Decizia Nr.705 din 06.10.2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Florin Dima, Georgeta Oltean, Simona Mureşan, Gabriela Gheorghiu, Iuja Marcela Petricu, Ilona Szatmari, Ioana Onea, Slavonia Boguş, Camelia Rusu, Corina Ioana Mureşan şi Robert Mihai Szasz în Dosarul nr. 2.789/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 151D/2019.2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Preşedintele Curţii dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 154D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Antoaneta Lotica Tîlvescu, Simona Ioana Tătăroiu, Camelia Bădescu, Otilia Popescu, Ioana Ruxandra Mălăescu, Carina Anda Morie, Angela Simina Staicu, Mădălina Vladu-Crevon, Mirela Claudia Simion, Rozalia Manuela Nănescu, Angela Elena Stroe, Laurenţiu Militaru, Amalia Belu, Carmen Nicoleta Budan, Ana Maria Nicolcescu, Mihaela Păcuraru, Ionela Luisa Nanu, Laura Mihaela Pulbere, Minodora Puianu, Tinela Moţa, Simona Cristina Moţa, Dumitru Bocşan, Gheorghe Constantinescu, Petre Dorin Olaru, Daniela Bolovan, Gheorghiţa Eftenoiu, Cristina Fărcăşanu, Remus Gheorghe Ionescu, Petrişor Constantin Lupulescu, Emilia Pena, Gheorghe Radu, Laura Mihaela Sarcina, Florentina Doina Săvulescu, Octavian Cosmin Semenescu, Ion Stănulescu, Andreea Daniela Titerlea, Ramona Bianca Tufan, Maria Vătavu, Maria Mihaela Tudorescu, Geanina Dogaru şi Daniela Cameniţă în Dosarul nr. 3.639/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.5. Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării cauzelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 154D/2019 la Dosarul nr. 151D/2019, care a fost primul înregistrat.6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 126 din 10 martie 2020.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:7. Prin Încheierea din 6 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 2.789/2/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de Florin Dima, Georgeta Oltean, Simona Mureşan, Gabriela Gheorghiu, Iuja Marcela Petricu, Ilona Szatmari, Ioana Onea, Slavonia Boguş, Camelia Rusu, Corina Ioana Mureşan şi Robert Mihai Szasz într-o cauză având ca obiect „anularea unui act administrativ".8. Prin Încheierea din 13 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 3.639/2/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepţia a fost ridicată de Antoaneta Lotica Tîlvescu, Simona Ioana Tătăroiu, Camelia Bădescu, Otilia Popescu, Ioana Ruxandra Mălăescu, Carina Anda Morie, Angela Simina Staicu, Mădălina Vladu-Crevon, Mirela Claudia Simion, Rozalia Manuela Nănescu, Angela Elena Stroe, Laurenţiu Militaru, Amalia Belu, Carmen Nicoleta Budan, Ana Maria Nicolcescu, Mihaela Păcuraru, Ionela Luisa Nanu, Laura Mihaela Pulbere, Minodora Puianu, Tinela Moţa, Simona Cristina Moţa, Dumitru Bocşan, Gheorghe Constantinescu, Petre Dorin Olaru, Daniela Bolovan, Gheorghiţa Eftenoiu, Cristina Fărcăşanu, Remus Gheorghe Ionescu, Petrişor Constantin Lupulescu, Emilia Pena, Gheorghe Radu, Laura Mihaela Sarcina, Florentina Doina Săvulescu, Octavian Cosmin Semenescu, Ion Stănulescu, Andreea Daniela Titerlea, Ramona Bianca Tufan, Maria Vătavu, Maria Mihaela Tudorescu, Geanina Dogaru şi Daniela Cameniţă într-o cauză având ca obiect „anularea unui act administrativ".9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii excepţiei susţin, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece limitarea la 30% pe ordonator de credite a sumei sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor, inclusiv cele pentru hrană şi vacanţă, este de natură a crea discriminări în cadrul aceleiaşi categorii profesionale, în funcţie de structura personalului avut în subordine şi drepturile cuvenite acestora. Astfel, dacă în cadrul a două instanţe există un număr diferit de personal contractual sau alte categorii care nu beneficiază de sporul pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, respectiv de un spor pentru păstrarea confidenţialităţii de până la 5%, prevăzute de dispoziţiile art. 5 capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, suma salariilor de bază, a soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizaţiilor de încadrare şi a indemnizaţiilor lunare diferă. Ca atare, atingerea pragului de 30% din suma acestora se realizează diferit în cadrul instituţiilor de acelaşi grad, iar plafonarea sporurilor procurorilor va fi, de asemenea diferită. Se va ajunge astfel ca un judecător cu acelaşi grad, funcţie, treaptă să beneficieze de drepturi diferite faţă de un coleg aflat în aceeaşi situaţie. Se încalcă astfel principiile de echitate, coerenţă şi creare de oportunităţi egale şi remunerare egală pentru munca de valoare egală, pe baza principiilor şi normelor unitare privind stabilirea şi acordarea salariului şi a celorlalte drepturi de natură salarială ale personalului din sectorul bugetar statuate de legea unică de salarizare şi de Constituţie. Mai mult, drepturile acordate de lege ajung să fie iluzorii în condiţiile în care un judecător beneficiază, potrivit legii, de anumite sporuri, pe care, în realitate, nu le poate încasa. Plafonând cuantumul sporurilor acordate, se observă că persoane care lucrează în condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase şi care ar trebui să beneficieze de un spor de până la 15% din salariul de bază sunt private de acest drept, în cazul în care celelalte sporuri acordate de lege depăşesc pragul de 30%, ei încasând aceleaşi drepturi salariale cu persoanele care lucrează în condiţii normale de muncă. În mod similar, persoanele cu handicap care desfăşoară o activitate în condiţii normale de lucru ar trebui, potrivit legii, să beneficieze de un spor de 15%. Însă legiuitorul, deşi îl acordă, nu îl mai garantează. 10. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din dispozitivul încheierilor de sesizare, îl constituie prevederile art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Din examinarea considerentelor încheierilor de sesizare şi a notelor scrise ale autorilor excepţiei, Curtea observă că, în realitate, sunt criticate prevederile art. 25 alin. (1) din Legeacadru nr. 153/2017, urmând a reţine ca obiect al excepţiei aceste prevederi de lege, care au următorul cuprins: „Suma sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor, inclusiv cele pentru hrană şi vacanţă, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizaţiilor de încadrare şi a indemnizaţiilor lunare, după caz."15. În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 4 privind unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 41 privind dreptul la muncă şi protecţia socială a muncii, art. 124 privind înfăptuirea justiţiei şi art. 125 privind statutul judecătorilor. De asemenea sunt invocate prevederile Protocolului nr. 12 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind interzicerea generală a discriminării.16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, iar, prin mai multe decizii (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 310 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 9 august 2019, şi Decizia nr. 697 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 15 ianuarie 2020), Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate. 17. Astfel, Curtea a reţinut că limitarea sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor şi a altor drepturi, prevăzută de art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, nu echivalează cu diminuarea salariului de bază. Astfel, statul are deplina legitimitate constituţională de a acorda sporuri, stimulente, premii, adaosuri la salariul de bază personalului plătit din fonduri publice, în funcţie de veniturile bugetare pe care le realizează. Acestea nu sunt drepturi fundamentale, ci drepturi salariale suplimentare. 18. Curtea a mai reţinut că soluţia legislativă a limitării sporurilor salariale nu este de noutate, aceasta fiind consacrată anterior prin art. 22 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, potrivit căruia „Suma sporurilor, compensaţiilor, primelor şi indemnizaţiilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază, a soldelor funcţiilor de bază/salariilor funcţiilor de bază sau a indemnizaţiilor lunare de încadrare, după caz", şi prin dispoziţiile art. 23 alin. (1) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, care stabileau că: „Suma sporurilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază, a soldelor funcţiilor de bază sau a indemnizaţiilor lunare de încadrare, după caz."19. În acest context, Curtea a precizat că regula limitării sporurilor la un anumit cuantum reprezintă opţiunea legiuitorului, exprimată în limitele prevăzute de Constituţie şi destinată a fi aplicată în mod nediferenţiat întregului personal plătit din fonduri publice, fără privilegii şi fără discriminări.20. În ceea ce priveşte critica vizând existenţa unor diferenţe de venit lunar între angajaţii care prestează aceeaşi activitate şi au aceeaşi vechime în muncă şi în funcţie, dar care îşi desfăşoară activitatea în instituţii publice diferite, Curtea a reţinut că aceasta nu este contrară principiului egalităţii în drepturi, de vreme ce, pe de o parte, legea nu stabileşte diferenţe în ceea ce priveşte salariile de bază/indemnizaţiile de încadrare, iar, pe de altă pare, atribuţiile, competenţele, sarcinile specifice, responsabilităţile şi importanţa activităţii desfăşurate pot fi diferite chiar şi pentru personalul care este încadrat pe funcţii identice sau asemănătoare, dar la autorităţi sau instituţii publice diferite.21. Totodată, Curtea a observat că la stabilirea nivelului veniturilor salariale trebuie avute în vedere prevederile art. 3 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, potrivit cărora „Gestionarea sistemului de salarizare a personalului din instituţiile şi autorităţile publice se asigură de fiecare ordonator de credite", şi ale art. 3 alin. (4) din Legea-cadru, potrivit căreia: „Ordonatorii de credite au obligaţia să stabilească salariile de bază/soldele de funcţie/salariile de funcţie/soldele de grad/salariile gradului profesional deţinut, gradaţiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizaţiile de încadrare/indemnizaţiile lunare, sporurile, alte drepturi salariale în bani şi în natură prevăzute de lege, (...) astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinaţie în bugetul propriu."22. De asemenea, în viziunea legiuitorului, sporurile nu au întotdeauna un cuantum fix, ci variabil, fiind stabilite de lege prin raportare la o limită maximă. În acest sens, art. 24 din Legeacadru nr. 153/2017 stabileşte că „limita maximă a sporurilor, compensaţiilor, indemnizaţiilor, adaosurilor, majorărilor, primelor, premiilor şi a altor elemente ale venitului salarial specific fiecărui domeniu de activitate este prevăzută în prezenta lege şi în anexele nr. I-VIII". Ca atare, stabilirea cuantumului concret al sporurilor şi al venitului lunar se realizează de către fiecare ordonator de credite, în limitele stabilite de lege, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinaţie în bugetul propriu. 23. Referitor la invocarea dispoziţiilor art. 41 din Constituţie, Curtea Constituţională a reiterat jurisprudenţa sa potrivit căreia stabilirea principiilor şi a condiţiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuţiile exclusive ale legiuitorului, iar art. 41 alin. (2) din Constituţie prevede „instituirea unui salariu minim brut pe ţară", fără să dispună cu privire la drepturi salariale suplimentare, cum sunt sporurile.24. În consecinţă, Curtea a constatat că, interpretate în ansamblul dispoziţiilor Legii-cadru nr. 153/2017, prevederile legale criticate nu încalcă art. 4, 16 şi 41 din Constituţie şi nici art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.25. În final, Curtea a reţinut că, în raport cu criticile formulate, dispoziţiile art. 124 şi 125 din Constituţie, prin conţinutul reglementărilor pe care le cuprind, referitoare la înfăptuirea justiţiei şi statutul judecătorilor, nu au relevanţă în cauză. 26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Florin Dima, Georgeta Oltean, Simona Mureşan, Gabriela Gheorghiu, Iuja Marcela Petricu, Ilona Szatmari, Ioana Onea, Slavonia Boguş, Camelia Rusu, Corina Ioana Mureşan şi Robert Mihai Szasz în Dosarul nr. 2.789/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi de Antoaneta Lotica Tîlvescu, Simona Ioana Tătăroiu, Camelia Bădescu, Otilia Popescu, Ioana Ruxandra Mălăescu, Carina Anda Morie, Angela Simina Staicu, Mădălina Vladu-Crevon, Mirela Claudia Simion, Rozalia Manuela Nănescu, Angela Elena Stroe, Laurenţiu Militaru, Amalia Belu, Carmen Nicoleta Budan, Ana Maria Nicolcescu, Mihaela Păcuraru, Ionela Luisa Nanu, Laura Mihaela Pulbere, Minodora Puianu, Tinela Moţa, Simona Cristina Moţa, Dumitru Bocşan, Gheorghe Constantinescu, Petre Dorin Olaru, Daniela Bolovan, Gheorghiţa Eftenoiu, Cristina Fărcăşanu, Remus Gheorghe Ionescu, Petrişor Constantin Lupulescu, Emilia Pena, Gheorghe Radu, Laura Mihaela Sarcina, Florentina Doina Săvulescu, Octavian Cosmin Semenescu, Ion Stănulescu, Andreea Daniela Titerlea, Ramona Bianca Tufan, Maria Vătavu, Maria Mihaela Tudorescu, Geanina Dogaru şi Daniela Cameniţă în Dosarul nr. 3.639/2/2018 al aceleiaşi instanţe judecătoreşti şi constată că prevederile art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 6 octombrie 2020.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. VALER DORNEANUMagistrat-asistent, Simina Popescu-Marin