DECIZIE   Nr. 985 din 30 iunie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 96 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 517 din 28 iulie 2009

Ioan Vida                                    - preşedinte

Nicolae Cochinescu                    -judecător

Aspazia Cojocaru                       -judecător

Acsinte Gaspar                           -judecător

Puskas Valentin Zoltan               -judecător

Tudorel Toader                           -judecător

Augustin Zegrean                       -judecător

Simona Ricu                               - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 96 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicată de Emil Cristescu în Dosarul nr. 6.577/30/2008 al Tribunalului Timiş - Secţia comercială şi de contencios administrativ, cauză ce face obiectul Dosarului nr. 714D/2009 al Curţii Constituţionale.

La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, prin avocat Iuhasz Anton, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, lipsind partea Consiliul Local al Municipiului Timişoara, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 861 D/2009, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de acelaşi autor în Dosarul nr. 6.740/30/2008 al aceleiaşi instanţe de judecată.

La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, acelaşi apărător ales, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, văzând identitatea de obiect a acestor cauze, pune în discuţie problema conexării lor.

Reprezentantul autorului excepţiilor şi cel al Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare a acestor cauze.

Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 861D/2009 la Dosarul nr. 714D/2009, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul domnului avocat Iuhasz Anton pentru susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate. In esenţă, acesta arată că dispoziţiile art. 96 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale opresc repartizarea mandatului de consilier local candidatului independent care, în urma numărării voturilor, a obţinut coeficientul electoral prevăzut de lege, dar nu şi pragul electoral de 5% pentru a i se acorda acel mandat, fiind posibil chiar să fie repartizat unui alt candidat aparţinând unei formaţiuni politice, deşi acesta întruneşte, individual, un număr mai mic de voturi. Apreciază că există analogii între specificul alegerilor locale şi cel al votului uninominal, astfel că mandatul alesului local ar trebui atribuit, în condiţiile mai sus precizate, candidatului independent, şi nu unui partid politic. De asemenea, consideră că textul legal criticat operează o discriminare în cadrul aceleiaşi categorii de participanţi la alegeri, deoarece candidaţii independenţi la alegerile europarlamentare nu trebuie să îndeplinească şi condiţia pragului electoral, ci doar pe cea a coeficientului electoral. In concluzie, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, deoarece dispoziţiile art. 96 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 nu încalcă principiul egalităţii şi nici dreptul de a fi ales, acestea exprimând opţiunea legiuitorului în materie electorală, referitoare la întinderea coeficientului electoral sau modalitatea de repartizare a mandatelor de consilier local.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

Prin Incheierea din 6 februarie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 6.577/30/2008, şi Incheierea din 24 februarie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 6.740/30/2008, Tribunalul Timiş - Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Emil Cristescu în cauze având ca obiect anularea unui act administrativ, respectiv soluţionarea unei ordonanţe presedinţiale.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că dispoziţiile art. 96 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, prin faptul că impun şi candidaţilor independenţi întrunirea pragului electoral pentru repartizarea mandatelor de consilier, încalcă principiile nediscriminării şi al egalităţii în drepturi. Arătând mai întâi că, potrivit art. 96 alin. (3) lit. a) din aceeaşi lege, este declarat ales candidatul independent care a obţinut un număr de voturi cel puţin egal cu coeficientul electoral, autorul excepţiei prezintă aspectele specifice situaţiei sale, în calitate de candidat independent la alegerile locale din 1 iunie 2008, în urma cărora a obţinut un număr de voturi cel puţin egal cu coeficientul electoral. Cu toate acestea, a fost „declarat neales" şi nu i-a fost repartizat mandatul de consilier local pentru care a candidat, lucru confirmat prin hotărâri ale biroului electoral de circumscripţie al municipiului Timişoara şi ale biroului electoral de circumscripţie judeţeană, întemeiate pe prevederile art. 96 alin. (2) din Legea nr. 67/2004, referitoare la întrunirea pragului electoral. In opinia autorului excepţiei, textul legal criticat instituie o discriminare între candidatul independent care a obţinut un număr de voturi cel puţin egal cu coeficientul electoral, dar care nu întruneşte pragul electoral, şi candidatul - persoană fizică - aflat pe lista unui partid politic, care, dimpotrivă, nu întruneşte un număr de voturi cel puţin egal cu coeficientul electoral, dar care este declarat ales şi i se atribuie mandatul de consilier pentru simplul fapt că se află pe lista partidului care a întrunit pragul electoral. Sunt încălcate, astfel, principiile reprezentativităţii şi al legitimităţii, specifice unui sistem electiv european. Mai mult, discriminarea relevată trebuie raportată şi la situaţia mandatului de europarlamentar, care este atribuit unui candidat independent în urma obţinerii unui număr de voturi cel puţin egal cu coeficientul electoral naţional, condiţia întrunirii pragului electoral fiind stabilită, în acest caz, doar pentru partide politice, nu şi pentru candidaţii independenţi, aşa cum prevede textul legal criticat.

Tribunalul Timiş - Secţia comercială şi de contencios administrativ, exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 714D/2009, arată că prin stabilirea pragului electoral în conformitate cu prevederile art. 96 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale se poate ajunge la situaţia în care un candidat independent care nu întruneşte pragul electoral să nu obţină un mandat de consilier, deşi a obţinut un număr de voturi mai mare decât un candidat înscris pe lista unui partid politic, căruia i se atribuie mandatul. Se creează, astfel, „o situaţie nefavorabilă candidatului independent, situaţie interzisă de art. 16 alin. (1) din Constituţie".

Tribunalul Timiş - Secţia comercială şi de contencios administrativ (un alt complet de judecată), exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 861 D/2009, apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. Legiuitorul a impus condiţii egale între candidaţii independenţi şi partidele politice participante la alegeri, sub aspectul întrunirii pragului electoral de 5% din numărul voturilor valabil exprimate într-o circumscripţie, şi nu între aceştia şi membrii partidelor politice, deoarece în acest caz este vorba de situaţii diferite care justifică reglementări diferite.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată. Textul de lege criticat nu aduce atingere principiului egalităţii în drepturi consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, acesta aplicându-se tuturor celor vizaţi de ipoteza normei juridice, fără privilegii şi fără discriminări. Totodată, nu se poate vorbi nici de încălcarea dreptului de a fi ales, prevăzut de art. 37 din Legea fundamentală, câtă vreme o persoană îndeplineşte criteriile de eligibilitate, fiindu-i acceptată candidatura şi participând astfel la alegeri. Pragul electoral stabilit de Legea nr. 67/2004 „se motivează, în principiu, pe ideea că, pentru o bună guvernare la nivelul administraţiei publice locale, trebuie să aibă acces partidele politice care se bucură de o anumită credibilitate în masa electoratului sau pe ideea seriozităţii candidaturilor, precum şi pe alte cauze ce ţin de contextul socio-politic concret". Mai mult, Guvernul apreciază că în cauză nu se pune problema neconstituţionalităţii dispoziţiilor legale criticate, ci este vorba de o problemă strict de interpretare şi aplicare a acestora, în raport cu situaţia de fapt ce urmează a fi reţinută de către instanţa de judecată.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 96 alin. (2) din Legea nr. 67/2004, republicată, sunt constituţionale. Pe de o parte, acestea reprezintă o opţiune a legiuitorului care apreciază asupra modalităţii de repartizare a mandatelor de consilier şi asupra întinderii pragului electoral necesar pentru candidaţii independenţi, iar pe de altă parte se aplică în mod egal tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei legale. Se mai arată că „instituirea unui prag electoral pentru candidaţii independenţi pentru a participa la repartizarea mandatelor de consilier alături de partide politice, alianţe politice şi alianţe electorale asigură o evitare a fragmentării repartizării mandatelor de consilieri şi o reprezentare adecvată a opţiunilor majoritare".

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 96 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, cu următorul conţinut: „(2) Repartizarea mandatelor se face avându-se în vedere numai partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi candidaţii independenţi care au întrunit pragul electoral prevăzut la alin. (1)."

Prevederile alin. (1), la care textul criticat face trimitere, are următoarea redactare: „(1) Pentru repartizarea mandatelor de consilier, biroul electoral de circumscripţie stabileşte pragul electoral al circumscripţiei, reprezentând 5% din numărul total al voturilor valabil exprimate în circumscripţia respectivă. în cazul alianţelor politice sau alianţelor electorale, la pragul de 5% se adaugă pentru al doilea membru al alianţei 2%. Pentru alianţele cu cel puţin 3 membri, pragul electoral este de 8%."

In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate textul de lege menţionat contravine dispoziţiilor art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1) şi ale art. 20 din Constituţie, coroborat cu art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 7 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, texte ce consacră principiile nediscriminării şi al egalităţii în drepturi. Sunt invocate, de asemenea, dispoziţiile art. 37 din Legea fundamentală, privind dreptul de a fi ales.

Analizând excepţia de neconstituţionalitate invocată, Curtea Constituţională constată că aceasta urmează să fie respinsă ca neîntemeiată, pentru cele ce se vor arăta în continuare.

In esenţă, autorul excepţiei susţine încălcarea dreptului de a fi ales, generată de modalitatea discriminatorie prevăzută de lege pentru repartizarea mandatelor între participanţii la alegerile locale. Astfel, apreciază ca discriminatoriu faptul că un mandat de consilier local, care ar trebui repartizat candidatului independent doar pe baza coeficientului electoral obţinut, revine, în realitate, unui alt candidat aflat pe lista unui partid politic care a întrunit pragul electoral, dar care, individual, a obţinut un număr mai mic de voturi decât acel candidat independent. In opinia sa, condiţia întrunirii pragului electoral de către candidaţii independenţi la alegerile locale ar trebui să lipsească, aşa cum aceasta lipseşte la repartizarea mandatelor de europarlamentar, unde singurul criteriu pentru această categorie de participanţi la alegeri este atingerea coeficientului electoral.

Prin Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1/1994 privind liberul acces la justiţie al persoanelor în apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, instanţa de contencios constituţional a statuat că „principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite". Aşa fiind, nu se poate pretinde ca tratamentul juridic aplicabil unui candidat independent la alegerile locale să fie acelaşi cu cel al unui alt candidat, dar care aparţine unei formaţiuni politice, dat fiind faptul că aceştia se află în situaţii cu totul diferite sub aspectul statutului fiecăruia dintre ei: independent, respectiv reprezentant al unui partid politic.

In ceea ce priveşte susţinerile autorului excepţiei bazate pe analiza comparativă dintre reglementările Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi cele ale Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, Curtea constată că nici acestea nu pot fi primite, deoarece o veritabilă critică de neconstituţionalitate nu se poate fundamenta pe compararea unor dispoziţii sau acte normative, ci doar pe relaţia de contrarietate dintre acestea şi texte sau principii fundamentale ale Constituţiei. Totodată, sistemul electoral este reglementat, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală, prin lege organică, astfel încât legiuitorul este liber să aprecieze şi să stabilească modalităţile concrete de exercitare a drepturilor electorale în cadrul alegerilor locale, parlamentare, prezidenţiale sau europarlamentare, în funcţie de opţiunile sale în această materie şi, desigur, în limitele cadrului constituţional.

In acest sens, legiuitorul a stabilit, potrivit dispoziţiilor art. 96 din Legea nr. 67/2004, două condiţii pentru ca unui candidat la alegerile locale să-i fie repartizat un mandat de consilier local. Mai întâi, acesta, indiferent că este vorba de candidat independent sau formaţiune politică, trebuie să atingă, prin numărul de voturi obţinut, pragul electoral de 5% din numărul total al voturilor valabil exprimate în acea circumscripţie (cu stabilirea unei suplimentări procentuale în cazul alianţelor politice sau alianţelor electorale cu cel puţin 2, respectiv 3 membri); în lipsa îndeplinirii acestei condiţii, candidatul nu participă la repartizarea mandatelor. A doua condiţie este specifică etapei de repartizare a mandatelor de consilier şi o reprezintă îndeplinirea coeficientului electoral de către aceiaşi candidaţi care au atins mai întâi pragul electoral. Numărul total al voturilor valabil exprimate pentru această categorie de candidaţi se împarte la numărul mandatelor de consilier ce revin acelei circumscripţii, astfel fiind determinat coeficientul electoral, adică numărul de voturi valabil exprimate necesar unui candidat- independent sau listă cu membrii unui partid politic - pentru a obţine un mandat de consilier local. Or, aceste criterii - obiective, succesive, eliminatorii şi cumulative - nu sunt de natură să încalce, aşa cum s-a arătat, principiile egalităţii şi al nediscriminării şi nici dreptul de a fi ales.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 96 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicată de Emil Cristescu în Dosarele nr. 6.577/30/2008 şi nr. 6.740/30/2008 ale Tribunalului Timiş - Secţia comercială şi de contencios administrativ.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 30 iunie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi