DECIZIE   Nr. 816 din 9 noiembrie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 98 alin. 2 din Codul silvic

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 39 din 18 ianuarie 2007

Ioan Vida                               -  preşedinte

Nicolae Cochinescu               -  judecător

Acsinte Gaspar                      -  judecător

Kozsokar Gabor                    -  judecător

Petre Ninosu                         -  judecător

Ion Predescu                         -  judecător

Tudorel Toader                     -  judecător

Marinela Mincă                     -  procuror

Afrodita Laura Tutunaru        -  magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 98 alin. 2 din Codul silvic, excepţie ridicată de Nicolaie Hauca în Dosarul nr.  1.265/2006 al Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, deoarece prevederile legale criticate nu aduc atingere dispoziţiilor constituţionale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Incheierea din 26 mai 2006, pronunţată în Dosarul nr. 1.265/2006, Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 98 alin. 2 din Codul silvic, excepţie ridicată de Nicolaie Hauca în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că proprietatea privata este ocrotită şi garantată de către stat, recunoscându-se dreptul proprietarului de a dispune de ceea ce îi aparţine, inclusiv vegetaţia forestieră. Aşa fiind, reglementarea cuprinsă în textul legal criticat vine în contradicţie cu principiul constituţional enunţat.

Judecătoria Câmpulung Moldovenesc opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dreptul de proprietate privată asupra fondului forestier nu poate fi exercitat decât în limitele legii. Respectarea riguroasă a normelor ce vizează exploatarea fondului forestier este necesară pentru prevenirea tăierilor masive de arbori şi a despăduririi terenurilor, care ar avea consecinţe grave asupra mediului înconjurător şi asupra sănătăţii populaţiei. Tocmai aceste interese impun incriminarea şi sancţionarea faptelor prevăzute în textul de lege criticat, chiar dacă acestea sunt săvârşite de proprietarii terenurilor forestiere.

Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate nu trebuie absolutizată, iar legiuitorul este îndreptăţit să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor acestui drept, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu cele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel limitări rezonabile în valorificarea acestuia ca drept subiectiv garantat.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 98 alin. 2 din Codul silvic, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 8 mai 1996, care au următorul conţinut:

„Furtul de arbori doborâţi sau rupţi de fenomene naturale, ori de arbori, puieţi sau lăstari care au fost tăiaţi ori scoşi din rădăcini, cu sau fără drept, din fondul forestier naţional sau de pe terenurile cu vegetaţie forestieră prevăzute la art. 6 [...] se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă." (alin. 1)

„Dacă fapta a avut ca urmare o pagubă în valoare de peste 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani."(alin. 2)

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prin dispoziţiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 44 alin.  (1) şi  (2) referitoare la garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate privată în limitele stabilite de lege.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, iar conform alin. (7) al aceluiaşi text constituţional, „dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului".

In aplicarea acestor dispoziţii constituţionale, Codul silvic prevede reguli stricte cu privire la obligaţiile proprietarului de păduri şi de alte terenuri din fondul forestier proprietate privată de gospodărire în conformitate cu regimul silvic şi cu regulile privind protecţia mediului, la respectarea prevederilor amenajamentelor silvice şi a permanenţei pădurii, de a recolta numai arbori marcaţi de personalul silvic, precum şi alte obligaţii.

Textul de lege analizat nu contravine dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, ci, dimpotrivă, dă expresie legislativă conţinutului şi limitelor dreptului de proprietate asupra fondului forestier, în considerarea funcţiei sociale a acestui drept şi a celorlalte criterii prevăzute de Legea fundamentală.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art.  146 lit. d) si al art.  147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA    CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 98 alin. 2 din Codul silvic, excepţie ridicată de Nicolaie Hauca în Dosarul nr. 1.265/2006 al Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 noiembrie 2006.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru