DECIZIE   Nr. 669 din 11 septembrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 159 alin. 3 din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 698 din 16 octombrie 2007

Ioan Vida                                 - preşedinte

Nicolae Cochinescu                -judecător

Aspazia Cojocaru                    -judecător

Acsinte Gaspar                       -judecător

Petre Ninosu                           -judecător

Ion Predescu                           -judecător

Puskas Valentin Zoltan           -judecător

Tudorel Toader                       -judecător

Augustin Zegrean                   -judecător

Iuliana Nedelcu                       - procuror

Afrodita Laura Tutunaru          - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 159 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Mihăiţă Elisei şi David Adăscăliţei în Dosarul nr. 10.930/2/2006 (nr. vechi 3.676/2006) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

avand în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Incheierea din 11 ianuarie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 10.930/2/2006 (nr. vechi 3.676/2006), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 159 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Mihăiţă Elisei şi David Adăscăliţei în dosarul de mai sus, avand ca obiect soluţionarea unui recurs formulat împotriva unei încheieri de şedinţă pronunţate în camera de consiliu.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 24 referitoare la Dreptul la apărare, deoarece instanţa de judecată a procedat la examinarea cererii de prelungire a arestării preventive în absenţa apărătorului ales al inculpatului. In opinia autorilor, posibilitatea de înlocuire a avocatului ales cu unul din oficiu nu oferă suficiente garanţii în vederea asigurării apărării, întrucat apărătorul desemnat de instanţă, necunoscand temeinic speţa dedusă judecăţii, prestează servicii într-o manieră formală.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece, dimpotrivă, dispoziţiile legale criticate, coroborate cu art. 171 alin. 41 din Codul de procedură penală, satisfac pe deplin exigenţa constituţională referitoare la dreptul la apărare.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate nu afectează dreptul învinuitului sau inculpatului de a-şi alege un apărător.

Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile legale criticate nu încalcă principiul constituţional al asistenţei obligatorii din partea unui avocat în cursul derulării procedurii prelungirii arestării preventive.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinand încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 159 alin. 3 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Procedura prelungirii arestării preventive dispuse în cursul urmăririi penale, care au următorul conţinut:

- Art. 159 alin. 3: „Inculpatul este adus în faţa judecătorului şi va fi asistat de apărător."

Examinand excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate instituie obligativitatea asistenţei juridice obligatorii în cursul procedurii referitoare la prelungirea măsurii arestării preventive în faza de urmărire penală. Aşa fiind, normele criticate nu contravin dreptului la apărare garantat de Constituţie, deoarece acesta presupune un serviciu calificat din partea unui apărător, indiferent că este ales ori numit din oficiu. Altfel spus, norma constituţională nu dispune cu privire la generalizarea asistenţei juridice obligatorii, ci consacră posibilitatea părţii interesate de a se prevala sau nu de dreptul de a-şi angaja un apărător.

Dreptul la apărare nu poate fi confundat cu dreptul la asistenţă juridică obligatorie, primul fiind garantat în toate cazurile, iar cel de-al doilea fiind creat de legiuitor, care stabileşte şi cazurile în care se consideră că este necesar.

Cat priveşte celelalte aspecte invocate de autorul excepţiei, Curtea constată că acestea excedează competenţei sale, deoarece controlul de constituţionalitate nu poate fi convertit într-un control ierarhic de cenzură sau într-unui care să vizeze interpretarea şi aplicarea legii.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 159 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Mihăiţă Elisei şi David Adăscăliţei în Dosarul nr. 10.930/2/2006 (nr. vechi 3.676/2006) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 septembrie 2007.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru