Decizia Nr.703 din 31.05.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 129 alin. 5 şi art. 167 din Codul de procedură civilă şi art. 2, art. 64, art. 77, art. 78, art. 95, art. 169, art. 172, art. 180 alin. (2)-(4) şi art. 184 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Maria Catrinescu în Dosarul nr. 3.379/90/2009 al Tribunalului Vâlcea - Secţia civilă.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, arătând că aceasta este nemotivată, iar neconstituţionalitatea este dedusă din circumstanţele cauzei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 22 iunie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 3.379/90/2009, Tribunalul Vâlcea - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 129 alin. 5 şi art. 167 din Codul de procedură civilă şi art. 2, art. 64, art. 77, art. 78, art. 95, art. 169, art. 172, art. 180 alin. (2)-(4) şi art. 184 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Maria Catrinescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de recalculare a pensiei. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că dispoziţiile legale criticate încalcă art. 15, 16, 21, 30, 31, 48, 51, 78, 123, 126, art. 146 lit. d) şi art. 147 din Constituţie, motivarea acestei critici fiind făcută în raport cu situaţia juridică personală a autorului excepţiei în privinţa stabilirii drepturilor sale de pensie.Tribunalul Vâlcea - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată, arătând că legiuitorul are competenţa de a stabili atât reguli procedurale de desfăşurare a litigiilor, cât şi reguli de stabilire şi recalculare a pensiilor în limitele conferite de art. 61 alin. (1) din Constituţie.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Avocatul Poporului arată că textele legale criticate sunt constituţionale, invocând, printre altele, Decizia nr. 103 din 26 martie 2002.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 129 alin. 5 şi art. 167 din Codul de procedură civilă şi art. 2, art. 64, art. 77, art. 78, art. 95, art. 169, art. 172, art. 180 alin. (2)-(4) şi art. 184 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000. Textele criticate din Codul de procedură civilă vizează principiul rolului activ al judecătorului, respectiv încuviinţarea şi administrarea dovezilor, iar cele din Legea nr. 19/2000 reglementează principiile de bază ale sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, pensia de invaliditate, calculul punctajului mediu anual al asiguratului, regulile procedurale referitoare la cererea de recalculare a pensiei, litigiile care vizează obiectul Legii nr. 19/2000, precum şi regimul pensiilor stabilite potrivit prevederilor Legii nr. 2/1995 privind pensionarea anticipată.Autorul excepţiei consideră că textele de lege criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 30 privind libertatea de exprimare, art. 31 privind dreptul la informaţie, art. 48 privind familia, art. 51 privind dreptul de petiţionare, art. 78 privind intrarea în vigoare a legii, art. 123 privind prefectul, art. 126 privind instanţele judecătoreşti, art. 146 lit. d) privind excepţia de neconstituţionalitate şi art. 147 privind deciziile Curţii Constituţionale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată următoarele:1. Autorul excepţiei nu îşi motivează critica de neconstituţionalitate, ci doar enumeră textele constituţionale pretins încălcate. Or, Curtea, de principiu, a stabilit în jurisprudenţa sa că simpla enumerare în susţinerea excepţiei a unor prevederi constituţionale pretins încălcate nu este de natură să satisfacă exigenţele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. De altfel, în acest sens, Curtea s-a mai pronunţat prin numeroase decizii, dintre care, cu titlu exemplificativ, se reţin: Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008, Decizia nr. 465 din 17 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007, Decizia nr. 517 din 8 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din 2 iunie 2008, Decizia nr. 245 din 19 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 17 martie 2009, Decizia nr. 727 din 7 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 10 iunie 2009.Totodată, întreaga pledoarie a autorului excepţiei în sensul admiterii acesteia se face prin prisma unor acte administrative pretins a fi emise nelegal, cu alte cuvinte, justifică excepţia de neconstituţionalitate invocând parcursul administrativ şi judiciar al cauzei sale. Or, toate aceste aspecte ţin de interpretarea şi aplicarea legii, unde este angajată competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti.În aceste condiţii, în temeiul art. 2 alin. (3) şi art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.2. Nu în ultimul rând, Curtea observă că Legea nr. 19/2000, ulterior sesizării sale, a fost abrogată prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, fapt care, în temeiul art. 29 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 47/1992, ar atrage, de asemenea, inadmisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 64, art. 77, art. 78, art. 95, art. 169, art. 172, art. 180 alin. (2)-(4) şi art. 184 din Legea nr. 19/2000.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 129 alin. 5 şi art. 167 din Codul de procedură civilă şi art. 2, art. 64, art. 77, art. 78, art. 95, art. 169, art. 172, art. 180 alin. (2)-(4) şi art. 184 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Maria Catrinescu în Dosarul nr. 3.379/90/2009 al Tribunalului Vâlcea - Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 31 mai 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent-şef,Benke Károly