DECIZIE Nr. 74 din 8 februarie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28^1 si
ale art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 220 din 16 martie 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Marinela Minca - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 28^1 si ale art. 278^1 din Codul de procedura penala,
ridicata de Marin Frunza in Dosarul nr. 974/P/2004 al Curtii de Apel Galati -
Sectia penala.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost
legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public, avand cuvantul pe fond, pune concluzii
de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, cu referire
la jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 17 septembrie 2004, pronuntata in Dosarul nr.
974/P/2004, Curtea de Apel Galati - Sectia penala a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28^1
si ale art. 278^1 din Codul de procedura penala, ridicata de Marin Frunza in
cadrul recursului formulat impotriva sentintei prin care s-a respins ca
inadmisibila plangerea acestuia impotriva Ordonantei nr. 515/II/2/5 iunie 2001
a Parchetului de pe langa Tribunalul Galati.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in ceea ce
priveste art. 278^1 din Codul de procedura penala, ca acest text legal
limiteaza in mod nejustificat actele procurorului ce pot fi atacate cu plangere
la instanta, fiind contrar dispozitiilor constitutionale ca pe aceasta cale sa
poata fi contestata la instanta numai "solutia de neincepere a urmaririi
penale data de procuror". Astfel, autorul exceptiei arata ca in speta,
desi este nemultumit de o serie de acte ale procurorului, nu are posibilitatea
de a le "controla in justitie", intrucat "dispozitiile art.
278^1 din Codul de procedura penala nu prevad posibilitatea de a fi controlata
in justitie orice solutie data de procuror".
In motivarea criticii de neconstitutionalitate a prevederilor art. 28^1 din
Codul de procedura penala se indica doar textele constitutionale, precum si
cele din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale, pretins incalcate, fara a se prezenta vreun argument in
sustinerea criticii de neconstitutionalitate.
Curtea de Apel Galati - Sectia penala, exprimandu-si opinia asupra
exceptiei de neconstitutionalitate, apreciaza ca aceasta este neintemeiata.
Astfel, in ceea ce priveste critica art. 28^1 din Codul de procedura penala se
apreciaza ca solutionarea cauzei deduse judecatii nu depinde de intregul text
ce face obiectul exceptiei, ci numai de dispozitiile cuprinse la pct. 3 al art.
28^1, care, in opinia instantei, sunt constitutionale. Se arata ca aceste
prevederi nu incalca dreptul la un proces echitabil, intrucat nu inlatura
posibilitatea participantilor la proces de a beneficia de drepturile si
garantiile procesuale instituite de lege si, de asemenea, nu incalca dreptul la
doua grade de jurisdictie in materie penala, instituirea regulilor de
desfasurare a procesului fiind, de altfel, de competenta legiuitorului.
In ceea ce priveste critica art. 278^1 din Codul de procedura penala,
instanta apreciaza ca, fata de motivele invocate de autorul exceptiei, aceasta
vizeaza numai prevederile alin. 1 ale acestui articol. Si sub acest aspect
instanta considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata,
aratand ca introducerea dispozitiilor art. 278^1 din Codul de procedura penala
prin Legea nr. 281/2003 este consecinta faptului ca prin Decizia nr. 486/1997
Curtea Constitutionala a constatat ca dispozitiile art. 278 din Codul de
procedura penala sunt constitutionale numai in masura in care nu opresc persoana
nemultumita de solutionarea plangerii impotriva masurilor luate sau a actelor
dispuse de procuror ori efectuate pe baza dispozitiilor date de acesta si care
nu ajung in fata instantelor judecatoresti, sa se adreseze justitiei.
In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata,
intrucat textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale,
respectiv celor din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale, invocate de autorul exceptiei. In ceea ce priveste
critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 28^1 din Codul de
procedura penala se arata ca stabilirea competentei, inclusiv a celei dupa
calitatea persoanei, este atributul exclusiv al legiuitorului, care poate
prevedea, in considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de
procedura, precum si modalitati de exercitare a drepturilor procesuale, fara ca
prin aceasta sa se aduca atingere prevederilor constitutionale invocate de autorul
exceptiei. Astfel, nu este incalcat dreptul la un proces echitabil, intrucat nu
este inlaturata posibilitatea inculpatilor de a beneficia de drepturile si
garantiile procesuale instituite de lege, in cadrul unui proces public, judecat
de catre o instanta independenta, impartiala si stabilita prin lege, intr-un
termen rezonabil, conditii care sunt asigurate si in situatia judecarii
cauzelor in prima instanta de catre curtile de apel, fiind asigurat si dreptul
la doua grade de jurisdictie in materie penala, reglementat de art. 2 din
Protocolul nr. 7 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale. Faptul ca nu se poate folosi, in cauza, calea de
atac a apelului nu afecteaza drepturile procesuale ale inculpatului, avand in
vedere faptul ca recursul, in acest caz, nu se limiteaza la motivele de casare
enumerate de art. 385^9 din Codul de procedura penala, iar instanta este
obligata sa examineze intreaga cauza sub toate aspectele.
Referitor la critica de neconstitutionalitate a art. 278^1 din Codul de
procedura penala, se apreciaza ca aceasta este neintemeiata, intrucat
exercitarea in conditii diferite a cailor de atac impotriva hotararii instantei
de judecata prin care se solutioneaza plangerea impotriva rezolutiei sau a ordonantei
procurorului de netrimitere in judecata in situatiile in care, pe de o parte,
instanta retine cauza spre judecare, iar pe de alta parte, in cazurile in care
instanta mentine solutia procurorului sau o invalideaza, trimitand cauza
acestuia in vederea inceperii sau a redeschiderii urmaririi penale, se face in
temeiul competentei exclusive a legiuitorului de a institui reguli deosebite in
considerarea unor situatii diferite. Totodata, se arata ca incheierea prin care
instanta admite plangerea impotriva rezolutiei sau ordonantei de netrimitere in
judecata si retine cauza spre judecare poate fi atacata cu apel sau cu recurs o
data cu fondul ori cu sentinta sau decizia recurata, asigurandu-se atat accesul
la justitie, cat si dreptul la exercitarea cailor de atac.
Avocatul Poporului considera ca dispozitiile legale criticate nu incalca
prevederile constitutionale ale art. 124, intrucat acestea reprezinta norme
procedurale, a caror reglementare este de competenta exclusiva a legiuitorului.
Referitor la critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 28^1 din
Codul de procedura penala fata de art. 11 si 20 din Constitutie, cu raportare
la art. 6, 13, 14 si 17 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale, se arata ca aceasta nu poate fi retinuta, intrucat
textul de lege nu ingradeste posibilitatea nici unei persoane de a se adresa
efectiv unei instante nationale si nu aduce atingere solutionarii cauzelor
intr-un termen rezonabil si indeplinirii conditiilor unui proces echitabil.
Se mai arata ca prevederile art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedura
penala nu aduc atingere, sub nici un aspect, accesului liber la justitie.
In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.
28^1 din Codul de procedura penala fata de art. 1 si 15 din Constitutie,
respectiv a dispozitiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedura penala fata
de art. 1, 15 si 20 din Constitutie, se apreciaza ca textele constitutionale
invocate nu au incidenta in cauza.
In concluzie, Avocatul Poporului considera ca exceptia este neintemeiata.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile
autorului exceptiei si concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146
lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si
29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate
ridicata.
In ceea ce priveste obiectul exceptiei, Curtea urmeaza sa se pronunte
asupra prevederilor art. 28^1 si ale art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedura
penala, avand urmatorul continut:
- Art. 28^1: "Curtea de Apel:
1. judeca in prima instanta:
a) infractiunile prevazute de Codul penal in art. 155 - 173 si 356 - 361;
b) infractiunile savarsite de judecatorii de la judecatorii si tribunale,
de procurorii de la parchetele de pe langa aceste instante, precum si de
notarii publici;
c) infractiunile savarsite de judecatorii, procurorii si controlorii
financiari ai camerelor de conturi judetene, precum si de controlorii
financiari de la Curtea de Conturi;
d) alte infractiuni date prin lege in competenta sa;
2. ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotararilor penale
pronuntate in prima instanta de tribunale;
3. ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotararilor penale
pronuntate de tribunale in apel, precum si in alte cazuri anume prevazute de
lege;
4. solutioneaza conflictele de competenta ivite intre tribunale sau intre
judecatorii si tribunale din circumscriptia sa ori intre judecatorii din
circumscriptia unor tribunale diferite aflate in circumscriptia Curtii, precum
si alte cazuri anume prevazute de lege;
5. solutioneaza cererile prin care s-a solicitat extradarea sau transferul
persoanelor condamnate in strainatate.";
- Art. 278^1 alin. 1: "Dupa respingerea plangerii facute conform art.
275 - 278 impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau a
ordonantei ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire
penala sau de incetare a urmaririi penale, date de procuror, persoana vatamata,
precum si orice alte persoane ale caror interese legitime sunt vatamate pot
face plangere in termen de 20 de zile de la data comunicarii de catre procuror
a modului de rezolvare, potrivit art. 277 si 278, la instanta careia i-ar
reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta."
Autorul exceptiei sustine ca prevederile art. 28^1 din Codul de procedura
penala contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 1, privind statul
roman, ale art. 11, privind dreptul international si dreptul intern, ale art.
15, privind universalitatea drepturilor si libertatilor fundamentale, ale art.
20, referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, ale art.
124, referitoare la infaptuirea justitiei, si ale art. 126, privind instantele
judecatoresti, cu raportare la prevederile din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, cuprinse in art. 6, care
reglementeaza dreptul la un proces echitabil, in art. 13, care reglementeaza
dreptul la un recurs efectiv, in art. 14, privind interzicerea discriminarii,
si in art. 17, referitoare la interzicerea abuzului de drept.
Art. 278^1 din Codul de procedura penala este considerat de autorul
exceptiei ca fiind in contradictie atat cu dispozitiile constitutionale
invocate in motivarea criticii art. 28^1 din Codul de procedura penala, cat si
cu prevederile art. 21 din Legea fundamentala, care reglementeaza accesul liber
la justitie.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine
urmatoarele:
I. In ceea ce priveste art. 28^1 din Codul de procedura penala, Curtea
constata ca acest text legal da expresie competentei legiuitorului stabilite de
prevederile art. 126 alin. (2) din Constitutie, in temeiul carora poate sa
reglementeze competenta instantelor judecatoresti, procedura de judecata,
precum si conditiile de exercitare a cailor de atac (in speta, calea de atac a
recursului), cum ar fi: termenele de declarare a acestora; forma in care
trebuie sa fie facuta declaratia si continutul sau; instanta la care se depune;
competenta si modul de judecare; solutiile ce pot fi adoptate si altele de
acelasi gen. Asadar, stabilirea, prin dispozitiile art. 28^1 din Codul de
procedura penala, a competentei curtii de apel nu aduce atingere dispozitiilor
constitutionale ale art. 126, ci constituie chiar o aplicare a acestora,
critica autorului exceptiei, sub acest aspect, fiind neintemeiata.
Nu poate fi retinuta, de asemenea, existenta vreunei contradictii intre
dispozitiile art. 28^1 din Codul de procedura penala si normele constitutionale
care consacra statul de drept, universalitatea drepturilor si libertatilor
fundamentale, infaptuirea justitiei, respectiv prevederile din Conventia pentru
apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la
dreptul la un proces echitabil, dreptul la un recurs efectiv, interzicerea
discriminarii si interzicerea abuzului de drept. Astfel, nimic nu impiedica
partea ca, in cadrul recursului in fata curtii de apel, sa uzeze, ca in fata
oricarei alte instante, de aceleasi garantii procesuale ce caracterizeaza un
proces echitabil, fara nici o ingradire sau discriminare fata de criteriile
egalitatii in drepturi consacrate de art. 4 din Legea fundamentala.
II. In ceea ce priveste dispozitiile art. 278^1 alin. 1 din Codul de
procedura penala, criticate de asemenea de autorul exceptiei, Curtea constata
ca s-a mai pronuntat in jurisprudenta sa, de exemplu prin Decizia nr. 411 din
12 octombrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
1.035 din 9 noiembrie 2004, si Decizia nr. 452 din 28 octombrie 2004, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.043 din 11 noiembrie 2004,
retinand ca acestea sunt constitutionale.
Cu acele prilejuri Curtea a statuat ca art. 278^1 alin. 1 din Codul de
procedura penala, care reglementeaza tocmai posibilitatea formularii plangerii
la instanta de judecata impotriva acelor acte prin care procurorul solutioneaza
cauza penala fara ca aceasta sa mai ajunga in fata instantei, respectiv
impotriva "rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau a ordonantei,
ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau
de incetare a urmaririi penale date de procuror", nu ingradeste liberul
acces la justitie, ci, dimpotriva, asigura realizarea acestui drept in
conformitate cu prevederile art. 21 din Constitutie, respectiv cu prevederile
art. 6 pct. 1 si art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale. S-a retinut, de asemenea, ca extinderea
dispozitiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedura penala la alte situatii
neprevazute in text, in sensul de a se permite atacarea pe calea plangerii la
instantele judecatoresti nu doar a rezolutiilor si ordonantelor procurorului de
netrimitere in judecata, ci si a altor acte sau masuri ale procurorului (extindere
vizata si in prezenta exceptie de neconstitutionalitate), nu poate fi
acceptata, intrucat ar echivala cu transformarea instantei de contencios
constitutional intr-un legislator pozitiv, in contradictie cu art. 61 din
Constitutie, potrivit caruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a
tarii.
Intrucat nu au intervenit elemente noi care sa determine schimbarea
jurisprudentei Curtii, solutia si considerentele deciziilor mai sus mentionate
isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.
Curtea constata ca sunt neintemeiate si criticile aduse aceluiasi text
legal in raport de dispozitiile constitutionale referitoare la statul de drept,
universalitatea drepturilor si libertatilor fundamentale, instantele
judecatoresti si infaptuirea justitiei. Aceasta deoarece introducerea in Codul
de procedura penala, prin Legea nr. 281/2003, a art. 278^1, privind plangerea
impotriva rezolutiilor sau a ordonantelor procurorului de netrimitere in
judecata, este de fapt o aplicare a textelor constitutionale invocate de
autorul exceptiei, in deplina concordanta asadar cu principiile statului de
drept.
Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit.
A.d) si al art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28^1 si ale
art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedura penala, ridicata de Marin Frunza in
Dosarul nr. 974/P/2004 al Curtii de Apel Galati - Sectia penala.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 8 februarie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Marieta Safta