DECIZIE Nr.
724 din 1 iunie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 al cap. I si art. 18 1 alin. (3) al
cap. V 1 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile
proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 465 din 7 iulie 2010
Ion Predescu - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Cristina Toma -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 al cap. I şi art. 181
alin. (3) al cap. V1 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind
reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri
adiacente, excepţie ridicată de Puiu Serban şi Ecaterina-Alexandra Carneanu în
Dosarul nr. 24.758/3/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
La apelul nominal se prezintă autorii excepţiei, prin
avocaţii George Tudor şi Bogdan Dumitru, cu împuternicire la dosar. Lipseşte
partea statul român, prin Ministerul Finanţelor, faţă de care procedura de
citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentanţii autorilor solicită admiterea excepţiei,
astfel cum aceasta a fost formulată în faţa instanţei de judecată, sens în care
depun note scrise, însoţite de hotărâri ale Curţii Europene a Drepturilor
Omului.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere
jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere
a excepţiei de neconstituţionalitate. Apreciază că dispoziţiile de lege
criticate nu încalcă prevederile constituţionale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 16 iunie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 24.758/3/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 1 al cap. I şi art. 181 alin. (3) al cap. Vi din titlul
VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi
justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, excepţie ridicată de Puiu
Serban şi Ecaterina-Alexandra Carneanu într-o acţiune civilă având ca obiect
Legea nr. 10/2001.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii susţin că dispoziţiile de lege criticate limitează
exercitarea dreptului la ojustă despăgubire bănească pentru imobilul preluat
abuziv de către statul român, egală cu valoarea de piaţă a acestuia. Arată că,
în conformitate cu textele criticate, măsurile reparatorii prin echivalent
constau în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de
către entitatea învestită potrivit Legii nr. 247/2005 cu soluţionarea
notificării, cu acordul persoanei îndreptăţite, sau despăgubiri acordate în
condiţiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii şi plăţii
despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv. Consideră că o
dreaptă despăgubire, în sensul art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ar fi restituirea
în natură a terenului sau despăgubiri băneşti egale cu valoarea de piaţă a
imobilului.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Arată că dispoziţiile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor
constituţionale invocate de autorii excepţiei.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că prevederile de lege criticate sunt constituţionale, deoarece nu instituie un
caz de restrângere a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale şi nu
aduc atingere prevederilor din Legea fundamentală care ocrotesc proprietatea
privată.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile
părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 1 al cap. I şi art. 181 alin. (3) al
cap. V1 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în
domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie
2005, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
93 din 26 septembrie 2007 pentru modificarea şi completarea titlului VII din
Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei,
precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 671 din 1 octombrie 2007, având următorul conţinut:
- Art. 1 al cap. I: „(1) Prezenta lege reglementează
sursele de finanţare, cuantumul şi procedura de acordare a despăgubirilor
aferente imobilelor care nu pot fi restituite în natură, rezultate din
aplicarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în
mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, a
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri
imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, cu modificările şi
completările ulterioare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
501/2002, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea
unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale din România, aprobată cu modificări prin Legea nr.
66/2004, cu modificările ulterioare.
(2) Dispoziţiile prezentului titlu sunt aplicabile
şi despăgubirilor propuse prin decizia motivată a conducătorului instituţiei
publice implicate în privatizare sau, după caz, prin ordinul ministrului
finanţelor publice, în temeiul art. 32 alin. (3) din Legea nr. 10/2001. '
(3) Despăgubirile acordate în baza Legii fondului
funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a
Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra
terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările
şi completările ulterioare, vor urma procedura şi se vor supune dispoziţiilor
privind acordarea despăgubirilor din această lege.";
- Art. 181 alin. (3) al cap. V1: „Dacă
titlul de despăgubire individual este emis pentru o sumă care depăşeşte 500.000
lei, titularul acestuia are două posibilităţi de valorificare a titlurilor de
despăgubire, în funcţie de opţiunea sa:
a) să solicite primirea exclusiv de acţiuni emise de
Fondul «Proprietatea» sau
b) să solicite primirea de titluri de plată, în
condiţiile art. 141 şi cu respectarea termenelor şi a limitărilor
prevăzute la art. 3 lit. h) din lege şi, până la concurenţa despăgubirii totale
acordate prin titlul sau titlurile de despăgubire, acţiuni emise de Fondul
«Proprietatea»."
Autorii excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor
constituţionale ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi ale art.
53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor
libertăţi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile titlului VII al Legii nr. 247/2005 în integralitatea
lui au mai fost supuse controlului Curţii Constituţionale. Astfel, prin Decizia
nr. 1.241 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 749 din 4 noiembrie 2009, Curtea a reţinut că este opţiunea exclusivă
a legiuitorului de a decide asupra modului de reparare a injustiţiilor şi
abuzurilor din legislaţia trecută, prevederile de lege criticate fiind în acord
cu dispoziţiile constituţionale ale art. 44 alin. (2) teza a doua, potrivit
cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut în jurisprudenţa sa (Dumitru
Popescu contra României din 26 aprilie 2007, Vermeire contra Belgiei din
29 noiembrie 1991) faptul că prevederile Convenţiei pentru apărarea drepturilor
şi a libertăţilor fundamentale fac parte integrantă din ordinea juridică
internă a statelor semnatare, acest aspect implicând obligaţia pentru
judecătorul naţional de a asigura efectul deplin al normelor acesteia, asigurându-le
preeminenţa faţă de orice altă prevedere contrară din legislaţia naţională.
Curtea Europeană a constatat că statutul conferit Convenţiei în dreptul intern
permite instanţelor naţionale să înlăture, din oficiu sau la cererea părţilor,
prevederile dreptului intern pe care le consideră incompatibile cu Convenţia şi
protocoalele sale adiţionale. Pentru aceleaşi considerente, nu poate fi
reţinută nici critica de neconstituţionalitate a textelor de lege criticate
prin raportare la dispoziţiile art. 53 din Constituţie, referitoare la
restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi,
de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale,
considerentele deciziei mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în
prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 1 al cap. I şi art. 181 alin. (3) al cap. V1
din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii
şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, excepţie ridicată de Puiu
Serban şi Ecaterina-Alexandra Carneanu în Dosarul nr. 24.758/3/2008 al
Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 1 iunie 2010.
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent,
Cristina Toma