Decizia Nr.921 din 01.11.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 94 alin. (5) ultimul paragraf din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Vasile Şimon în Dosarul nr. 10.424/99/2011 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.197D/2012.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 6 iunie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 10.424/99/2011, Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 94 alin. (5) ultimul paragraf din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.Excepţia a fost invocată de Vasile Şimon într-un dosar având ca obiect soluţionarea unei cereri privind unele drepturi băneşti.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât încalcă principiul justei aşezări a sarcinilor fiscale. În cazul ajutoarelor cuvenite personalului militar trecut în rezervă se prevede o dublă impozitare, impozitul fiind aplicat, o dată, la valoarea soldelor brute (impozitabile) - rezultând solda netă la care se referă art. 94 alin. (5) - şi a doua oară, la valoarea soldelor nete, în funcţie de care este stabilit cuantumul ajutoarelor ce se plătesc efectiv. Se ajunge, în felul acesta, la un impozit de 32%.Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată. După opinia instanţei, determinarea cuantumului ajutoarelor acordate la trecerea în rezervă (în funcţie de solda netă sau brută) este opţiunea legiuitorului, care are dreptul exclusiv de a dispune, în funcţie de politica socială şi fondurile disponibile, asupra acordării acestor ajutoare, precum şi asupra cuantumului şi condiţiilor de acordare.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, critica de neconstituţionalitate nu poate fi reţinută, întrucât determinarea regimului ajutoarelor acordate la trecerea în rezervă, precum şi a condiţiilor de acordare, este opţiunea legiuitorului, în raport cu resursele financiare disponibile ce pot fi destinate acestui scop.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 94 alin. (5) ultimul paragraf din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Curtea, examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, constată că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie dispoziţiile art. 94 alin. (5) teza a doua ultima liniuţă din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 28 iunie 2010, dispoziţii care au următorul conţinut: „(5) Veniturile reprezentând: [...] sumele reprezentând plăţile compensatorii calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut în rezervă sau al cărui contract încetează ca urmare a nevoilor de reducere şi de restructurare, precum şi ajutoarele stabilite în raport cu solda lunară netă, acordate acestuia la trecerea în rezervă sau direct în retragere cu drept de pensie sau celor care nu îndeplinesc condiţiile de pensie, precum şi ajutoare sau plăţi compensatorii primite de poliţişti aflaţi în situaţii similare, al căror cuantum se determină în raport cu salariul de bază lunar net, acordate potrivit legislaţiei în materie, devin impozabile începând cu drepturile aferente lunii iulie 2010.“În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 56 alin. (2) privind justa aşezare a sarcinilor fiscale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.Legiuitorul a dispus, din raţiuni economico-financiare, trecerea sumelor reprezentând plăţi compensatorii şi ajutoare cuvenite personalului militar trecut în rezervă din categoria veniturilor scutite de la plata impozitului pe venit în categoria venituri impozabile, iar modificarea adusă Codului fiscal în sensul arătat mai sus şi care a intrat în vigoare la sfârşitul lunii iunie 2010, a dispus impozitarea respectivelor venituri începând cu drepturile aferente lunii iulie 2010.Critica autorului excepţiei nu poate fi reţinută, pentru că nu este vorba despre o impozitare la valoarea soldelor brute şi apoi o altă impozitare la valoarea soldelor nete, aşa cum pretinde autorul excepţiei; textul legal criticat stabileşte în mod clar faptul că sumele reprezentând plăţi compensatorii şi/sau ajutoare se calculează prin raportare la valoarea soldelor lunare nete acordate personalului militar trecut în rezervă.Aşadar, este vorba doar despre impozitarea, aplicată o singură dată, a sumelor al căror cuantum se stabileşte conform dispoziţiilor legale criticate.Faptul că legiuitorul stabileşte drept criteriu de referinţă valoarea soldelor lunare nete nu este de natură să conducă la o dublă impozitare, acest criteriu de referinţă fiind la libera sa apreciere.Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 94 alin. (5) teza a doua ultima liniuţă din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Vasile Şimon în Dosarul nr. 10.424/99/2011 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 1 noiembrie 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Fabian Niculae