DECIZIE Nr. 7*) din 24 ianuarie 1996
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 94 din 9 mai 1996
*) Definitiva prin nerecurare.
Antonie Iorgovan - presedinte
Mihai Constantinescu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Raul Petrescu - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol pronuntarea asupra exceptiilor de neconstitutionalitate a art. 19
alin. 1 din Legea nr 85/1992 privind vanzarea de locuinte si spatii cu alta
destinatie construite din fondurile statului si din fondurile unitatilor
economice sau bugetare de stat.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 17 ianuarie 1996, la care au
participat Nechifor Dumitru si Popa Vasilica personal, precum si procurorul, si
au fost consemnate in incheierea de la acea data, cand Curtea, avand nevoie de
timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru data de 24 ianuarie 1996.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:
Prin incheierea din 23 februarie 1994, pronuntata in Dosarul nr.
8.260/1993, Judecatoria Iasi a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 19 alin. 1 din Legea nr. 85/1992,
ridicata de Nechifor Dumitru si Nechifor Mariana, care formeaza obiectul
Dosarului nr. 41C/1994 al Curtii Constitutionale. In motivarea exceptiei se
arata ca art. 19 alin. 1 din Legea nr. 85/1992 contravine prevederilor
constitutionale ale art. 15 alin. (2) si ale art. 78, potrivit carora legea
dispune numai pentru viitor si intra in vigoare la data publicarii in Monitorul
Oficial al Romaniei sau la data prevazuta in textul ei.
Judecatoria Iasi, exprimandu-si opinia, considera ca exceptia de
neconstitutionalitate a art. 19 alin. 1 din Legea nr. 85/1992 este intemeiata,
deoarece din modul de redactare a articolului criticat rezulta ca sunt supuse
nulitatii absolute parte dintre contractele de vanzare-cumparare incheiate in
temeiul Decretului-lege nr. 61/1990, care este anterior intrarii in vigoare a
Legii nr. 85/1992, si prin aceasta se incalca prevederile art. 15 alin. (2) si
ale art. 78 din Constitutie. Pe fond, apreciaza ca, pe de o parte, pentru
contractele de vanzare-cumparare incheiate sub imperiul Decretului-lege nr.
61/1990 opereaza principiul aparentei in drept, daca la acea data a existat
publicitate, notorietate si persistenta, iar pe de alta parte, statul, prin
administratorul sau locativ, ar invoca propria culpa la intocmirea unor acte
nelegale, ceea ce nu este permis.
Judecatoria Targu Mures, prin Incheierea civila nr. 4.686 din 27 aprilie
1994, pronuntata in Dosarul nr. 9.084/1992, a sesizat, de asemenea, Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 19 din Legea nr.
85/1992, ridicata de Oprea Ioan si Oprea Margareta, care formeaza obiectul
Dosarului nr. 54C/1994 al Curtii Constitutionale. In motivarea exceptiei se
arata ca art. 19 din Legea nr. 85/1992 incalca art. 41 din Constitutie, care
garanteaza si ocroteste dreptul de proprietate.
In opinia exprimata, Judecatoria Targu Mures apreciaza ca art. 19 din Legea
nr. 85/1992 este conform Constitutiei, intrucat, potrivit prevederilor legale,
dreptul de proprietate dobandit printr-un act translativ de proprietate nu este
sigur pentru dobanditor decat prin confirmarea expresa a actului juridic sau
prin expirarea termenului de prescriptie a actiunii in anulare, iar in speta,
Regia Autonoma de Gospodarie Comunala si Locativa Targu Mures nu a facut decat
sa ceara anularea contractului de vanzare-cumparare in conditiile legii.
Tot Judecatoria Targu Mures, prin Incheierea civila nr. 4.585 din 27
aprilie 1994, pronuntata in Dosarul nr. 9.092/1992, a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 19 din Legea nr.
85/1992, ridicata de Moldovan Gabor Ioan Augustin si Moldovan Maria, care
formeaza obiectul Dosarului nr. 55C/1994 al Curtii Constitutionale. In
sustinerea exceptiei se arata ca potrivit dispozitiilor art. 1 din Codul civil
si ale art. 15 alin. (2) din Constitutie, legea nu dispune decat pentru viitor,
iar actele juridice incheiate sub regimul unei anumite legi continua sa fie
guvernate de acea lege, chiar daca intre timp ea ar iesi din vigoare.
Opinia instantei in legatura cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 19
din Legea nr. 85/1992 este ca acesta nu contravine Constitutiei. Intr-adevar,
art. 1 din Codul civil si art. 15 alin. (2) din Constitutie consacra principiul
neretroactivitatii legii, dar legiuitorul poate prevedea, ca in cazul art. 19
din Legea nr. 85/1992, printr-o dispozitie legala expresa, retroactivitatea.
Neconstitutionalitatea art. 19 din Legea nr. 85/1992 este invocata si de
Niculescu Gheorghe in Dosarul nr. 2.908/1994 al Judecatoriei Iasi, cu care
Curtea Constitutionala a fost sesizata prin Incheierea din 8 iunie 1994 a
acestei instante si care formeaza obiectul Dosarului nr. 61C/1994 al Curtii
Constitutionale. In sustinerea exceptiei, Niculescu Gheorghe arata ca art. 19
din Legea nr. 85/1992 contravine principiului neretroactivitatii legii, astfel
incat prevederile acestui articol pot fi aplicate numai contractelor incheiate
dupa data publicarii legii in Monitorul Oficial al Romaniei, respectiv data de
29 iulie 1992.
In legatura cu exceptia de neconstitutionalitate invocata, Judecatoria Iasi
apreciaza ca aceasta este neintemeiata, prevederile art. 19 din Legea nr.
85/1992 fiind constitutionale, deoarece acest articol nu face decat sa consacre
in mod expres nulitatea contractelor incheiate cu incalcarea dispozitiilor
Decretului-lege nr. 61/1990, iar Legea nr. 85/1992 nu a adaugat nici o conditie
de valabilitate contractelor incheiate anterior intrarii sale in vigoare,
respectiv sub imperiul decretului-lege mentionat.
Judecatoria Iasi, prin Incheierea din 20 februarie 1995, pronuntata in
Dosarul nr. 17.954/1994, a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 19 din Legea nr. 85/1992 - ridicata
de Onisoru Aglaita, cu motivarea ca, potrivit art. 1 din Codul civil, legea
civila nu poate retroactiva - si care formeaza obiectul Dosarului nr. 58C/1995
al Curtii Constitutionale.
Opinia instantei este in sensul ca dispozitiile art. 19 din Legea nr.
85/1992 contravin prevederilor art. 15 alin. (2) din Constitutia Romaniei. De
asemenea, in Dosarul nr. 70C/1995 al Curtii Constitutionale, art. 19 din Legea
nr. 85/1992 formeaza obiectul exceptiei de neconstitutionalitate ridicate din
oficiu de Judecatoria Oradea, in Dosarul nr. 4.205/1993, in principal pentru
urmatoarele argumente: potrivit art. 135 din Constitutie, statul ocroteste
proprietatea, iar conform art. 1.339 din Codul civil vanzatorul nu se poate
sustrage de la raspunderea pentru evictiunea ce ar rezulta dintr-un fapt
personal al sau, orice conventie contrara fiind nula. In consecinta, statul a
incalcat aceste dispozitii legale, neasumandu-si nici o obligatie in cazul in
care, din culpa societatii specializate in vanzarea locuintelor construite din
fondurile sale, se creeaza cumparatorului o situatie juridica in urma careia ar
fi evins de adevaratul proprietar. La aceasta se adauga sanctiunea nulitatii
absolute, imprescriptibile, prevazuta de art. 19 din Legea nr. 85/1992, care
face ca oricand cumparatorul sa poata fi evins. Inechitatea creata prin
prevederea legala atacata ca neconstitutionala este cu atat mai grava cu cat
vanzatorul creeaza o aparenta de drept, referitoare la dreptul de proprietate
al statului asupra apartamentului vandut, cumparatorul nemaifiind obligat sa
verifice situatia din cartea funciara.
In vederea solutionarii exceptiilor de neconstitutionalitate, in temeiul
art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, s-au cerut puncte de vedere celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului.
In punctul de vedere exprimat, Guvernul apreciaza ca din modul de redactare
a textului nu rezulta ca prevederile art. 19 alin. 1 din Legea nr. 85/1992 s-ar
aplica si contractelor perfectate inainte de intrarea in vigoare a legii si
deci nu sunt incalcate prevederile art. 1 din Codul civil si ale art. 15 alin.
(2) din Constitutie.
Camera Deputatilor si Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.
Intrucat exceptiile de neconstitutionalitate privesc aceleasi dispozitii
legale - art. 19 din Legea nr. 85/1992 -, pentru mai buna administrare a
justitiei si pronuntarea unei singure decizii, prin incheierea din sedinta
publica din 13 decembrie 1995 s-a dispus conexarea dosarelor nr. 54C/1994, nr.
55C/1994, nr. 61C/1994, nr. 58C/1995 si nr. 70C/1995 la Dosarul nr. 41C/1994.
CURTEA,
avand in vedere incheierile de sesizare, rapoartele intocmite de judecatorul -
raportor, dispozitiile art. 19 din Legea nr. 85/1992, astfel cum a fost
modificat prin art. I pct. 12 din Legea nr. 76/1994, ale Decretului-lege nr.
61/1990, raportate la prevederile Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992,
retine:
Art. 19 din Legea nr. 85/1992, care face obiectul exceptiilor de
neconstitutionalitate la data cand au fost invocate, prevedea:
"Contractele de vanzare-cumparare ale locuintelor care nu au fost
construite din fondurile statului, ci au fost trecute in aceasta proprietate,
cele de vanzare-cumparare ale locuintelor de serviciu apartinand societatilor
comerciale si regiilor autonome, care contravin prevederilor prezentei legi,
precum si orice alt contract incheiat cu incalcarea dispozitiilor
Decretului-lege nr. 61/1990 sunt lovite de nulitate absoluta.
Nulitatea poate fi invocata de orice persoana si pe orice cale.
Prefectii vor organiza depistarea acestor cazuri si sesizarea instantelor
judecatoresti pentru constatarea nulitatii si restabilirea situatiei
anterioare. Din sumele ce se restituie cumparatorilor se va retine chiria
aferenta perioadei de la contractare si pana la restituire. Sumele restituite
nu sunt purtatoare de dobanzi si nici nu se actualizeaza".
Pana la solutionare, dispozitiile art. 19 alin. 1 din Legea nr. 85/1992 au
fost modificate prin art. I pct. 12 al Legii nr. 76 din 23 iulie 1994 pentru
modificarea si completarea Legii nr. 85/1992, astfel: "Contractele de
vanzare-cumparare incheiate cu incalcarea dispozitiilor Decretului-lege nr.
61/1990 si ale prezentei legi sunt lovite de nulitate absoluta".
Rezulta ca, in noua sa redactare, textul art. 19 alin. 1 din Legea nr.
85/1992 mentine solutia legislativa de principiu, anterioara modificarii,
astfel incat motivele de neconstitutionalitate fiind aceleasi, potrivit celor
statuate prin Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. III din 31 octombrie
1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 259 din 9
noiembrie 1995, Curtea constata ca este legal sesizata si competenta sa
solutioneze exceptiile.
Prevederile art. 19 alin. 1 din Legea nr. 85/1992 au facut obiectul
controlului de neconstitutionalitate si Curtea Constitutionala s-a pronuntat
prin Decizia nr. 41 din 4 mai 1994, ramasa definitiva ca urmare a respingerii
recursului, prin Decizia nr. 23 din 1 martie 1995, ambele publicate in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 76 din 27 aprilie 1995.
Prin deciziile mentionate, Curtea Constitutionala a stabilit ca prevederile
art. 19 din Legea nr. 85/1992 sunt constitutionale, respingand, in consecinta,
exceptia invocata, esenta, pentru urmatoarele motive:
Sanctiunea nulitatii absolute a instrainarii de catre stat a locuintelor pe
care nu le-a construit din fondurile sale proprii, prevazuta de art. 19 alin. 1
din Legea nr. 85/1992, se intemeiaza pe nulitatea absoluta stabilita anterior
prin Decretul-lege nr. 61/1990. Fiind vorba de preluarea unei sanctiuni
anterioare, nu se pune problema retroactivitatii. Pentru a retroactiva, ar fi
trebuit ca intre cele doua motive de nulitate - potrivit prevederilor
Decretului-lege nr. 61/1990 si, respectiv, ale art. 19 alin. 1 din Legea nr.
85/1992 - sa fie o diferenta, iar noua reglementare sa se aplice situatiilor
anterioare intrarii sale in vigoare. In cazul de fata, insa, nulitatea este
aceeasi, astfel incat continuitatea exclude, prin ipoteza, retroactivitatea.
Bineinteles, alta era solutia daca, potrivit legii anterioare, nulitatea ar fi
fost doar relativa, nu absoluta ca in legea posterioara.
Desigur, masura in care au fost respectate prevederile art. 19 alin. 1 din
Legea nr. 85/1992 si, respectiv, constatarea nulitatii instrainarii de catre
stat a unei locuinte ce nu intra sub incidenta Decretului-lege nr. 61/1990,
sunt competenta instantei de judecata, in raport cu probele administrate in
fiecare dosar in parte. Totodata, este necesar a fi avute in vedere si
dispozitiile art. 54 din Constitutie, potrivit carora cetatenii trebuie sa-si
exercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa
incalce drepturile si libertatile celorlalti. In ce priveste incidenta
principiului aparentei in drept, conform adagiului error communis facit res,
aceasta este o problema de interpretare, de competenta exclusiva a instantei
judecatoresti.
Fata de cele aratate, exceptiile de neconstitutionalitate a prevederilor
art. 19 din Legea nr. 85/1992, astfel cum fost modificate prin Legea nr.
76/1994, urmeaza a fi respinse.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie,
precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si art. 25 alin. (1) din Legea nr.
47/1992,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptiile de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 din
Legea nr. 85/1992, invocate de Nechifor Dumitru si Nechifor Mariana in Dosarul
nr. 8.260/1993 al Judecatoriei Iasi, de Oprea Ioan si Oprea Margareta in
Dosarul nr. 9.084/1992 al Judecatoriei Targu Mures, de Moldovan Gabor Ioan
Augustin si Moldovan Maria in Dosarul nr. 9.092/1992 al Judecatoriei Targu
Mures, de Niculescu Gheorghe in Dosarul nr. 2.908/1994 al Judecatoriei Iasi,
Onisoru Aglaita in Dosarul nr. 17.954/1994 al Judecatoriei Iasi, si, din
oficiu, de Judecatoria Oradea in Dosarul nr. 4.205/1993 al acesteia.
Cu recurs in termen de 10 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica din 24 ianuarie 1996.
PRESEDINTE,
prof. univ. dr. Antonie Iorgovan
Magistrat-asistent,
Gabriela Dragomirescu