Decizia Nr.853 din 14.12.2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 47 alin. (5) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, excepţie ridicată de Pall Ignac Szabolcs, Janos Zsolt şi Ambrus Laszlo în Dosarul nr. 718/96/2016 al Tribunalului Harghita - Secţia civilă. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.557D/2016.2. La apelul nominal se prezintă autorii excepţiei de neconstituţionalitate, Janos Zsolt şi Ambrus Laszlo, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost în mod legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul celor doi autori ai excepţiei, care susţin, pe rând, argumentele potrivit cărora au candidat într-o comună cu aproximativ 1500 de alegători şi au fost aleşi în mod democratic, fără a efectua campanie electorală, care să implice costuri financiare. Acceptarea dosarelor de candidatură s-a realizat fără a se solicita documentele prevăzute de lege, astfel că, după alegerea lor în calitate de consilieri locali, mandatele nu au putut fi validate. Prin urmare, solicită admiterea criticilor de neconstituţionalitate şi recunoaşterea dreptului la validarea mandatelor de consilieri locali.4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:5. Prin Încheierea nr. 1 din 23 noiembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 718/96/2016, Tribunalul Harghita - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (5) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Excepţia a fost ridicată de Pall Ignac Szabolcs, Janos Zsolt şi Ambrus Laszlo, intervenienţi într-o cauză în contencios administrativ, declanşată de acţiunea prefectului judeţului Harghita împotriva Consiliului Local Dăneşti, prin care solicită instanţei judecătoreşti constatarea nelegalităţii Hotărârii nr. 30/2016 privind validarea mandatelor consilierilor aleşi la alegerile locale din 5 iunie 2016 şi anularea sa parţială în ceea ce priveşte mandatele intervenienţilor în cauză.6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii arată că, la depunerea candidaturilor independente pentru mandatul de consilier local, Biroul Electoral de Circumscripţie al comunei Dăneşti, judeţul Harghita, a primit şi înregistrat candidaturile fără nicio menţiune referitoare la lipsa mandatului financiar şi nedepunerea raportului financiar ale candidaţilor, aspecte care rezultă din dosarele de candidatură. Mai mult, în cursul campaniei electorale, având în vedere circumscripţia mică în care au candidat, persoanele candidate susţin că nu au făcut nicio cheltuială, nu au beneficiat de nicio sursă de finanţare, aspecte care rezultă din declaraţiile date la sfârşitul campaniei electorale, în faţa notarului public. În acest context, dispoziţia legală care impune condiţia depunerii raportului detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale în vederea validării mandatelor candidaţilor declaraţi aleşi este neconstituţională, întrucât îngrădeşte dreptul constituţional al persoanei de a fi aleasă în funcţia publică.7. Tribunalul Harghita - Secţia civilă apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, arătând că dispoziţiile legale a căror neconstituţionalitate se invocă sunt menite să asigure eficienţa principiului constituţional al mandatului reprezentativ al aleşilor în funcţiile publice elective. Exercitarea unui mandat reprezentativ presupune posibilitatea verificării inexistenţei unei delegări imperative a alesului, prin urmare şi a surselor de finanţare care au făcut posibilă alegerea lui în funcţie.8. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru aşi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.9. Guvernul apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată. Astfel, din analiza jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie, constată că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra unor critici similare vizând instituirea, prin lege, a unor condiţii pentru exercitarea dreptului de a fi ales, statuând, prin Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 3 februarie 2010, că, în ceea ce priveşte „condiţiile de fond şi de formă pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales, acestea sunt prevăzute, la nivel constituţional, de art. 16 alin. (3), art. 37 şi 40, precum şi, la nivelul legislaţiei infraconstituţionale, de norme cuprinse în legea electorală. Acestea din urmă se subordonează condiţiilor generale constituţionale şi le dezvoltă totodată după criteriul funcţiei publice elective pentru care sunt organizate respectivele alegeri". Guvernul apreciază că aspectele statuate în jurisprudenţa menţionată a Curţii Constituţionale sunt aplicabile şi în prezenta speţă, astfel că excepţia având ca obiect dispoziţiile art. 47 alin. (5) din Legea nr. 334/2006 este neîntemeiată.10. Avocatul Poporului arată că, în legătură cu drepturile electorale fundamentale, respectiv dreptul de vot şi dreptul de a fi ales, în jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a statuat că, în temeiul art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie, potrivit căruia sistemul electoral se reglementează prin lege organică, legiuitorul ordinar are competenţa exclusivă ca, subordonânduse principiilor prevăzute de art. 16 alin. (3), art. 37 şi art. 40 din Legea fundamentală, să dezvolte, la nivelul legislaţiei infraconstituţionale, condiţiile concrete pentru exercitarea dreptului de a fi ales la nivelul fiecărei funcţii publice elective. Astfel, reglementările privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale obligă competitorii electorali (respectiv partidele politice, alianţele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi) la transparenţa financiară, la declararea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate mai ales pentru campaniile electorale. Prin urmare, depunerea raportului financiar nu face altceva decât să disciplineze şi să transparentizeze activitatea competitorilor electorali şi mai ales modul de finanţare a campaniilor electorale, asigurând eficienţa principiului constituţional prevăzut de art. 121 alin. (1) din Constituţie. Prin urmare, Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.11. Preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor nu au comunicat punctul lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 47 alin. (5) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 23 iunie 2015. Textul de lege criticat are următorul cuprins: „Candidaţilor declaraţi aleşi nu li se pot valida mandatele dacă raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale pentru fiecare partid politic sau candidat independent nu a fost depus în condiţiile legii."14. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 37 privind dreptul de a fi ales.15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în ceea ce priveşte exercitarea drepturilor electorale fundamentale, dispoziţiile art. 2 din Constituţie se coroborează cu cele ale art. 73 alin. (3) lit. a), potrivit cărora sistemul electoral se reglementează prin lege organică. Aşadar, constituantul a lăsat în seama legiuitorului ordinar libertatea de a stabili regulile de organizare şi de desfăşurare a procesului electoral, modalităţile concrete de exercitare a dreptului de vot şi a dreptului de a fi ales, cu respectarea condiţiilor impuse de Constituţie. În virtutea textelor constituţionale menţionate, legiuitorul are competenţa exclusivă de a stabili modalităţile şi condiţiile de funcţionare a sistemului electoral. Norma constituţională de referinţă a fost concretizată şi dezvoltată, în privinţa alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale - consilii locale, consilii judeţene, primari şi preşedinţi ai consiliilor judeţene, prin Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.16. Condiţiile de fond şi de formă pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales sunt prevăzute, la nivel constituţional, de art. 16 alin. (3), art. 37 şi art. 40, precum şi, la nivelul legislaţiei infraconstituţionale, de norme cuprinse în aceleaşi legi electorale, care se subordonează condiţiilor generale constituţionale şi le dezvoltă, totodată, după criteriul funcţiei publice elective pentru care sunt organizate respectivele alegeri (a se vedea în acest sens Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 3 februarie 2010). Din aceeaşi jurisprudenţă rezultă că adăugarea prin lege a unor condiţii suplimentare pentru ca o persoană să poată ocupa demnităţi publice elective este motivată de importanţa acestora, de rolul organelor reprezentative în exercitarea puterii suverane a poporului şi de ideea unei reprezentări responsabile şi eficiente, ca o garanţie a reprezentativităţii acestora. De asemenea, prin Decizia nr. 226 din 3 iulie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 26 septembrie 2001, referinduse la prevederile art. 25 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, ratificat de România prin Decretul nr. 212/1974, publicat în Buletinul Oficial nr. 146 din 20 noiembrie 1974, Curtea Constituţională a statuat că „dreptul de a fi ales trebuie exercitat fără restricţii nerezonabile, ceea ce implică posibilitatea existenţei unor condiţionări în exerciţiul acestor drepturi".17. Astfel, reglementările privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale obligă competitorii electorali (respectiv partidele politice, alianţele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi) la transparenţă financiară, la declararea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate, cu precădere în perioada sau pentru campaniile electorale. Pe de altă parte, finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale nu trebuie să afecteze independenţa acestora sau să obstrucţioneze campaniile electorale.18. În temeiul art. 42 din Legea nr. 334/2006, Autoritatea Electorală Permanentă este abilitată să controleze respectarea prevederilor legale privind veniturile şi cheltuielile partidelor politice, ale alianţelor politice sau electorale, ale candidaţilor independenţi, precum şi legalitatea finanţării campaniilor electorale. Transparenţa veniturilor şi cheltuielilor pentru activitatea partidelor politice şi pentru campaniile electorale se realizează prin publicarea pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente şi în Monitorul Oficial al României, Partea I, a declaraţiilor şi rapoartelor prevăzute de lege.19. În ceea ce priveşte finanţarea în timpul campaniilor electorale, art. 28 din lege prevede că, „până cel mai târziu la data începerii campaniei electorale, partidul politic, alianţa politică şi candidaţii independenţi, prin mandatar financiar, deschid câte un cont bancar la nivelul fiecărui judeţ, un cont bancar la nivelul fiecărui sector al municipiului Bucureşti sau la nivelul municipiului Bucureşti, după caz, precum şi un cont bancar la nivel central".20. Potrivit art. 34 alin. (1) din Legea nr. 334/2006, „Evidenţa contribuţiilor şi a cheltuielilor pentru campania electorală aparţinând partidelor politice şi candidaţilor independenţi este organizată exclusiv de către mandatari financiari". Mandatarul financiar este numit de conducerea partidelor politice, alianţelor politice, organizaţiilor cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale sau de către candidaţii independenţi. Un competitor electoral va avea un singur mandatar financiar coordonator la nivel central, respectiv câte un mandatar financiar desemnat la nivelul fiecărui judeţ, sector al municipiului Bucureşti şi la nivelul municipiului Bucureşti. Dispoziţiile art. 34 alin. (14) din lege reglementează expres interdicţia candidaţilor de a fi mandatari financiari. În cel mult 48 de ore de la data depunerii unei sume în unul dintre conturile deschise, candidatul are obligaţia de a preda mandatarului financiar judeţean o declaraţie cu indicarea sursei contribuţiei. Legea instituie obligaţia ca toate contribuţiile pentru campania electorală să fie declarate Autorităţii Electorale Permanente de către mandatarul financiar, acestea putând fi folosite numai după data declarării acestora.21. Ulterior desfăşurării scrutinului electoral, în termen de 15 zile, mandatarii financiari coordonatori sunt obligaţi să depună la Autoritatea Electorală Permanentă rapoartele detaliate ale veniturilor şi cheltuielilor electorale ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale şi ale candidaţilor independenţi, precum şi cuantumul datoriilor înregistrate ca urmare a campaniei, însoţite de declaraţiile prevăzute de lege. În acest context legea reglementează, prin norma supusă controlului de constituţionalitate, interdicţia validării mandatelor candidaţilor declaraţi aleşi, dacă raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale pentru fiecare partid politic sau candidat independent nu a fost depus în condiţiile legii.22. Prin urmare, Curtea constată că obligaţia depunerii raportului financiar nu constituie decât o modalitate prin care se urmăresc disciplinarea şi transparentizarea activităţii competitorilor electorali şi, mai ales, modul de finanţare a campaniilor electorale, prin controlul contribuţiilor pecuniare de care aceştia beneficiază. Această obligaţie reprezintă o condiţie procedurală pe care o persoană care a intrat într-o competiţie electorală trebuie să o îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi aleasă în funcţia pentru care a candidat. Cu alte cuvinte, legea instituie o condiţie suplimentară, ulterioară procesului electoral, dar în strânsă conexiune cu activităţile pe care acesta le implică, condiţie de a cărei îndeplinire depinde validarea mandatului în funcţia publică electivă. Operaţiunea de validare a mandatului sub rezerva executării obligaţiilor prevăzute de lege este motivată de importanţa procedurii electorale, de rolul organelor reprezentative în exercitarea puterii suverane a poporului şi de ideea unei reprezentări responsabile şi eficiente, ca o garanţie a reprezentativităţii acestora, şi constituie expresia dreptului de a fi ales, consacrat de art. 37 din Constituţie. Aşa fiind, Curtea reţine că, sancţionând nerespectarea obligaţiei legale prin invalidarea mandatului, dispoziţiile art. 47 alin. (5) din Legea nr. 334/2006 dau eficienţă principiului constituţional prevăzut de art. 121 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia „Autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală, în comune şi în oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, în condiţiile legii".23. Cu privire la argumentele autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit cărora, la depunerea candidaturilor independente pentru mandatul de consilier local, Biroul Electoral de Circumscripţie a primit şi înregistrat candidaturile fără nicio menţiune referitoare la lipsa mandatului financiar şi nedepunerea raportului financiar ale candidaţilor, precum şi că, în cursul campaniei electorale, având în vedere o circumscripţie mică, persoanele candidate nu au făcut nicio cheltuială, nu au beneficiat de nicio sursă de finanţare, aspecte care rezultă din declaraţiile date la sfârşitul campaniei electorale, în faţa notarului public, Curtea observă că acestea nu constituie elemente de natură a demonstra neconstituţionalitatea prevederilor legale criticate prin raportare la dreptul constituţional al persoanei de a fi aleasă într-o funcţie publică. Din contră, aceste aspecte vizează chestiuni de aplicare a legii de către organele cu atribuţii în procedura electorală, aspecte care cad în competenţa de control şi soluţionare a instanţei judecătoreşti în faţa căreia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate.24. Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Pall Ignac Szabolcs, Janos Zsolt şi Ambrus Laszlo în Dosarul nr. 718/96/2016 al Tribunalului Harghita - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 47 alin. (5) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Harghita - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 14 decembrie 2017.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. Valer DorneanuMagistrat-asistent-şef,Mihaela Senia Costinescu