DECIZIE   Nr. 969 din 25 septembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 din Codul de procedura civila

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 705 din 16 octombrie 2008

Acsinte Gaspar                   - preşedinte

Nicolae Cochinescu            -judecător

Petre Lăzăroiu                    -judecător

Ion Predescu                       -judecător

Puskas Valentin Zoltan       -judecător

Tudorel Toader                   -judecător

Augustin Zegrean               -judecător

Ion Tiucă                             - procuror

Doina Suliman                    - maqistrat-asistent-sef

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Faur" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 973/301/2008 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă.

La apelul nominal se prezintă personal părţile Alexandru Negoiţă, Sandu Enache, Vasile Ghirvase, Iulian Mangu, Gicu Păduraru, Neculai Nechita şi Nicu Farkaş, reprezentantul părţii Camelia Marin, Ene Daniel Nicuşor, cu procură depusă la dosar, precum şi apărătorul celorlalte părţi, avocatul Ioana Adelina Popovici, cu delegaţii depuse la dosar. Lipseşte autorul excepţiei, Societatea Comercială „Faur" - S.A. din Bucureşti, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.508D/2008, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ioana Bratu în Dosarul nr. 967/292/2008 al Judecătoriei Roşiori de Vede.

La apelul nominal se prezintă partea Elena Armean, personal şi asistată de avocatul Bogdan Mihail Giurea, cu delegaţie depusă la dosar. Lipsesc autorul excepţiei, Ioana Bratu, precum şi părţile Sorin Bratu, Marin Bratu, Paula Bratu şi Ioan Soare, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul parţial identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.489D/2008 şi nr. 1.508D/2008, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Părţile prezente nu se opun conexării dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.508D/2008 la Dosarul nr. 1.489D/2008, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocaţilor părţilor prezente, care, referindu-se la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. In acest sens depun la dosare concluzii scrise.

Ene Daniel Nicuşor, reprezentantul părţii Camelia Marin, solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.

Părţile prezente personal solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

Prin Incheierea din 9 iunie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 973/301/2008, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Faur" - S.A. din Bucureşti într-o cauză civilă având ca obiect contestaţie la executare.

Prin Incheierea din 11 iunie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 967/292/2008, Judecătoria Roşiori de Vede a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Ioana Bratu cu ocazia soluţionării unei contestaţii la executare.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că textul de lege criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (1)-(3), art. 24 şi 53. De asemenea, autorul mai invocă şi încălcarea prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil. Astfel, arată că prin dispoziţiile criticate din Codul de procedură civilă se aduce atingere acestor drepturi, întrucât limitează posibilitatea părţii de a formula apărări de fond pe calea contestaţiei la executare împotriva titlului executoriu care emană de la o instanţă de judecată, chiar şi în cazul în care acesta este rezultatul unei erori sau, prin hotărâre, instanţa nu a dat cât s-a cerut.

Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.

Judecătoria Roşiori de Vede apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosare, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 399 din Codul de procedură civilă, având următorul cuprins: „Impotriva executării silite, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 2811, se poate face contestaţie şi în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum şi în cazul în care organul de executare refuză să îndeplinească un act de executare în condiţiile prevăzute de lege.

Nerespectarea dispoziţiilor privitoare la executarea silită însăşi sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancţiunea anulării actului nelegal.

De asemenea, după ce a început executarea silită, cei interesaţi sau vătămaţi pot cere, pe calea contestaţiei la executare, şi anularea încheierii prin care s-a dispus învestirea cu formulă executorie sau, după caz, încuviinţarea executării, dată fără îndeplinirea condiţiilor legale.

In cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac."

In susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale, autorii excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (1)-(3) referitoare la accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare şi art. 53 alin. (1) referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, se invocă şi încălcarea prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că asupra criticii având ca obiect dispoziţiile art. 399 din Codul de procedură civilă s-a pronunţat în mai multe rânduri, de exemplu, prin Decizia nr. 249 din 12 iunie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 29 iulie 2003, sau prin Decizia nr. 454 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 23 decembrie 2003, respingând excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.

Curtea a reţinut, în esenţă, că procedura contestaţiei la executare este destinată să înlăture neregularităţile comise cu prilejul urmăririi silite sau să expliciteze titlul executoriu ce urmează a fi valorificat. In cadrul soluţionării contestaţiei, instanţa nu poate examina împrejurări care vizează fondul cauzei şi care sunt de natură să repună în discuţie hotărâri care emană de la organe cu activitate jurisdicţională în faţa cărora au avut loc dezbateri contradictorii, părţile având posibilitatea, cu acel prilej, de a invoca apărările de fond necesare. O soluţie contrară sub acest aspect ar nesocoti principiul autorităţii de lucru judecat, ceea ce este inadmisibil.

De altfel, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabilirea competenţei instanţelor şi a procedurii de judecată constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind ţinut desigur ca în procesul de legiferare să se circumscrie cadrului constituţional. Or, Curtea constată că reglementarea dedusă controlului satisface exigenţa impusă de norma constituţională, fiind în deplină concordanţă cu prevederile art. 21 alin. (1) şi (2) şi art. 53 din Legea fundamentală.

Totodată, Curtea observă că hotărârile judecătoreşti ce constituie titluri executorii au fost pronunţate în urma unor procese ce s-au desfăşurat cu respectarea tuturor garanţiilor privind dreptul la un proces echitabil, inclusiv exercitarea dreptului la apărare, putând fi supusă căilor de atac stabilite de lege.

Atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauzele de faţă, neintervenind elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudenţei Curţii.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Faur" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 973/301/2008 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă şi de Ioana Bratu în Dosarul nr. 967/292/2008 al Judecătoriei Roşiori de Vede.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 septembrie 2008.

PREŞEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent-şef,

Doina Suliman