DECIZIE Nr.
871 din 9 octombrie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
110/2005 privind vanzarea spatiilor proprietate privata a statului sau a
unitatilor administrativ-teritoriale, cu destinatia de cabinete medicale, precum
si a spatiilor in care se desfasoara activitati conexe actului medical,
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 236/2006
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 701 din 17 octombrie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae
Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -
judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Marieta Safta -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
110/2005 privind vanzarea
spaţiilor proprietate privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale,
cu destinaţia de cabinete medicale, precum şi a spaţiilor în care se desfăşoară
activităţi conexe actului medical, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 236/2006, excepţie ridicată de Consiliul Local al Comunei Bonţida,
judeţul Cluj, în Dosarul nr. 9.847/117/2006 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă
de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări
sociale.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de
20 septembrie 2007, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronunţarea pentru data de 2 octombrie 2007 şi apoi pentru data
de 9 octombrie 2007.
CURTEA,
avand în vedere actele şi
lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin Incheierea din 23 martie 2007,
pronunţată în Dosarul nr. 9.847/117/2006, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de
conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 110/2005 privind vanzarea spaţiilor proprietate privată a statului sau a unităţilor
administrativ-teritoriale, cu destinaţia de cabinete medicale, precum şi a
spaţiilor în care se desfăşoară activităţi conexe actului medical şi a
dispoziţiilor Legii nr. 236/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 110/2005, excepţie invocată de
Consiliul Local al Comunei Bonţida, judeţul Cluj, în dosarul menţionat.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că actele normative criticate sunt
neconstituţionale, deoarece „bunurile la care acestea se referă fac parte din
domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale, iar nu din domeniul
privat". Mai mult, se arată că o instituţie publică, în speţă Guvernul Romaniei, nu poate dispune de bunurile proprietate
privată aparţinand unei alte
instituţii publice.
Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios
administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia este întemeiată, arătand că actele normative criticate contravin dreptului de proprietate
privată a unităţilor administrativ-teritoriale, iar această încălcare nu este
justificată de protecţia constituţională a dreptului la viaţă şi sănătate, în
condiţiile în care asistenţa
medicală obligatorie poate fi desfăşurată şi în cadrul cabinetelor medicale
proprietate publică. De asemenea, instanţa de judecată arată că scopul
legiuitorului poate fi uşor eludat, prin schimbarea destinaţiei imobilelor din cabinete
medicale în locuinţe şi, ulterior, vanzarea acestora.
In conformitate cu dispoziţiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost
comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi
Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei
de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciază că
excepţia este neîntemeiată, arătand că legiuitorul a avut în vedere atat aspecte ce ţin de competenţa autorităţilor publice, cat şi protecţia constituţională a dreptului
de proprietate, stabilind în art. 3 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 110/2005 că spaţiile proprietate privată a statului sau a
unităţilor administrativ-teritoriale, cu destinaţia de cabinete medicale, precum
şi spaţiile în care se desfăşoară activităţi conexe actului medical pot fi vandute numai cu acordul
proprietarului. Se mai arătă că exerciţiul dreptului de proprietate nu trebuie
absolutizat, iar dispoziţiile art. 136 alin. (5) din Constituţie consacră
caracterul inviolabil al proprietăţii private, „în condiţiile legii organice".
Avocatul Poporului consideră
că prevederile legale criticate sunt constituţionale, invocand în acest sens jurisprudenţa Curţii
Constituţionale în materie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
CURTEA,
examinand încheierea de
sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2),ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2005 privind
vanzarea spaţiilor proprietate
privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, cu destinaţia de
cabinete medicale, precum şi a spaţiilor în care se desfăşoară activităţi
conexe actului medical, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 654 din 22 iulie 2005,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 236/2006, publicată în
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 515 din 14
iunie 2006.
Autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale
cuprinse în art. 136 alin. (2) şi (4) privind garantarea şi ocrotirea
proprietăţii publice, respectiv inalienabilitatea bunurilor proprietate
publică.
Examinand excepţia de
neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată următoarele:
Potrivit art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 110/2005, aceasta stabileşte cadrul juridic pentru vanzarea spaţiilor proprietate privată a
statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale care au destinaţia de
cabinete medicale, precum şi a spaţiilor în care se desfăşoară activităţi
conexe actului medical, a spaţiilor organizate ca centre de diagnostic şi
tratament sau centre medicale cu personalitate juridică, către medicii, medicii
dentişti, dentiştii, biologii, biochimiştii, fizicienii, tehnicienii dentari şi
celelalte persoane fizice cu drept de liberă practică ce desfăşoară activităţi
conexe actului medical şi care deţin în mod legal spaţiul respectiv, precum şi
către persoanele juridice/instituţiile de învăţămant superior medical, care, deţinand în mod legal spaţiul, au ca obiect unic de activitate furnizarea
serviciilor medicale sau desfăşoară activităţi de învăţămant superior medical.
