Decizia Nr.802 din 18.11.2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 118 din 16 februarie 2016

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Societatea „Bayer" - S.R.L din Bucureşti în dosarele nr. 800/2/2015 şi nr. 799/2/2015 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.066D/2015 şi nr. 1.142D/2015.2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 10 noiembrie 2015, în prezenţa reprezentanţilor părţilor şi a reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea a dispus conexarea dosarului nr. 1.142D/2015 la Dosarul nr. 1.066D/2015, iar, în temeiul dispoziţiilor art. 222 alin. (2) din Codul de procedură civilă coroborate cu ale art. 14 din Legea nr. 47/1992, a dispus amânarea pronunţării pentru data de 17 noiembrie 2015, apoi, în temeiul prevederilor art. 57 şi ale art. 58 din Legea nr. 47/1992, pentru data de 18 noiembrie 2015, dată la care este pronunţată prezenta decizie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:3. Prin încheierile din 25 mai 2015 şi 15 iunie 2015, pronunţate în dosarele nr. 800/2/2015 şi nr. 799/2/2015, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Societatea „Bayer" - S.R.L din Bucureşti în cauze având ca obiect anularea unor notificări comunicate în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011.4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile criticate, prin fixarea taxei de clawback în mod arbitrar şi necorelat cu bugetul aprobat pentru medicamente, sunt contrare art. 34, art. 44 şi art. 56 alin. (2) din Constituţie. În acest context arată că indicele BAt (bugetul aprobat trimestrial, aferent medicamentelor suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii) ar trebui să fie determinat în corelaţie cu bugetul stabilit pentru medicamente compensate pentru anul în curs, iar pentru ca acest indice să fie cât mai aproape de realitate, la stabilirea acestuia ar trebui avut în vedere consumul de medicamente din anul precedent. Astfel, pentru a respecta principiul justei aşezări a sarcinilor fiscale, indicele BAt trebuie calculat prin raportare la bugetul naţional aprobat pentru medicamente compensate, şi nu fixat la o sumă prestabilită, respectiv la suma de 1.515 milioane RON.5. Totodată, susţine că stabilirea indicelui BAt prin lege şi nedeterminarea acestuia prin împărţirea bugetului alocat medicamentelor compensate au puternice implicaţii şi asupra dreptului de proprietate, întrucât, după depăşirea bugetului stabilit la suma de 1.515 milioane RON, deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor suportă în integralitate contravaloarea medicamentelor compensate, fără a primi în schimb nicio contraprestaţie. Astfel, aşa cum este determinat, indicele BAt lasă loc unei situaţii disproporţionate în care, deşi ar exista suficienţi bani alocaţi bugetului pentru medicamentele compensate, totuşi deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă ar fi nevoiţi să suporte taxa clawback. Or, această taxă, fiind o taxă parafiscală, ar trebui colectată cu titlu excepţional doar când nu sunt îndeplinite anumite condiţii, respectiv atunci când statul român nu poate suporta în totalitate, din punct de vedere economic, compensarea medicamentelor. Ca atare, proporţionalitatea există doar în măsura în care statul asigură existenţa medicamentelor compensate, în limita bugetului anului respectiv, iar deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor se angajează să suporte diferenţa/deficitul.6. Referitor la pretinsa încălcare a dispoziţiilor constituţionale ale art. 34 arată că prin modul în care este stabilit indicele BAt, necorelat cu economia de piaţă şi cu bugetul anual, va avea „ca unică consecinţă retragerea producătorilor de medicamente, dar mai ales a deţinătorilor autorizaţiilor de punere pe piaţă din România", iar urmarea imediată a acestui fapt va avea consecinţe negative asupra sistemului de sănătate, dar mai ales asupra cetăţenilor cărora statul nu le va mai putea asigura în mod efectiv dreptul la sănătate publică.7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 268 din 7 mai 2014.8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 24 august 2012, aprobată cu modificări prin Legea nr. 280/2013 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 5 noiembrie 2013, care au următorul cuprins: „Începând cu trimestrul IV 2012, calculul contribuţiei trimestriale se realizează potrivit formulei prevăzute la art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, cu completările ulterioare, unde CTt şi BAt nu includ taxa pe valoarea adăugată, iar BAt este de 1.515 milioane lei."12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătăţii, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată şi art. 56 alin. (2) referitor la aşezarea justă a sarcinilor fiscale. De asemenea sunt menţionate prevederile art. 1 referitor la protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă, pentru motivele ce se vor arăta în continuare.14. Din examinarea prevederilor criticate, Curtea observă că prin dispoziţiile art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare se modifică formula de calcul a procentului „p" prevăzută la art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, aprobată prin Legea nr. 184/2015, respectiv în formula de calcul a contribuţiei trimestriale nu se mai include taxa pe valoarea adăugată, iar bugetul aprobat trimestrial, aferent medicamentelor suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii (BAt), este de 1.515 milioane lei.15. În forma iniţială, astfel cum era reglementat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, BAt (bugetul aprobat trimestrial, aferent medicamentelor suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii) era calculat prin împărţirea la 4 a bugetului anual aprobat iniţial prin legea bugetului de stat.16. În acest context, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate este nemulţumită de modul de stabilire a indicelui BAt - bugetul aprobat trimestrial, aferent medicamentelor suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii - respectiv de faptul că acesta are o sumă fixă - 1.515 milioane lei, iar, în opinia autoarei, ar trebui determinat în corelaţie cu bugetul stabilit pentru medicamente compensate aferent anului în curs, buget la constituirea căruia ar trebui avut în vedere consumul de medicamente din anul precedent.17. Curtea observă că, astfel cum reiese chiar din titlul Ordonanţei Guvernului nr. 17/2012, la adoptarea acesteia s-au avut în vedere raţiuni de politică financiară şi bugetară a statului, respectiv „reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare". Or, planificarea bugetului statului şi concretizarea politicilor şi măsurilor financiare şi bugetare ale statului în plan legislativ sunt aspecte ce nu privesc controlul de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională, în caz contrar realizându-se o ingerinţă a acestei instanţe în atributele puterilor legislativă şi executivă ale statului, ceea ce ar contraveni principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, consfinţit de art. 1 alin. (4) din Constituţie, sens în care este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu Decizia nr. 214 din 14 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 20 mai 2005.18. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Societatea „Bayer" - S.R.L din Bucureşti în dosarele nr. 800/2/2015 şi nr. 799/2/2015 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 18 noiembrie 2015.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEAUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ioniţa Cochinţu