DECIZIE Nr.
751 din 24 iunie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (4) din Ordonanta de urgenta
a Guvernului nr. 37/2004 privind masuri de diminuare a arieratelor din economie
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 567 din 28 iulie 2008
Ioan Vida
- preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 37/2004 privind măsuri de diminuare a arieratelor din
economie, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Congaz" - S.A. din Constanţa în Dosarul nr.
1.976/212/2006 al Tribunalului Constanţa - Secţia comercială, contencios
administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se prezintă partea Societatea
Comercială „Congaz" - S.A. din Constanţa, prin avocat. Lipseşte partea Regia Autonomă de
Distribuţie a Energiei Termice Constanţa, faţă de care procedura de citare este
legal îndeplinită.
Reprezentanul autorului excepţiei solicită admiterea
acesteia. In acest sens, sub aspectul admisibilităţii, arată că textul de lege
criticat este în vigoare întrucât nu a intervenit abrogarea sa. Deşi art. 1
alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2004 a avut o aplicare
limitată în timp, aceasta nu semnifică faptul că raporturile juridice născute
sub imperiul acestui text de lege nu continuă să fie guvernate de dispoziţiile
sale. Pe fond, arată că textul de lege dedus controlului de constituţionalitate
este contrar art. 44 alin. (2) şi art. 135 alin. (1) şi (2) din Constituţie.
Astfel, având în vedere nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 37/2004, consideră că acest act normativ a urmărit susţinerea persoanelor juridice cu
capital de stat supuse procesului de privatizare. Insă, prin intervenţia asupra
raporturilor juridice substanţiale în care cealaltă parte era o persoană
juridică de drept privat, s-a produs o încălcare a dreptului de proprietate al
acestei din urmă entităţi, afectându-se, în egală măsură, şi libertatea
economică a acesteia. In plus, consideră că este încălcat principiul
descentralizării administraţiei publice locale, întrucât statul a intervenit în
procesul de privatizare al unor entităţi care aparţineau autorităţii administraţiei
locale. In sfârşit, arată că sunt încălcate şi dispoziţiile art. 1 din Primul
Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, întrucât, pe de o parte, este înfrântă speranţa
legitimă de a obţine penalităţile de întârziere datorate, iar pe de altă parte,
restrângerea dreptului de proprietate în acest caz este o măsură
disproporţionată în raport cu scopul urmărit.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, sens în care
arată că, pentru a fi considerată în vigoare, o normă juridică trebuie să
continue să producă drepturi şi obligaţii, or, textul de lege criticat a avut o
aplicare limitată în timp.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 16 ianuarie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 1.976/212/2006, Tribunalul Constanţa - Secţia comercială,
contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 37/2004 privind măsuri de diminuare a arieratelor din
economie. Excepţia a fost
ridicată de Societatea Comercială „Congaz" - S.A. din Constanţa într-o cauză comercială.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că textul de lege criticat
încalcă principiul descentralizării administrative, în măsura în care este
interpretat că instituie măsuri de ajutorare a unei regii autonome locale în
vederea privatizării sale. Or, consideră că statul nu poate dispune măsuri
economice în privinţa unor entităţi aflate în subordinea administraţiei publice
locale fără a încălca principiul constituţional mai sus amintit. De asemenea,
consideră că art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului este
neconstituţional şi în măsura în care s-ar aplica unor raporturi juridice
născute între o persoană juridică cu capital de stat şi una cu capital în
exclusivitate privat, întrucât statul nu ar putea interveni în raporturile
juridice în care este parte un agent economic privat, anulând creanţe ce îi
aparţin acestuia în mod legal.
Tribunalul Constanţa - Secţia comercială, contencios
administrativ şi fiscal consideră că excepţia de
neconstituţionalitate nu este întemeiată. Astfel, arată că intervenţia statului
prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2004 se circumscrie obligaţiei
acestuia de a proteja interesele naţionale în activitatea economică, financiară
şi valutară, neputându-se afirma că în acest mod s-ar încălca principiul
descentralizării administrative.
In conformitate cu dispoziţiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost
comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului,
precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă întrucât textul de lege
criticat şi-a încetat aplicabilitatea anterior sesizării Curţii
Constituţionale, iar potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, Curtea nu se poate pronunţa decât asupra prevederilor dintr-o lege sau
ordonanţă în vigoare.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile
părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională este competentă, potrivit
dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.
47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost
sesizată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 37/2004 privind măsuri de diminuare a arieratelor din economie, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 28 mai 2004, dispoziţii potrivit cărora: „Persoanele
juridice prevăzute la alin. (1), care plătesc integral contravaloarea facturilor
reprezentând obligaţiile curente şi restante pentru consumul de energie
electrică, energie termică, apă şi gaze naturale până la 30 iunie 2004,
beneficiază de anularea penalităţilor şi majorărilor de întârziere."
Autorul excepţiei consideră că aceste prevederi de lege
sunt contrare următoarelor dispoziţii constituţionale: art. 44 privind dreptul
de proprietate privată, art. 135 privind economia şi art. 120 alin. (1) care
consacră principiul descentralizării administraţiei publice locale. De
asemenea, consideră că este încălcat şi art. 20 din Constituţie prin raportare
la dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dispoziţii ce se
referă la protecţia proprietăţii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
observă că prin textul de lege criticat a fost instituit un termen de graţie -
30 iunie 2004 - până la împlinirea căruia persoanele juridice consumatoare de
utilităţi care plăteau integral contravaloarea facturilor reprezentând
obligaţiile curente şi restante pentru consumul de energie electrică, energie
termică, apă şi gaze naturale beneficiau de anularea penalităţilor şi
majorărilor de întârziere. Prin urmare, art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 37/2004 a avut o aplicare limitată în timp, situată
între data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2004
- 28 mai 2004, data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României,
Partea I, - şi data de 30 iunie 2004, prevăzută de alin. (4) al art. 1.
Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a
fost ridicată în faţa instanţei de judecată la data de 16 ianuarie 2008, dată
la care dispoziţiile alin. (4) al art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 37/2004 încetaseră deja să mai genereze drepturi şi obligaţii pentru
viitor. Or, potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor
judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei
legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă
numai dacă acestea sunt în vigoare.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)
lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 37/2004 privind măsuri de diminuare a arieratelor din
economie, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Congaz" - S.A. din Constanţa în Dosarul nr.
1.976/212/2006 al Tribunalului Constanţa - Secţia comercială, contencios
administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 iunie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea