DECIZIE Nr.
953 din 23 septembrie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 din Legea nr. 78/2000 pentru
prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 716 din 22 octombrie 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Marinela Mincă - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 78/2000 pentru
prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie
ridicată de Mihai Dezsi în Dosarul nr. 4.299/111/2007 al Tribunalului Bihor - Secţia
penală.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de
judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 3 iunie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 4.299/111/2007, Tribunalul Bihor -
Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate
a prevederilor art. 6 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi
sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicată de Mihai Dezsi în
dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă
dispoziţiile constituţionale ale art. 23 alin. (12), art. 11, art. 20 raportat
la art. 7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, art. 73 alin. (3), art. 21 alin. (3) şi ale art. 124 alin. (2),
deoarece prin intermediul lor este adusă din procedura comună într-o procedură
specială o infracţiune prevăzută de Codul penal, stabilindu-i în mod
nejustificat un regim discriminator, în sensul că, implicit, textul art. 6 din
Legea nr. 78/2000 autorizează aplicarea prin analogie a pedepsei prevăzute de
Codul penal.
Tribunalul Bihor - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată
deoarece art. 6 din Legea nr. 78/2000 cuprinde o normă de trimitere uzitată de
tehnica legislativă, fără ca prin aceasta să se încalce dispoziţiile
constituţionale invocate. Reglementarea legală criticată nu aduce atingere
principiului egalităţii, imparţialităţii şi unicităţii justiţiei şi se aplică
în mod nediscriminatoriu tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei. De
asemenea, prevederile art. 6 din Legea nr. 78/2000 nu conţin norme de procedură, ci de drept
substanţial, iar aplicarea acestora nu poate duce la încălcarea dispoziţiilor
constituţionale privind dreptul la un proces echitabil.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care face
trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Preşedinţii celor două Camere şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională constată că a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.
47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea,
descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, care au următorul conţinut: „Infracţiunile
de luare de mită - prevăzută
la art. 254 din Codul penal, de dare de mită - prevăzută la art. 255 din Codul penal, de primire de foloase
necuvenite - prevăzută
la art. 256 din Codul penal şi de trafic de influenţă - prevăzută la art. 257 din Codul penal
se pedepsesc potrivit acelor texte de lege."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului
instanţei de contencios constituţional prin raportare la critici similare.
Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 315 din 13 martie 2008, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 7 aprilie 2008, Curtea Constituţională a respins ca
neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea
nr. 78/2000.
Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi,
de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele
deciziei mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi
sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicată de Mihai Dezsi în Dosarul
nr. 4.299/111/2007 al Tribunalului Bihor - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 23 septembrie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru