DECIZIE Nr. 91 din 4 martie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin.
(5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in
mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 345 din 20 aprilie 2004
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Florentina Balta - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic
al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie
1989, exceptie ridicata de Mircea Neicu si Maria Ileana Aurelia Neicu in
Dosarul nr. 7.169/2003 al Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.
La apelul nominal este prezenta Ana Ionescu, lipsind celelalte parti, fata
de care procedura de citare este legal indeplinita.
Partea prezenta solicita respingerea exceptiei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a
exceptiei, ca neintemeiata, invocand in acest sens jurisprudenta constanta a
Curtii, prin care s-a constatat constitutionalitatea textului criticat.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 26 septembrie 2003, pronuntata in Dosarul nr.
7.169/2003, Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala
cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (5) din
Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod
abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata de Mircea
Neicu si Maria Ileana Aurelia Neicu.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii exceptiei sustin ca
textul legal criticat ingradeste dreptul la un proces echitabil, consacrat de
prevederile art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale, precum si de prevederile art. 20 alin. (2) si art.
51 din Constitutie.
Instanta de judecata considera ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata, aratand ca prin regula instituita de textul criticat se are in
vedere tocmai asigurarea solutionarii intr-un termen rezonabil a cauzelor. In
acest fel nu poate fi vorba de o neconcordanta intre pactele si tratatele
internationale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care
Romania este parte, si legile interne, sau de nerespectarea Constitutiei, a
suprematiei sale si a legilor.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de
vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata. De asemenea,
in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu
modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei
Avocatul Poporului.
Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca textul de lege criticat nu
incalca dispozitiile constitutionale. Este invocata jurisprudenta Curtii
Constitutionale, care, in acord cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor
Omului, a statuat ca termenele de prescriptie, de decadere sau sanctiunile
pentru nerespectarea acestora, obligativitatea reprezentarii de catre un avocat
in fata instantelor judecatoresti superioare sunt numai cateva dintre exemplele
care reprezinta restrictii admise ale dreptului de acces la o instanta.
Avocatul Poporului, in punctul sau de vedere, arata ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata, invocand jurisprudenta Curtii
Constitutionale in materie.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile
partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146
lit. d) din Constitutie, republicata, ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23
din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 46 alin. (5)
din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod
abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001, text de lege care
are urmatorul continut:
- Art. 46 alin. (5): "Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de
cauza de nulitate, dreptul la actiune se prescrie in termen de un an de la data
intrarii in vigoare a prezentei legi."
Autorii exceptiei sustin ca dispozitiile legale criticate incalca
prevederile art. 20 alin. (2) si ale art. 51 din Constitutie, care, ulterior
sesizarii, a fost modificata si completata prin Legea de revizuire a
Constitutiei Romaniei nr. 429/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicata de Consiliul Legislativ,
in temeiul art. 152 din Constitutie, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, cu reactualizarea denumirilor si dandu-se
textelor o noua numerotare. Astfel continutul art. 51 se regaseste in alin. (5)
al art. 1.
Textele constitutionale invocate de autorul exceptiei au urmatoarea
redactare:
- Art. 1 alin. (5): "In Romania, respectarea Constitutiei, a
suprematiei sale si a legilor este obligatorie.";
- Art. 20 alin. (2): "Daca exista neconcordante intre pactele si
tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania
este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu
exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai
favorabile."
De asemenea, autorii exceptiei invoca in motivare si incalcarea art. 6 pct.
1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala
constata ca dispozitiile art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 au mai fost
supuse controlului de constitutionalitate, de exemplu, prin Decizia nr. 296 din
8 iulie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 577 din
12 august 2003.
In considerentele acestei decizii Curtea a retinut ca institutia
prescriptiei, in general, si termenele in raport cu care isi produce efectele
aceasta nu pot fi considerate ca ingradiri ale accesului liber la justitie,
finalitatea lor fiind, dimpotriva, de a-l facilita, prin asigurarea unui climat
de ordine, indispensabil exercitarii in conditii optime a acestui drept
constitutional, prevenindu-se eventualele abuzuri si limitandu-se efectele
perturbatoare asupra stabilitatii si securitatii raporturilor juridice civile.
Cu aceeasi ocazie Curtea a retinut ca exercitarea unui drept de catre
titularul sau nu poate avea loc decat intr-un anumit cadru, prestabilit de
legiuitor, cu respectarea anumitor exigente, carora li se subsumeaza si instituirea
unor termene, dupa a caror expirare valorificarea respectivului drept nu mai
este posibila. Art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 recunoaste dreptul
titularului la exercitarea actiunii in constatarea nulitatii absolute a actelor
juridice de instrainare a imobilelor preluate in mod abuziv si asigura
posibilitatea de valorificare a acestuia in cadrul unui termen impus de ratiuni
sociale majore, respectiv de evitarea unor stari de incertitudine prelungite in
ceea ce priveste raporturile juridice civile, precum si de asigurarea
stabilitatii si securitatii acestora, cu atat mai importante cu cat au ca
obiect dreptul de proprietate.
Si, in sfarsit, Curtea a retinut ca imprescriptibilitatea unor drepturi,
consfintita, in anumite cazuri, cu titlu de principiu in legislatia civila, nu
este consacrata ca atare de Constitutie. Asa fiind, legiuitorul poate, in
considerarea unor ratiuni majore, sa deroge de la acest principiu, asa cum a
procedat prin norma dedusa controlului, fara a indreptati calificarea
reglementarii respective ca fiind neconstitutionala.
Solutia adoptata, ca si considerentele pe care aceasta se intemeiaza isi
mentin valabilitatea si in cauza de fata, intrucat nu au aparut imprejurari noi
care sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale in aceasta
materie.
In ceea ce priveste sustinerea potrivit careia textul criticat incalca
prevederile art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale, in jurisprudenta sa Curtea a statuat ca in practica
Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a subliniat constant ca aceasta cerinta
nu se analizeaza in abstract, ci se raporteaza la fiecare caz, tinandu-se seama
de durata procedurii, de natura pretentiilor, de complexitatea procesului, de
comportamentul autoritatilor si al partilor, de dificultatea dezbaterilor, de
aglomerarea rolului instantei, de exercitarea cailor de atac etc.
De aceea, Curtea constata ca textul criticat are in vedere tocmai
celeritatea solutionarii procesului, satisfacand astfel cerinta solutionarii
intr-un termen rezonabil.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 1 - 3, al
art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin.
(5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in
mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata de
Mircea Neicu si Maria Ileana Aurelia Neicu in Dosarul nr. 7.169/2003 al
Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 4 martie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Maria Bratu