Decizia Nr.813 din 24.11.2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2013 pentru stabilirea unor măsuri bugetare
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 118 din 16 februarie 2016

DECIZIA Nr. 813 din 24 noiembrie 2015referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2013 pentru stabilirea unor măsuri bugetare

Emitent

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

Daniel Marius Morar	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Simona-Maya Teodoroiu	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Ioana Marilena Chiorean	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2013 pentru stabilirea unor măsuri bugetare, excepţie ridicată de Georgeta Birău, Maria Petcu, Georgeta Luminiţa Anghel, Dorin Ioan Labo, Anişoara Popescu, Mariana Doina Ionescu, Ana Nicoleta Mihăilescu, Simona Mihaela Marin, Mariana Alina Rădulescu şi Silvia Tarbu în Dosarul nr. 39.808/3/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.239D/2015.2. La apelul nominal se prezintă avocatul Dan Cimpoeru, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, pentru autorii excepţiei de neconstituţionalitate. Lipseşte partea Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia. Susţine, în esenţă, că, pentru a se respecta principiul egalităţii în faţa legii, personalul din organismele intermediare trebuie să beneficieze de acelaşi nivel de salarizare ca personalul din structurile cu rol de autoritate de management, şi anume de nivelul aferent funcţiilor din cadrul Ministerului Fondurilor Europene. Arată că, potrivit normelor europene, organismele intermediare funcţionează în baza principiului delegării de atribuţii de către structurile cu rol de management, astfel încât personalul acestora trebuie salarizat în mod similar, în acest sens fiind şi punctul de vedere al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. În concluzie, solicită Curţii Constituţionale pronunţarea unei decizii interpretative, în sensul că dispoziţiile art. VII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2013 sunt neconstituţionale în măsura în care se interpretează că prin sintagma „structurile cu rol de autoritate de management" nu se înţeleg şi organismele intermediare.4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât stabilirea salarizării este atributul legiuitorului.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:5. Prin Încheierea din 27 mai 2015, pronunţată în Dosarul nr. 39.808/3/2014, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2013 pentru stabilirea unor măsuri bugetare, aprobată prin Legea nr. 70/2014. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Georgeta Birău, Maria Petcu, Georgeta Luminiţa Anghel, Dorin Ioan Labo, Anişoara Popescu, Mariana Doina Ionescu, Ana Nicoleta Mihăilescu, Simona Mihaela Marin, Mariana Alina Rădulescu şi Silvia Tarbu, având calitatea de funcţionari publici încadraţi la Organismul intermediar pentru Programul operaţional Mediu, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de obligare a pârâtului Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice la emiterea actelor administrative necesare astfel încât să beneficieze de nivelul de salarizare aferent funcţiilor din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, în condiţiile art. VII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2013, la fel ca personalul din autoritatea de management.6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile de lege criticate creează discriminări şi încalcă art. 16 din Constituţie, în măsura în care se interpretează că prin sintagma „structurile cu rol de autoritate de management" nu se înţeleg şi organismele intermediare, astfel cum sunt definite de art. 2 pct. 6 din Regulamentul (CE) nr. 1.083 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.260/1999, şi art. 2 pct. 18 din Regulamentul (UE) nr. 1.303 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului. Autorii excepţiei susţin că, prin asimilarea prevăzută de textul de lege criticat, salarizarea personalului din autorităţile de management a cunoscut o creştere semnificativă de aproximativ 60% şi că, având aceleaşi atribuţii (activitatea organismelor intermediare desfăşurându-se în baza unor acorduri de delegare de atribuţii încheiate cu autorităţile de management), funcţionarii publici din organismele intermediare trebuie să beneficieze de toate drepturile acordate funcţionarilor publici încadraţi la autorităţile de management. Precizează că în acelaşi sens s-a pronunţat şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării prin Hotărârea nr. 303 din 28 mai 2014.7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.9. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens arată că Regulamentul nr. 1.083/2006 la care fac referire autoarele excepţiei de neconstituţionalitate a fost abrogat prin art. 153 alin. (1) din Regulamentul nr. 1.303/2013, care, la art. 2 pct. 18 defineşte sintagma de „organism intermediar" ca fiind „orice organism public sau privat care acţionează sub responsabilitatea unei autorităţi de management sau de certificare sau care îndeplineşte sarcini în numele unei astfel de autorităţi în raport cu operaţiunile implementate de beneficiari". Totodată, art. 123 din acelaşi regulament, privind desemnarea autorităţilor, stabileşte că fiecare stat membru desemnează pentru fiecare program operaţional: o autoritate de management, o autoritate de certificare şi o autoritate de audit, care în anumite situaţii expres numite de norme, pot face parte din aceeaşi autoritate publică. În plus, statul membru poate să desemneze unul sau mai multe organisme intermediare, în scopul desfăşurării anumitor sarcini ale autorităţii de management sau ale autorităţii de certificare. Potrivit art. 123 alin. (6), organismele intermediare sunt puse „sub răspunderea autorităţii respective". Din analiza sistematică a prevederilor acestui regulament nu rezultă că organismele intermediare fac parte din autoritatea de management, aşa cum susţin autoarele excepţiei, ci sunt subordonate acesteia. Ca urmare, autoritatea de management şi organismele intermediare nu se află în aceeaşi situaţie juridică, astfel încât nu sunt încălcate prevederile art. 16 din Constituţie, astfel cum au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, în acord cu cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului.10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului autorilor excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. VII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2013 pentru stabilirea unor măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 782 din 13 decembrie 2013, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 70/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 20 mai 2014, cu următorul cuprins: „Prin derogare de la prevederile cap. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, salarizarea personalului din structurile cu rol de autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial creşterea competitivităţii economice, Programul operaţional sectorial Dezvoltarea resurselor umane, Programul operaţional Mediu, Programul operaţional Transport, Programul operaţional Dezvoltarea capacităţii administrative, Programul operaţional pentru pescuit şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală se stabileşte la nivelul de salarizare aferent funcţiilor din cadrul Ministerului Fondurilor Europene." Însă, anterior sesizării Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate, prin articolul unic din Legea nr. 78/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2014 privind modificarea art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2013 pentru stabilirea unor măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 24 aprilie 2015, dispoziţiile art. VII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2013 au fost modificate, având, la data sesizării, următorul cuprins: „Prin derogare de la prevederile cap. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, cu modificările şi completările ulterioare, salarizarea personalului din structurile cu rol de autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial Creşterea competitivităţii economice, Programul operaţional sectorial Dezvoltarea resurselor umane, Programul operaţional Mediu, Programul operaţional Transport, Programul operaţional Dezvoltarea capacităţii administrative, Programul operaţional pentru pescuit şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, personalului din Autoritatea competentă pentru acreditarea agenţiilor de plăţi şi a organismului coordonator, personalului din Direcţia pentru coordonarea agenţiilor de plăţi, personalului din cadrul structurilor care îndeplinesc prin delegare funcţii de gestionare şi implementare a asistenţei financiare nerambursabile pentru Programul operaţional pentru pescuit şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, personalului Agenţiei de plată pentru Programul operaţional pentru pescuit (POP), personalului structurii de control ex-post şi din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură se stabileşte după cum urmează:a)pentru personalul din structurile cu rol de autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial Creşterea competitivităţii economice, Programul operaţional sectorial Dezvoltarea resurselor umane, Programul operaţional Mediu, Programul operaţional Transport, Programul operaţional Dezvoltarea capacităţii administrative, Programul operaţional pentru pescuit şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi Autoritatea competentă pentru acreditarea agenţiilor de plăţi şi a organismului coordonator, Direcţia pentru coordonarea agenţiilor de plăţi, personalul din cadrul structurilor care îndeplinesc prin delegare funcţii de gestionare şi implementare a asistenţei financiare nerambursabile pentru Programul operaţional pentru pescuit şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, personalul Agenţiei de plată pentru Programul operaţional pentru pescuit (POP) şi structura de control ex-post se stabileşte la nivelul de salarizare aferent funcţiilor din cadrul Ministerului Fondurilor Europene;b)pentru funcţionarii publici din Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură se stabileşte la 85% din nivelul de salarizare aferent funcţiilor din cadrul Ministerului Fondurilor Europene."13. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că dispoziţiile de lege criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că textul de lege criticat reglementează categoriile de personal plătit din fonduri publice care beneficiază de nivelul de salarizare aferent funcţiilor din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, stabilind că de acest nivel de salarizare beneficiază şi personalul din structurile cu rol de autoritate de management pentru anumite programe operaţionale. Potrivit susţinerilor autorilor excepţiei, prin asimilarea cu nivelul de salarizare aferent funcţiilor din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, „salarizarea personalului din structurile cu rol de autoritate de management pentru programele menţionate a cunoscut o creştere semnificativă de aproximativ 60%". 15. Cu privire la critica de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorii excepţiei solicită interpretarea şi completarea normei criticate cu prevederea ca şi personalul din organismele intermediare să beneficieze de nivelul de salarizare aferent funcţiilor din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, la fel ca personalul din structurile cu rol de autoritate de management, deoarece Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului prevede la art. 2 („Definiţii") pct. 18 că „«organism intermediar» înseamnă orice organism public sau privat care acţionează sub responsabilitatea unei autorităţi de management sau de certificare sau care îndeplineşte sarcini în numele unei astfel de autorităţi în raport cu operaţiunile implementate de beneficiari", iar organismele intermediare îşi desfăşoară activitatea pe baza delegării de atribuţii de către autorităţile de management. 16. Or, o asemenea critică nu poate fi reţinută, întrucât stabilirea unui anumit nivel de salarizare a unei categorii de personal plătit din fonduri publice, precum şi asimilările referitoare la un anumit nivel de salarizare intră în atribuţiile legiuitorului de a edicta acte normative cu putere de lege. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". 17. De altfel, Curtea reţine că legiuitorul a stabilit că, începând cu data de 1 ianuarie 2015, salarizarea personalului din structurile cu rol de organisme intermediare pentru anumite programe operaţionale (inclusiv pentru Programul operaţional Mediu) se stabileşte la nivelul de salarizare aferent funcţiilor din cadrul Ministerului Fondurilor Europene. Astfel, potrivit art. 1 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, astfel cum a fost aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 6 aprilie 2015, „Începând cu data de 1 ianuarie 2015, prin derogare de la alin. (1), salarizarea personalului din structurile cu rol de organisme intermediare pentru Programul operaţional sectorial Creşterea competitivităţii economice, Programul operaţional sectorial Dezvoltarea resurselor umane, Programul operaţional Mediu şi Programul operaţional pentru Pescuit/Programul operaţional pentru pescuit şi afaceri maritime se stabileşte la nivelul de salarizare aferent funcţiilor din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, cu excepţia agenţiilor pentru dezvoltare regională", potrivit art. 1 alin. (8) din acelaşi act normativ, „Asimilarea funcţiilor şi salariilor din structurile cu rol de organism intermediar prevăzute la alin. (7) cu funcţiile şi nivelul de salarizare al acestora din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, precum şi stabilirea nivelului concret al drepturilor salariale se fac prin ordin comun al ministrului fondurilor europene şi al ordonatorilor principali de credite în cadrul cărora funcţionează structurile cu rol de organism intermediar prevăzute la alin. (7)."18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2013 pentru stabilirea unor măsuri bugetare, excepţie ridicată de Georgeta Birău, Maria Petcu, Georgeta Luminiţa Anghel, Dorin Ioan Labo, Anişoara Popescu, Mariana Doina Ionescu, Ana Nicoleta Mihăilescu, Simona Mihaela Marin, Mariana Alina Rădulescu şi Silvia Tarbu în Dosarul nr. 39.808/3/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 24 noiembrie 2015. PREŞEDINTE, DANIEL MARIUS MORAR Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean