Decizia Nr.841 din 23.06.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea privind impozitul progresiv pe succesiuni din 28 iulie 1921, excepţie ridicată de Mia Silvia Condor şi de Gabriel Dan Chiş în Dosarul nr. 1.636/187/2007 al Judecătoriei Salonta.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 6 iulie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 1.636/187/2007, Judecătoria Salonta a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 4 din Legea privind impozitul progresiv pe succesiuni din 28 iulie 1921.Excepţia a fost invocată de Mia Silvia Condor şi de Gabriel Dan Chiş, într-un dosar având ca obiect dezbaterea unei succesiuni.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece nu mai corespund principiilor actualei Constituţii a României. Astfel, norma aşază un impozit injust împotriva unor categorii de moştenitori (cei de până la gradul 4) şi îngrădeşte dreptul firesc la moştenire al celorlalte categorii de moştenitori (de la gradul 5 la gradul 12), pe care îi scuteşte de plata unui impozit, îngrădindu-le dreptul la moştenire. Astfel, impozitele nu mai sunt aşezate just şi echitabil şi restrâng exerciţiul dreptului natural la moştenire pe alte considerente decât cele prevăzute de Legea fundamentală.Judecătoria Salonta apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 4 din Legea privind impozitul progresiv pe succesiuni din 28 iulie 1921, publicată în Monitorul Oficial nr. 91 din 28 iulie 1921. Din notele scrise ale autorului rezultă însă că, în realitate, acesta critică pentru neconstituţionalitate dispoziţiile art. 676 din Codul civil. În aceste condiţii, Curtea urmează a analiza constituţionalitatea prevederilor art. 676 din secţiunea a V-a „Despre succesiunile colaterale“ a capitolului IV - „Despre succesiunile neregulate“ din Codul civil, astfel cum au fost modificate prin art. 4 din Legea asupra impozitului progresiv pe succesiuni din 28 iulie 1921 şi potrivit cărora, pe linie colaterală, rudele succed până la al patrulea grad inclusiv.În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 46 privind dreptul la moştenire, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 56 privind contribuţiile financiare.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, prin raportare la critici similare, constatând că acestea sunt constituţionale. Astfel, prin Decizia nr. 911 din 23 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 5 august 2009, Curtea a reţinut că în legislaţia română instituţia moştenirii este concepută, în cadrul devoluţiunii legale, ca o moştenire de familie. În unele cazuri însă legăturile de rudenie pot fi foarte îndepărtate, ceea ce ar înlătura caracterul de succesiune de familie recunoscut instituţiei moştenirii, astfel încât, în mod corect, legiuitorul a limitat, pe linie colaterală, vocaţia succesorală legală la gradul al patrulea inclusiv, cu respectarea proximităţii gradelor de rudenie.Întrucât criticile de neconstituţionalitate privesc, în esenţă, aceleaşi aspecte şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.Curtea constată că dispoziţiile art. 676 din Codul civil se referă la dreptul de moştenire al rudelor şi nu la impozitul pe masa succesorală, astfel încât Curtea nu poate reţine incidenţa art. 56 din Constituţie.Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 676 din Codul civil, excepţie ridicată de Mia Silvia Condor şi de Gabriel Dan Chiş în Dosarul nr. 1.636/187/2007 al Judecătoriei Salonta.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 23 iunie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Fabian Niculae