DECIZIE Nr.
676 din 5 mai 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 alin. 1 din Codul de procedura
penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 413 din 17 iunie 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Oana Cristina Puică -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. 1 din Codul de procedură
penală, excepţie ridicată de Dumitru Ursu şi Viorica Ursu în Dosarul nr.
691/45/2008 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia penală.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 16 octombrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 691/45/2008, Curtea de Apel Iaşi - Secţia penală a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 13 alin. 1 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de
Dumitru Ursu şi Viorica Ursu cu ocazia soluţionării unei cauze penale.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile art. 13 alin. 1 din Codul de
procedură penală încalcă egalitatea în drepturi, accesul liber la justiţie,
dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, precum şi condiţiile şi
limitele restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi,
întrucât nu permit părţii vătămate să solicite continuarea procesului penal în
caz de prescripţie a răspunderii penale.
Curtea de Apel Iaşi - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
întrucât textul de lege criticat nu încalcă prevederile din Legea fundamentală
invocate de autorii excepţiei.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile art. 13 alin. 1 din Codul de procedură penală sunt
constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională este competentă, potrivit
dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2),
ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 13 alin. 1 din Codul de procedură penală,
modificate prin Legea nr. 281/2003, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2003, având următorul cuprins: „In caz de
amnistie, prescripţie sau retragere a plângerii prealabile, precum şi în cazul
existenţei unei cauze de nepedepsire, învinuitul sau inculpatul poate cere
continuarea procesului penal."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi
legale, autorii excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale
art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1)
şi (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ale
art. 24 alin. (1) referitoare la dreptul la apărare şi ale art. 53 alin. (1)
privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum
şi a prevederilor art. 6 paragraful 1 referitoare la dreptul la un proces
echitabil şi ale art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că, în realitate, autorii excepţiei de neconstituţionalitate solicită
completarea textului de lege criticat, în sensul reglementării posibilităţii ca
partea vătămată să solicite continuarea procesului penal în caz de prescripţie
a răspunderii penale. O asemenea solicitare nu intră însă în competenţa de
soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea
nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire
la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse
controlului.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. 1 din Codul de procedură
penală, excepţie ridicată de Dumitru Ursu şi Viorica Ursu în Dosarul nr.
691/45/2008 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 mai 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puică