodata, ca este un aliat de nadejde in confruntarea cu amenintarile neconventionale, in lupta impotriva terorismului international.
    Buna pregatire a Romaniei pentru aderarea la NATO a fost confirmata de presedintele S.U.A., in cursul vizitei sale la Bucuresti, in noiembrie 2002, cand au fost apreciate eforturile depuse de poporul roman pentru atingerea standardelor NATO, eforturi pe care le-a calificat drept "o reusita", iar invitatia privind admiterea in Alianta Nord-Atlantica drept "un vot de incredere din partea tarilor NATO".
    O atentie speciala a fost acordata intaririi rolului si contributiei Romaniei la dezvoltarea cooperarii regionale in Europa de Sud-Est, in primul rand, prin intermediul Pactului de Stabilitate si pe baza unei Strategii de actiune coerenta a Romaniei in plan regional.
    Romania a avut o prezenta activa si initiative de referinta in cadrul cooperarilor regionale la Marea Neagra, in cadrul Procesului de cooperare in Sud-Estul Europei si SECI, precum si in cadrul cooperarilor trilaterale sau al euroregiunilor la care participam.
    Romania a promovat cu succes sau a contribuit la o serie de initiative regionale in plan politico-militar in Sud-Estul Europei. Guvernul nostru a adoptat pozitii constructive si a propus o abordare pragmatica a proiectelor si initiativelor de cooperare regionala in cadrul Initiativei Central Europene si CEFTA.
    Relatiile cu tarile vecine au fost amplificate pe baza unor parteneriate pragmatice, care au consolidat eforturile comune pentru integrarea europeana.
    Este de remarcat puternicul impact pe care l-a avut initierea unei noi etape in relatiile romano-ungare, prin propunerea Parteneriatului pentru secolul XXI, precum si prin intalnirile frecvente intre primii-ministri ai celor doua tari.
    In ultimii 2 ani relatia cu Bulgaria a avut o amplitudine speciala, care a confirmat viziunea comuna a Guvernului Romaniei si Guvernului bulgar privind parcursul catre aderarea tarilor noastre la Uniunea Europeana si NATO.
    A fost amplificata cooperarea cu Guvernul sarb si au fost lansate noi proiecte de cooperare in plan economic, in facilitarea comertului si in domeniul transporturilor.
    Au continuat eforturile pentru incurajarea unor relatii constructive cu Republica Moldova in spirit deschis, pragmatic, european, urmarind relansarea cooperarii economice bilaterale si consolidarea comuniunii culturale.
    Au fost puse bazele Parteneriatului romano-ucrainean pentru Europa.
    Guvernul si-a propus relansarea si dezvoltarea legaturilor economice si comerciale si a raporturilor bilaterale de ansamblu cu Rusia. Dialogul politic cu Federatia Rusa privind incheierea Tratatului de baza a fost productiv si este de asteptat semnarea acestuia de catre presedintii celor doua state in acest an. Convorbirile cu premierul Federatiei Ruse au confirmat trecerea la o noua etapa de cooperare, bazata pe incredere reciproca si interese comune privind lansarea unor proiecte economice pe termen lung.
    In ultimii 2 ani s-au revitalizat legaturile Romaniei cu partenerii din zonele geografice complementare. Astfel, au fost analizate, cu regularitate, demersurile necesare pentru valorificarea relatiilor de cooperare si a oportunitatilor de export in zona Asiei Centrale, in tari arabe, Africa si America de Sud.
    Una dintre actiunile de referinta pentru amplificarea relatiilor tarii noastre cu parteneri din afara spatiului euroatlantic a constituit-o vizita oficiala intreprinsa in R. P. Chineza in anul 2002.
    Guvernul Romaniei a continuat sa promoveze consecvent dimensiunea estica a cooperarii. Prin pozitia sa geostrategica Romania reprezinta puntea prin care Uniunea Europeana poate sa isi proiecteze rolul si capacitatea sa de motor de dezvoltare a relatiilor spre spatiile in tranzitie de dincolo de Marea Neagra, catre Marea Caspica si Asia Centrala.
    Romania s-a pronuntat activ pentru sustinerea eforturilor comunitatii internationale privind combaterea amenintarilor neconventionale si pentru respectarea stricta a angajamentelor privind neproliferarea armelor de distrugere in masa. In acest sens, Guvernul nostru a adoptat pozitii ferme in legatura cu problema irakiana, confirmand responsabilitatea tarii ca viitoare membra a NATO si a Uniunii Europene.
    Guvernul a urmarit cu consecventa consolidarea relatiilor cu comunitatile romanesti din strainatate, in special cu cele din tarile vecine.
    In ceea ce priveste promovarea valorilor culturii romanesti, a fost organizata o suita de evenimente in plan intern si international la Geneva, Paris, Londra si in alte capitale, dedicate personalitatii celui mai important diplomat roman si ilustru reprezentant al Societatii Natiunilor - Nicolae Titulescu.
    Un rol important in actiunea de politica externa a Guvernului Romaniei l-a avut dialogul substantial cu societatea civila, in special prin dinamizarea activitatii unor prestigioase repere ale diplomatiei romanesti, cum sunt ADIRI, Fundatia "Nicolae Titulescu", Institutul Roman pentru Studii Internationale "Nicolae Titulescu", precum si prin cooperarea cu o serie de organizatii neguvernamentale si academice din tara si din strainatate.
    A fost inaugurat noul sediu al Ambasadei Romaniei la Berlin si este in curs de finalizare pregatirea noului sediu al Misiunii Romaniei pe langa Uniunea Europeana, la Bruxelles. De asemenea, a fost consolidat serviciul consular cu mijloace de lucru performante, care sa fie compatibile in viitor sistemului Schengen, au fost deschise consulate generale la Barcelona, Shanghai si s-au facut pregatiri pentru deschiderea in curand a consulatelor generale de la Sankt Petersburg si Hong Kong.
    Doresc sa subliniez faptul ca in perioada 2001 - 2002, in intreaga activitate de politica externa, Guvernul Romaniei a beneficiat de sprijinul constant al Presedintelui tarii, domnul Ion Iliescu, si al Parlamentului Romaniei.

    Doamnelor si domnilor parlamentari,

    Doresc sa va multumesc, in mod special, pentru efortul pe care l-ati depus in aceasta parte a mandatului dumneavoastra, in vederea sustinerii Programului de guvernare, prin adoptarea, in perioada 2001 - 2002, a 703 legi cu semnificatii deosebite in procesul de accelerare a reformei politice, economice, sociale si institutionale.
    Va multumesc, de asemenea, pentru atentia pe care ati acordat-o si pentru modul responsabil in care ati tratat, in cadrul procedurilor parlamentare, proiectele de legi promovate de Guvern in perspectiva aderarii Romaniei la Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord si a integrarii tarii noastre in Uniunea Europeana.

    Doamnelor si domnilor senatori si deputati,

    V-am prezentat principalele coordonate ale activitatii noastre de pana in prezent, avand convingerea ca rezultatele pozitive obtinute in anii 2001 - 2002 nu reprezinta decat o etapa a realizarii Programului nostru de guvernare.
    Ne asteapta perioade decisive, dar avem o baza buna pentru indeplinirea angajamentelor asumate.
    Ne confruntam cu multe probleme. In unele domenii rezultatele stau inca sub semnul fragilitatii.
    Obiectivul nostru de a deveni membri ai NATO si ai Uniunii Europene ne determina sa actionam consecvent pentru modernizare si dezvoltare.
    Anul 2003 este un an esential pentru accelerarea procesului de pregatire a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, iar pe baza progreselor inregistrate in politica interna, devine posibila finalizarea negocierilor si semnarea Tratatului de aderare pe parcursul anului 2004.
    Doresc sa remarc faptul ca, in numai doi ani, Romania a deschis negocierile pentru 21 de capitole din totalul de 30 si a incheiat negocierile la 10 capitole din cele 16 finalizate la acest moment.
    Asa cum am afirmat din momentul investirii Guvernului, consider ca impreuna cu membrii Cabinetului formam echipa care poate gestiona bunul mers al societatii romanesti.
    Am demonstrat aceasta capacitate si va asigur ca vom proceda la fel si in continuare.
    In concordanta cu noile realitati interne si externe am pus la punct un program detaliat de actiuni pentru anii 2003 si 2004. Acest program raspunde principalelor obiective asumate, si anume:
    - realizarea, in continuare, a unei cresteri economice durabile, sustinuta de modernizarea sistemului economic national si construirea unei economii de piata functionale;
    - cresterea generala a standardului de viata al populatiei si manifestarea solidaritatii sociale, prin stimularea castigurilor obtinute din munca, precum si prin asigurarea unei protectii sociale imbunatatite pentru categoriile vulnerabile;
    - intensificarea combaterii coruptiei si asigurarea accesului liber la acte corecte de justitie.
    Doresc sa va asigur, stimati membri ai Parlamentului, si prin dumneavoastra intreaga populatie ca vom aplica integral prevederile Programului nostru social, pentru care sunt alocate, prin buget, resursele financiare necesare.
    In primul rand, este vorba de reducerea somajului. Prin Programul national de ocupare a fortei de munca ne-am propus integrarea pe piata fortei de munca in anul 2003 a inca 300 mii persoane. Vom da prioritate tinerilor pana in 25 de ani, somerilor de lunga durata, femeilor, persoanelor cu handicap si romilor.
    Un al doilea obiectiv il reprezinta protejarea si imbunatatirea, in continuare, a puterii de cumparare a pensionarilor.
    Solutii imediate si spectaculoase, stim cu totii ca nu exista.
    Cautam in continuare cele mai potrivite modalitati de rezolvare a acestei probleme.
    In acest moment, avem stabilit ca obiectiv, pana in iulie 2003, recorelarea pensiilor pentru 65% din persoanele eligibile si finalizarea actiunii pana la jumatatea anului 2004. Daca vor exista resurse suplimentare suntem decisi sa devansam acest termen.
    Pensiile pentru agricultori vor fi majorate substantial in cursul anului 2004.
    In domeniul asistentei sociale, vom revizui sistemul de acordare a ajutoarelor pentru incalzirea locuintelor, urmarind cu precadere suplimentarea acestora pentru familiile cu venituri mici.
    In ceea ce priveste ocrotirea sanatatii, vom aplica masuri pentru relansarea de fond a reformei sistemului medical, urmarind: normarea si functionarea eficienta a spitalelor; reabilitarea retelei de maternitati; continuarea modernizarii serviciilor de urgenta, atat la nivel urban, cat si rural; intensificarea actiunilor intreprinse prin programele de sanatate a femeii, copilului si familiei; imbunatatirea sistemului de asigurare a compensarii si gratuitatii medicamentelor; respectarea stricta a destinatiei fondurilor alocate sanatatii.

    Doamnelor si domnilor parlamentari,

    In anul 2003 eforturile si actiunile Guvernului se vor concentra in directia indeplinirii conditiilor necesare pentru ca Romania sa obtina calificativul de economie functionala de piata.
    Unul dintre obiectivele imediate ale Guvernului este de a asigura premisele favorabile pentru ca in urmatoarele sase luni sa se realizeze progrese vizibile in domeniul economic si juridic, prin aplicarea de politici corecte in conformitate cu principiile liberei initiative si concurentei.
    Pentru integrarea avantajoasa in structurile industriale europene vom regandi conceptia, strategia si instrumentele de politica industriala cu scopul sporirii semnificative a competitivitatii intreprinderilor romanesti in raport cu cele similare din Uniunea Europeana.
    Regandirea macrostructurii industriei va urmari armonizarea cu evolutiile si cu tendintele existente pe plan mondial, prin stimularea dezvoltarii industriilor cu piata in expansiune, bazate pe tehnologii de varf, specifice "noii economii". Sunt industrii care pot fi dezvoltate in cooperare cu firme straine de prestigiu, inclusiv prin dezvoltarea unui program specific de atragere a tinerilor in domeniul cercetarii stiintifice si dezvoltarii tehnologice si de reducere a fenomenului de migratie a inteligentei romanesti.
    Lucram la elaborarea unui program care sa asigure regenerarea industriei, respectiv refacerea sistemului industrial national, caracterizat acum printr-o diversificare exagerata, in neconcordanta cu potentialul tehnic, tehnologic si financiar si cu tendintele existente pe plan mondial.
    Dorim sa asiguram transformarea industriei intr-un sistem deschis si flexibil, care sa raspunda cresterii presiunii concurentiale, generata de accentuarea diviziunii internationale a muncii si constituirea de retele de productie si distributie la nivel regional si global.
    In domeniul politicii financiare vom aplica masuri pentru: continuarea reformei sistemului fiscal, in sensul reducerii impozitelor, taxelor si contributiilor, precum si pentru o mai echitabila asezare a acestora pe categorii de contribuabili; imbunatatirea colectarii veniturilor bugetare; sporirea calitatii managementului cheltuielilor administratiei centrale si locale; cresterea transparentei si eficientei utilizarii fondurilor publice.
    Pentru descurajarea acumularii de plati restante, atat catre bugetele publice, cat si intre agentii economici, vom actiona, intre altele, pentru a aduce la cunostinta opiniei publice lista contribuabililor care inregistreaza obligatii restante, precum si cuantumul acestora. Totodata vom asigura intarirea disciplinei salariale in sectorul de stat.
    Urmarim intensificarea procesului de privatizare a intreprinderilor de stat. In acelasi timp, vom actiona pentru statornicirea unor relatii cat mai bune cu investitorii romani sau straini.
    Postprivatizarea, ca activitate complementara privatizarii, a produs din nefericire, in unele situatii, neintelegeri in relatia cu investitorii straini. Prin intermediul reglementarilor stabilite si al amendamentelor la care lucram in prezent, se creeaza temeiurile legale pentru a asigura un tratament egal si transparent tuturor investitorilor in ceea ce priveste evaluarea modului in care acestia isi realizeaza obligatiile contractuale in perioada postprivatizare.
    In sfarsit, vom acorda o mai mare atentie componentei sociale a privatizarii. Toate privatizarile de mare anvergura vor avea la baza planuri de afaceri bine elaborate, prin care sa se asigure functionarea in continuare a acestor societati. In acelasi timp, se va urmari stabilizarea unui numar rezonabil de locuri de munca in unitatile privatizate. Vom continua sa realizam toate acestea in dialog cu sindicatele si investitorii.
    In alta ordine de idei, recent, am analizat Strategia cu privire la constructia de autostrazi in Romania. Acest program reprezinta un proiect politic, economic si social major al Guvernului.
    Avem in vedere realizarea, pana in anul 2007, a unei autostrazi care va lega Romania de tarile membre ale Uniunii Europene. Astfel, s-au luat decizii pentru infiintarea Societatii Nationale de Drumuri si Autostrazi si pentru finalizarea, pana in anul 2006, in prima etapa, a unor tronsoane de autostrazi pe Culoarul IV paneuropean, respectiv Nadlac - Arad - Bucuresti - Constanta, urmand sa se aloce aproximativ 4 miliarde euro; studiem, de asemenea, si varianta construirii unei autostrazi prin centrul Transilvaniei pe ruta Brasov - Targu Mures - Cluj-Napoca - Oradea.

    Doamnelor si domnilor senatori si deputati,

    In domeniul administratiei publice, in anul 2003, Guvernul va acorda o atentie deosebita accelerarii reformei in administratia publica centrala si locala, cu sprijinul Uniunii Europene si al Bancii Mondiale. Ne propunem sa asiguram o modificare de fond a structurii si numarului aparatului din ministere si celelalte autoritati publice centrale si locale.
    O prima actiune consta in reducerea cu 20% a numarului secretarilor de stat. In cursul acestei luni se va diminua numarul functiilor de conducere - directori generali, directori, sefi de servicii si sefi de birouri, astfel incat sa nu se depaseasca 10 - 12% din numarul total al functionarilor.
    In acelasi timp, se vor lua masuri pentru reducerea numarului de personal de la agentii, secretariate si oficii, inclusiv prin preluarea unor activitati la nivelul ministerelor. Avem in vedere totodata reorganizarea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor in teritoriu, urmand ca la nivelul fiecarui judet sa functioneze un singur serviciu al ministerului respectiv, strict specializat pentru controlul aplicarii legilor tarii. In aceasta situatie vom transfera o parte din activitatile serviciilor publice descentralizate fie la autoritatile locale, fie la prefecturi si vom intari directiile de integrare europeana din fiecare prefectura si consiliu judetean.
    In ceea ce priveste reforma functiei publice, avem in vedere modificarea si completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, punand accent pe stabilirea clara a categoriilor de functionari, si anume: corpul inaltilor functionari publici, functionari publici cu functii de conducere si functionari publici cu functii de executie.
    Vom adopta Codul de conduita al functionarilor publici si vom stabili mecanisme pentru imbunatatirea salarizarii acestora in raport cu performantele obtinute.
    Pentru intarirea autonomiei locale administrative si financiare la nivel local, Guvernul va actiona in vederea cresterii semnificative a ponderii veniturilor proprii in structura si continutul bugetelor locale. In scopul realizarii acestui obiectiv, vom introduce bugetele de functionare si de dezvoltare, iar elaborarea bugetelor locale se va efectua numai pe baza de programe.
    Un rol important il va avea continuarea procesului de informatizare a administratiei publice si generalizarea ghiseelor unice la nivelul autoritatilor locale, in vederea apropierii administratiei de cetatean.
    Urmarim, de asemenea, asigurarea transparentei actului public, consultarea cetatenilor in problemele de interes local si dezvoltarea parteneriatului public-privat.
    Vom exercita, potrivit reglementarilor legale, un control exigent privind stabilirea tarifelor pentru serviciile publice de gospodarie comunala, prin efectuarea unor analize riguroase asupra fundamentarii costurilor de productie si a stabilirii tarifelor.
    Pentru sustinerea procesului de reforma din administratie, vom avea in vedere imbunatatirea managementului resurselor umane, punand accent pe formarea specialistilor si atragerea tinerilor in acest sector.

    Doamnelor si domnilor senatori si deputati,

    Un lucru important pe care l-am realizat in acesti doi ani de guvernare a fost castigarea, prin profesionalism si credibilitate, a legitimitatii proiectului nostru de reforma economica si sociala. Asa se explica credibilitatea dobandita pe plan extern si suportul popular pe care l-am obtinut in aceasta perioada, dovezi elocvente ca Romania se afla pe drumul cel bun.
    Guvernul si Parlamentul au castigat in acesti 2 ani, importante procente de incredere, confirmate prin sondajele de specialitate. In acest context, apreciem, in mod deosebit, faptul ca, desi o parte a populatiei nu beneficiaza inca de un nivel de trai acceptabil, isi exprima speranta in imbunatatirea, in continuare, a situatiei materiale, ceea ce probeaza increderea in politica guvernamentala. Este un fapt care ne responsabilizeaza in mod suplimentar, demonstrand, in acelasi timp, cresterea semnificativa a culturii civice participative in tara noastra.
    Va multumesc pentru atentie!

    Declaratia cu privire la politica Guvernului in perioada 2001   2002 si la principalele prioritati economice si sociale in anii 2003   2004 a fost prezentata de domnul Adrian Nastase, prim ministru al Guvernului, in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului din 12 februarie 2003.