Decizia Nr.875 din 23.10.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicată de Gabriela Postelnicu în Dosarul nr. 4.051/113/2011 al Tribunalului Brăila - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului nr. 757D/2012 al Curţii Constituţionale.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, doamna avocat Mariana Capdemai, în calitate de apărător ales, cu delegaţie la dosar. Se constată lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei. Acesta solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, susţinând că textul de lege este discriminatoriu şi reflectă o realitate specifică anului intrării în vigoare a Legii nr. 51/1995, deşi, în prezent, şi executorii judecătoreşti desfăşoară o activitate juridică, de natură să justifice includerea lor printre profesiile care dau dreptul accederii în barourile de avocaţi cu scutire de examen.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, în principal, ca inadmisibilă, având în vedere faptul că autorul acesteia critică o omisiune legislativă, iar, în subsidiar, ca neîntemeiată, întrucât reglementarea condiţiilor de intrare în profesia de avocat reprezintă o opţiune a legiuitorului, care nu contravine niciunei prevederi constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 14 februarie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 4.051/113/2011, Tribunalul Brăila - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicată de Gabriela Postelnicu într-o acţiune având ca obiect anularea deciziei prin care Uniunea Naţională a Barourilor din România i-a respins plângerea formulată împotriva deciziei Baroului Brăila de respingere a cererii de admitere în avocatură cu scutire de examen.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că situaţia creată prin cele două decizii contestate, întemeiate pe textul de lege criticat, îi lezează dreptul de a avea aceleaşi oportunităţi profesionale, în egală măsură cu cele ale cetăţenilor care au acelaşi grad de pregătire profesională, ocupă funcţii cu grad de răspundere şi complexitate similar funcţiei ocupate de acesta. Susţine că enumerarea, în cuprinsul art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 51/1995, doar a unei părţi dintre funcţiile de specialitate juridică pentru care se permite accesul în avocatură cu scutire de examen reflectă realitatea socioprofesională din anul 1995, anul intrării în vigoare a acesteia. Or, în acord cu legislaţia europeană, Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti a trecut activitatea executorului judecătoresc în rândul activităţilor juridice, iar vechimea în această muncă se înscrie ca vechime în specialitate juridică. Arată că, chiar dacă legiuitorul a omis adaptarea conţinutului textului de lege criticat la noile realităţi, interpretarea şi aplicarea acestuia nu pot duce la marginalizarea funcţiei de executor judecătoresc, prin excluderea acesteia din scara valorică a funcţiilor de specialitate juridică.Tribunalul Brăila - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este întemeiată, întrucât enumerarea limitativă a unor categorii de funcţii care puteau beneficia de acces în profesia de avocat cu scutire de examen instituie un criteriu discriminator faţă de celelalte funcţii cu specialitate juridică.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului observă că, urmare Legii nr. 270/2010 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, soluţia legislativă prevăzută de textul de lege criticat nu mai este în vigoare, dar, ţinând cont de cele stabilite de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, o analizează ca atare şi apreciază că prevederile art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 51/1995 sunt constituţionale. Consideră că acestea nu aduc atingere principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, întrucât instituirea unor condiţii pentru primirea în profesia de avocat reprezintă opţiunea legiuitorului, iar prevederile criticate se aplică tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe criterii arbitrare.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, care, în forma criticată, aveau următoarea redactare: „(2) La cerere, poate fi primit în profesie, cu scutire de examen: (...) b) cel care, anterior sau la data primirii în profesia de avocat, a îndeplinit funcţia de judecător, procuror, notar, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puţin 10 ani.“ Articolul 16 din Legea nr51/1995 a fost modificat prin art. I pct. 7 din Legea nr. 270/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 28 decembrie 2010, eliminânduse complet posibilitatea admiterii în profesia de avocat cu scutire de examen. Ulterior, Legea nr. 51/1995 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011, dându-se textelor o nouă numerotare. Din actele aflate la dosarul cauzei rezultă că autorul excepţiei a depus cererea a cărei respingere a generat litigiul în cadrul căruia a fost ridicată excepţia sub imperiul Legii nr. 51/1995 în varianta redacţională anterioară modificării menţionate. În aceste condiţii, urmează să fie analizat de Curtea Constituţională textul de lege în redactarea criticată de autorul excepţiei, fiind aplicabile prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 29/1992 în interpretarea dată de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. În opinia autorului excepţiei este încălcat art. 16 alin. (1) din Constituţie care statuează principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul acesteia îşi exprimă nemulţumirea cu privire la faptul că textul de lege criticat nu include funcţia de executor judecătoresc printre cele a căror exercitare timp de 10 ani conferă dreptul de a accede în profesia de avocat cu scutire de examen. Curtea observă, în acest sens, că legiuitorul are deplina competenţă de a reglementa condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru accederea în anumite profesii, astfel că lipsa din enumerarea conţinută de textul de lege criticat a profesiei de executor judecătoresc reprezintă o manifestare a opţiunii sale suverane, care nu pune probleme de constituţionalitate. Curtea constată că, dintr-o astfel de perspectivă, excepţia de neconstituţionalitate apare ca inadmisibilă, fiind contrară prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicată de Gabriela Postelnicu în Dosarul nr. 4.051/113/2011 al Tribunalului Brăila - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 23 octombrie 2012. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE. AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu