DECIZIE   Nr. 92 din  4 martie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 lit. d) teza a doua din Legea bancara nr. 58/1998, cu modificarile ulterioare

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 224 din  3 aprilie 2003

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Aurelia Popa          - procuror
    Mihai Paul Cotta      - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 lit. d) teza a doua din Legea bancara nr. 58/1998, cu modificarile ulterioare, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "S & P Otex" - S.R.L. Bucuresti in Dosarul nr. 598/2002 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia VI comerciala.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, ca nefondata, aratand ca dispozitiile art. 3 lit. d) teza a doua din Legea nr. 58/1998 nu contravin prevederilor art. 16 alin. (2) si ale art. 123 alin. (1) din Constitutie.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 5 iunie 2002, pronuntata in Dosarul nr. 598/2002, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia VI comerciala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 lit. d) teza a doua din Legea bancara nr. 58/1998, cu modificarile ulterioare, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "S & P Otex" - S.R.L. Bucuresti.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca dispozitia criticata incalca dispozitiile constitutionale ale "art. 16 alin. (2), ale art. 123 alin. (1), principiul universalitatii si principiul egalitatii in drepturi", intrucat prevede ca sucursala - unitate operationala fara personalitate juridica a unei banci - efectueaza in mod direct toate sau unele dintre activitatile bancii, in limita mandatului dat de aceasta.
    In opinia autorului exceptiei, in mod neconstitutional, textul criticat, prin formularea "care efectueaza in mod direct toate sau unele dintre activitatile bancii in limita mandatului dat de aceasta", instituie "o inegalitate intre banci si alte societati comerciale". Se mai sustine ca textul "permite acordarea capacitatii juridice printr-un mandat, acordand, astfel, practic, sucursalelor bancilor romane drepturi consacrate doar de Constitutie si alte legi - recunoasterea capacitatii juridice fiind exclusiv opera legislatiei". Totodata, in conceptia autorului exceptiei "sucursala devine subiect de drept, participand in nume propriu la raporturi juridice si asumandu-si raspunderea proprie pentru actele si faptele sale, fara a avea insa un patrimoniu propriu si toate celelalte drepturi si obligatii care decurg numai din elementele constitutive ale unei persoane juridice".
    Autorul exceptiei considera, de asemenea, ca, "in conditiile textului criticat, bancile romanesti nu isi asuma nici un risc juridic, deci, implicit, nici pe cel financiar", bucurandu-se de un tratament favorabil, care contravine spiritului liberei concurente si principiului egalitatii in drepturi.
    Se mai invoca, in sustinerea exceptiei, jurisprudenta Curtii Constitutionale si a Curtii Europene de Justitie, referitor la tratamentul juridic aplicabil bancilor.
    Curtea de Apel Bucuresti - Sectia VI comerciala considera ca prevederile art. 3 lit. d) teza a doua din Legea nr. 58/1998 nu incalca art. 16 alin. (2) din Constitutie, iar aplicarea acestora "inseamna supunerea legii si, de asemenea, ca justitia se poate infaptui in numele legii conform art. 123 alin. (1) din Constitutie".
    Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In argumentarea acestui punct de vedere se arata ca "Legea bancara reia practic dispozitiile art. 43 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile ulterioare, cu privire la sucursale". Totodata, legea bancara stipuleaza expres "ca sucursala unei banci actioneaza pe seama si in numele bancii, in temeiul mandatului primit". Potrivit sustinerilor Guvernului, "art. 3 lit. d) din Legea bancara trebuie coroborat cu Regulamentul privind organizarea si functionarea sucursalelor Bancii Comerciale <<Ion Tiriac>> - S.A. care, la art. 3, prevede ca <<sucursalele efectueaza operatiunile prevazute in statutul Bancii, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare>> (text citat de instanta judecatoreasca)". In consecinta, Guvernul considera ca nu sunt incalcate dispozitiile art. 16 alin. (2) si ale art. 123 alin. (1) din Constitutie.
    Avocatul Poporului considera ca "sucursala este o unitate operationala fara personalitate juridica a unei banci, care efectueaza in mod direct toate sau unele dintre activitatile bancii, in limita mandatului dat de aceasta". Totodata, se arata ca "natura mandatului in temeiul caruia sucursala efectueaza in mod direct toate sau unele dintre activitatile bancii este una legala".
    In consecinta, se apreciaza in punctul de vedere al Avocatului Poporului, prevederile legale criticate sunt constitutionale.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 3 lit. d) teza a doua din Legea bancara nr. 58/1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 121 din 23 martie 1998, care au urmatorul cuprins:
    - Art. 3: "In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii: [...]
    d) sucursala - unitate operationala fara personalitate juridica a unei banci si care efectueaza in mod direct toate sau unele dintre activitatile bancii, in limita mandatului dat de aceasta."
    Textele constitutionale invocate explicit de autorul exceptiei ca fiind incalcate sunt art. 16 alin. (2) si art. 123 alin. (1). Totodata, a mai fost invocata "incalcarea principiului universalitatii si a principiului egalitatii in drepturi", consacrate de Constitutie in art. 15 si, respectiv, art. 16, texte care au urmatorul cuprins:
    - Art. 15: "(1) Cetatenii beneficiaza de drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea.
    (2) Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile.";
    - Art. 16: "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
    (2) Nimeni nu este mai presus de lege.
    (3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetatenia romana si domiciliul in tara.";
    - Art. 123 alin. (1): "Justitia se infaptuieste in numele legii."
    In esenta, autorul exceptiei sustine ca textul criticat instituie o inegalitate, o discriminare, in raport cu celelalte societati comerciale, ale caror sucursale urmeaza regimul prevazut de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si faptul ca textul legii, facand trimitere, in ceea ce priveste sucursala, la "mandatul dat" de banca, ar incalca prevederile art. 123 alin. (1) din Constitutie, intrucat instantele judecatoresti ar trebui sa tina seama de regulamentele bancilor.
    Analizand textul de lege criticat, comparativ cu dispozitiile si principiile constitutionale invocate de autorul exceptiei, Curtea constata ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata pentru urmatoarele considerente:
    In ceea ce priveste sustinerea existentei unei inegalitati intre sucursalele bancilor, reglementate de Legea nr. 58/1998, si cele ale celorlalte societati comerciale, reglementate de Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile ulterioare, care, la art. 43 alin. (1), prevede ca "Sucursalele sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale si se inmatriculeaza, inainte de inceperea activitatii lor, in registrul comertului din judetul in care vor functiona", Curtea retine ca aceasta este irelevanta. Cele doua legi fiind diferite, pot deci sa cuprinda, ca optiune a legiuitorului, dispozitii diferite, in functie de obiectul reglementarii, specific fiecareia dintre ele. Or, sub acest aspect, este incontestabil ca activitatea bancara prezinta specificitati importante care justifica, in mod rational si obiectiv, reglementari diferite, in sensul celor stabilite de jurisprudenta Curtii Constitutionale, in acord cu cea a Curtii Europene a Drepturilor Omului.
    In legatura cu trimiterea pe care Legea nr. 58/1998 o face, potrivit art. 3 lit. d), la "mandatul" dat de banca pentru efectuarea de catre sucursala a tuturor sau numai a unora dintre activitatile bancii, Curtea retine ca aceasta nu poate avea semnificatia, sustinuta de autorul exceptiei, ca instanta ar trebui sa dea solutia in temeiul unui regulament al bancii, ci reprezinta tocmai vointa legiuitorului, exprimata in lege, in textul criticat si in altele, fara a fi incalcate prin aceasta prevederile art. 123 alin. (1) din Constitutie. Astfel, Legea nr. 58/1998 prevede, la art. 24, ca fiecare banca va avea un regulament propriu de functionare, prin care va stabili, intre altele, atributiile sucursalelor si ale altor sedii secundare ale bancii.
    In acest context, Curtea retine totodata ca textul criticat pentru neconstitutionalitate nu prevede un tratament juridic diferentiat pentru sucursalele anumitor banci, reglementarea fiind aceeasi pentru toate sucursalele bancilor, fara exceptie, nefiind deci incalcate dispozitiile art. 15 si 16 din Constitutie.
    In ceea ce priveste sustinerea autorului exceptiei ca textul criticat incalca "libera concurenta" si "comertul liber al societatilor comerciale", sugerandu-se astfel incalcarea dispozitiilor art. 134 alin. (2) lit. a) din Constitutie, Curtea constata ca este lipsita de relevanta, in conditiile in care intre textul de lege criticat, care stabileste regimul sucursalelor bancare, si textul constitutional respectiv nu exista legatura.
    De asemenea, Curtea retine ca sustinerile autorului exceptiei privind existenta unor necorelari intre textul criticat si texte ale altor legi sunt irelevante, intrucat, in conformitate cu jurisprudenta Curtii Constitutionale, existenta unor necorelari legislative, chiar daca acestea ar fi reale, nu poate forma obiect al contenciosului constitutional, eliminarea lor fiind atributul exclusiv al puterii legiuitoare.
    In sfarsit, Curtea constata ca invocarea de catre autorul exceptiei a Deciziei nr. 101/1998 a Curtii Constitutionale, prin care au fost declarate neconstitutionale dispozitiile art. 2 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/1997 pentru intocmirea bilantului contabil special si regularizarea unor credite si dobanzi clasificate in categoria "pierdere" la Banca Agricola - S.A., modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 48/1997, este irelevanta. Exceptia de neconstitutionalitate ridicata in cauza in care a fost pronuntata decizia invocata se refera la un alt act normativ, precum si la alte aspecte concrete care privesc raporturile dintre banci si societatile comerciale (blocarea creditelor).
    Dispozitiile art. 3 lit. d) din Legea nr. 58/1998 au mai fost supuse controlului de constitutionalitate. Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 60 din 11 februarie 2003 (inca nepublicata), a respins ca nefondata exceptia, constatand ca nu sunt incalcate dispozitiile art. 15 si 16 din Constitutie.

    Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 lit. d) teza a doua din Legea bancara nr. 58/1998, cu modificarile ulterioare, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "S & P Otex" - S.R.L. Bucuresti in Dosarul nr. 598/2002 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia VI comerciala.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 4 martie 2003.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Mihai Paul Cotta