In conformitate cu dispoziţiile art. 4 alin. (1) din
ordonanţa de urgenţă, consiliile judeţene sau consiliile locale, după caz,
aprobă prin hotărare lista
spaţiilor din proprietatea privată a acestora ce urmează să fie vandute potrivit dispoziţiilor ordonanţei de
urgenţă, iar, potrivit art. 5 alin. (1) din acelaşi act normativ, prefecţii vor
veghea ca hotărarea să cuprindă
toate spaţiile
medicale care cad sub incidenţa ordonanţei de urgenţă.
Din examinarea textelor legale mai sus menţionate,
Curtea constată că se instituie obligaţia autorităţilor locale de a întocmi o
listă completă a spaţiilor cu destinaţia menţionată şi obligaţia acestora de a
scoate la vanzare toate
bunurile în cauză. Prin înlăturarea posibilităţii autorităţilor publice locale
de a dispune în mod liber de bunurile aflate în proprietatea privată a
unităţilor administrativ-teritoriale, în sensul de a opta sau nu pentru vanzarea acestora, se încalcă în mod vădit
dreptul unităţilor administrativ-teritoriale de exercitare a prerogativei
dispoziţiei, ca atribut ce ţine de esenţa dreptului de proprietate. Aşa fiind,
Curtea constată că actul normativ criticat aduce atingere dispoziţiilor
constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (1) teza întai privind garantarea dreptului de proprietate privată.
Curtea constată totodată că Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 110/2005, în ansamblul său, reglementează un transfer silit de
proprietate, care nu respectă prevederile referitoare la expropriere consacrate
de art. 44 alin. (1) şi (3) din Constituţie şi de art. 1 din primul Protocol la
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. In
acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudenţa sa
că o privare de proprietate trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească o
cauză de utilitate publică, să fie conformă normelor de drept intern şi să
respecte un raport de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul
vizat. Cu privire la indemnizarea titularului dreptului de proprietate pentru
privarea de dreptul său,
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că, în absenţa unei compensaţii
reparatorii, art. 1 din Protocolul nr. 1 n-ar asigura decat o protecţie iluzorie şi ineficace a
dreptului de proprietate, în totală contradicţie cu dispoziţiile Convenţiei
(Cauza James şi alţii împotriva Marii Britanii, 1986). Privarea de
proprietate impune, aşadar, statului obligaţia de a-l despăgubi pe proprietar,
pentru că, fără plata unei sume rezonabile, raportată la valoarea bunului,
măsura constituie o atingere excesivă a dreptului la respectarea bunurilor
sale. Imposibilitatea de a obţine fie şi o despăgubire parţială, dar adecvată
în cadrul privării de proprietate, constituie o rupere a echilibrului între
necesitatea protecţiei dreptului de proprietate şi exigenţele de ordin general.
In prezenta cauză, analizand
dispoziţiile art. 8 şi ale art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
110/2005, care stabilesc preţul maximal de vanzare a spaţiului medical în mod diferenţiat, pe categorii de
localităţi, iar în privinţa terenului aferent, un preţ fix de 1 euro/m2 (în limita a 250 m2), Curtea constată că preţurile astfel determinate nu ţin seama de
valoarea pe piaţă a bunului. Disproporţia vădită între cele două valori conduce
la calificarea preţului ca fiind neserios, astfel încat exigenţele impuse de normele constituţionale şi internaţionale
menţionate nu sunt îndeplinite.
Curtea mai constată că actul normativ criticat încalcă
şi dispoziţiile art. 34 din Constituţie privind dreptul la ocrotirea sănătăţii.
Garantand acest drept complex,
textul constituţional menţionat stabileşte obligaţia statului de luare a
măsurilor pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice, ceea ce implică şi
crearea condiţiilor care să asigure prestarea de servicii medicale, inclusiv
sub aspectul asigurării bazei materiale necesare. Or, în măsura în care se
reglementează vanzarea
spaţiilor care au destinaţia de cabinete medicale, precum şi a spaţiilor în
care se desfăşoară activităţi conexe actului medical, cu riscul schimbării pe
viitor a destinaţiei acestora, statul nu va mai dispune de baza materială care
să asigure îndeplinirea obligaţiei constituţionale menţionate şi, ca urmare, nu
va mai putea garanta dreptul cetăţenilor la ocrotirea sănătăţii.
Avand în vedere că dispoziţiile
art. 1, 4, 5, 8 şi 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 110/2005,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 236/2006, mai sus
examinate, constituie însăşi substanţa reglementării criticate, Curtea constată
că actul normativ, în ansamblul său, este neconstituţional, impunandu-se, prin urmare, admiterea excepţiei
de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146
lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr.
47/1992, Cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Admite excepţia de neconstitutionalitate ridicată de
Consiliul Local al Comunei Bonţida, judeţul Cluj, în Dosarul nr. 9.847/117/2006
al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de
conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr. 110/2005 privind vanzarea spaţiilor proprietate privată a statului sau a unităţilor
administrativ-teritoriale, cu destinaţia de cabinete medicale, precum şi a
spaţiilor în care se desfăşoară activităţi conexe actului medical, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 236/2006, sunt neconstituţionale.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică celor două
Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 octombrie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta