Decizia Nr.680 din 13.11.2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 943 din 23 decembrie 2014

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Toni Greblă	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Ioniţa Cochinţu	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Mircea Popescu în Dosarul nr. 31.214/212/2013 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 816D/2014.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 817D/2014 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Mircea Popescu în Dosarul nr. 32.997/212/2013 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă.4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor.6. Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor.7. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 817D/2014 la Dosarul nr. 816D/2014, care este primul înregistrat.8. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus la Curtea Constituţională precizări prin care solicită extinderea controlului de constituţionalitate asupra întregului act normativ.9. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:10. Prin încheierile din 2 septembrie 2014, pronunţate în dosarele nr. 31.214/212/2013 şi nr. 32.997/212/2013, Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Mircea Popescu cu ocazia soluţionării unor cereri de recuzare.11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt contrare art. 21 din Constituţie, întrucât recuzarea este o componentă intrinsecă a dreptului la apărare, care este garantat de Legea fundamentală, iar art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 constituie o piedică în calea accesului la justiţie. Astfel, consideră că este inadmisibil ca pentru recuzarea a trei judecători justiţiabilul să plătească taxe judiciare de timbru în valoare de 300 lei, în timp ce pentru o strămutare, care înseamnă de fapt recuzarea întregii instanţe şi care implică cheltuieli mult mai mari, justiţiabilul să plătească 100 lei, în contextul în care taxa judiciară de timbru trebuie să reprezinte contravaloarea prestaţiei efectuate în sistemul judiciar.12. Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.13. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.14. Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constituţionale.15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următorul cuprins:

– Art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013: „Următoarele cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces se taxează astfel:a)cereri de recuzare în materie civilă - pentru fiecare participant la proces - pentru care se solicită recuzarea - 100 lei;“.18. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie. 19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, pentru motivele ce se vor arăta în continuare. 20. În ceea ce priveşte solicitarea autorului excepţiei de neconstituţionalitate, exprimată prin precizările depuse direct la Curtea Constituţională, referitoare la extinderea controlului de constituţionalitate asupra Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi care nu a fost susţinută în faţa instanţei de judecată, Curtea reţine că invocarea excepţiei de neconstituţionalitate a unor prevederi legale direct în faţa Curţii, şi nu în faţa instanţei de judecată, contravine art. 10 alin. (2) şi art. 29 alin. (1)-(4) din Legea nr. 47/1992, întrucât cadrul procesual specific excepţiei de neconstituţionalitate rezultă din încheierea de sesizare şi din motivarea scrisă a autorului, iar aceasta din urmă nu poate fi completată în faţa Curţii Constituţionale cu elemente noi, ce nu au fost puse în discuţia părţilor în faţa instanţei de judecată. În acest sens este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 517 din 8 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din 2 iunie 2008. 21. Curtea observă că asupra dispoziţiilor art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, prin raportare la critici şi prevederi constituţionale similare, s-a mai pronunţat în sensul constituţionalităţii acestora, spre exemplu prin Decizia nr. 546 din 15 octombrie 2014*), nepublicată încă la data pronunţării prezentei decizii, sau prin Decizia nr. 45 din 4 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 15 aprilie 2014.*) Decizia Curţii Constituţionale nr. 546 din 15 octombrie 2014 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 17 noiembrie 2014. 22. Curtea a reţinut că dispoziţiile constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la taxele în justiţie, fiind legal şi normal ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, în virtutea dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (1), „Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice“. Plata taxelor şi a impozitelor reprezintă o obligaţie constituţională a cetăţenilor. S-a reţinut, de asemenea, că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecată prin hotărârea pe care o pronunţă în cauză, plata acestora revenind părţii care cade în pretenţii. 23. În acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiţie este aceea că nu este un drept absolut - Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57. Astfel, acest drept, care cere prin însăşi natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa. 24. Totodată, în Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunţată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 54, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că, în conformitate cu principiile care se degajă din jurisprudenţa sa, ea nu a respins niciodată ideea de impunere a unor restricţii financiare cu privire la accesul unei persoane la justiţie, tocmai în interesul unei bune administrări a justiţiei. 25. De asemenea, Curtea a constatat că legiuitorul a instituit, prin dispoziţiile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, posibilitatea instanţei de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situaţii în care partea nu poate face faţă cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanţie a liberului acces la justiţie. Aprecierea legalităţii şi temeiniciei cererilor întemeiate pe dispoziţiile mai sus citate se realizează de către instanţa de judecată în temeiul prerogativelor conferite de Constituţie şi legi, pe baza probelor care însoţesc aceste cereri. 26. Referitor la compararea taxei judiciare de timbru pentru o strămutare, care în opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate înseamnă de fapt recuzarea întregii instanţe şi care ar trebui să implice cheltuieli mult mai mari, cu cea referitoare la cereri de recuzare în materie civilă, Curtea observă că, potrivit dispoziţiilor constituţionale ale art. 61 alin. (1), care statuează rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a ţării, precum şi cele ale art. 115 referitoare la delegarea legislativă, coroborate cu cele alte art. 56, este atributul şi dreptul legiuitorului să aprecieze cuantumul unor astfel de taxe, în funcţie de serviciile prestate. 27. Totodată, Curtea reţine că recuzarea este o chestiune personală şi priveşte pe fiecare judecător în parte, fiind diferită de strămutare. Astfel, potrivit art. 44 din Codul de procedură civilă, judecătorul aflat într-o situaţie de incompatibilitate poate fi recuzat de oricare dintre părţi înainte de începerea oricărei dezbateri, iar când motivele de incompatibilitate s-au ivit ori au fost cunoscute de parte doar după începerea dezbaterilor, aceasta trebuie să solicite recuzarea de îndată ce acestea îi sunt cunoscute, iar art. 141 alin. (1) din acelaşi cod statuează cu privire la strămutarea pentru motiv de bănuială legitimă sau de siguranţă publică. Ca atare, este normal ca pentru fiecare cerere în parte să fie aplicată o taxă separată. 28. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mircea Popescu în dosarele nr. 31.214/212/2013 şi nr. 32.997/212/2013 ale Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 13 noiembrie 2014. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu