DECIZIE Nr.
633 din 28 aprilie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 300 1, art. 91 3 alin. 3 teza finala
si art. 91 4 din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 380 din 4 iunie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent-şef
delegat
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3001, art. 913
alin. 3 teza finală şi art. 914 din Codul de procedură penală,
excepţie ridicată de Mihail Dunăreanu în Dosarul nr. 7.905/105/2008 al
Tribunalului Prahova - Secţia penală.
La apelul nominal se prezintă personal autorul
excepţiei, asistat de domnul avocat Ion Cazaru din cadrul Baroului Bucureşti,
cu delegaţie la dosar. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Apărătorul autorului excepţiei pune concluzii de
admitere a acesteia, sens în care depune şi note scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 8 ianuarie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 7.905/105/2008, Tribunalul Prahova - Secţia penală a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.
3001, art. 913 alin. 3 teza finală şi art. 914
din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Mihail Dunăreanu în
dosarul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei cauze penale.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că art. 913 alin. 3 teza finală
şi art. 914 din Codul de procedură penală încalcă dispoziţiile
constituţionale ale art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (1), art. 26'alin. (1),
art. 28 şi art. 124 alin. (2), precum şi ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece
instituie un privilegiu exclusiv pentru procuror şi judecător, ce constă în
posibilitatea acestora de a avea acces în mod nestingherit la înregistrări ale
convorbirilor telefonice şi în mediu ambiental efectuate în timpul urmăririi
penale.
De asemenea, dispoziţiile art. 3001 din
Codul de procedură penală contravin art. 23 şi 21 din Constituţie, deoarece
verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii arestării preventive se face în
camera de consiliu înainte ca instanţa să verifice competenţa pentru a constata
dacă este legal sesizată.
Tribunalul Prahova - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile
autorului excepţiei prin avocat, concluziile procurorului, dispoziţiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 3001, cu denumirea marginală Menţinerea
arestării inculpatului la primirea dosarului, art. 913 alin. 3
teza finală, cu denumirea marginală Certificarea înregistrărilor şi art. 914 cu
denumirea marginală Alte înregistrări, toate din Codul de procedură
penală, care au următorul conţinut:
- Art. 3001: „După înregistrarea
dosarului la instanţă, în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în
stare de arest, instanţa este datoare să verifice din oficiu, în camera de
consiliu, legalitatea şi temeinicia arestării preventive, înainte de expirarea
duratei arestării preventive.
Dacă instanţa constată că temeiurile care au
determinat arestarea preventivă au încetat sau că nu există temeiuri noi care
să justifice privarea de libertate, dispune, prin încheiere, revocarea
arestării preventive şi punerea de îndată în libertate a inculpatului.
Când instanţa constată că temeiurile care au
determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există
temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanţa menţine, prin
încheiere motivată, arestarea preventivă. Dispoziţiile art. 159 alin. 3, 4, 5
şi 11 se aplică în mod corespunzător.
Incheierea poate fi atacată cu recurs, aplicându-se
dispoziţiile art. 160a alin. 2.";
- Art. 913 alin. 3 teza finală: „La
procesul-verbal se ataşează, în plic sigilat, o copie a suportului care conţine
înregistrarea convorbirii. Suportul original se păstrează la sediul parchetului,
în locuri speciale, în plic sigilat, şi va fi pus la dispoziţia instanţei, la
solicitarea acesteia. După sesizarea instanţei, copia suportului care conţine
înregistrarea convorbirii şi copii de pe procesele-verbale se păstrează la
grefa instanţei, în locuri speciale, în plic sigilat, la dispoziţia exclusivă a
judecătorului sau completului învestit cu soluţionarea cauzei.";
- Art. 914: „Dispoziţiile art. 911-913
se aplică în mod corespunzător şi în cazul înregistrărilor în mediul ambiental,
localizării sau urmăririi prin GPS ori prin alte mijloace electronice de
supraveghere."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului
instanţei de contencios constituţional prin raportare la critici similare.
Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 410 din 10 aprilie 2008, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 1 mai 2008, şi a
Deciziei nr. 626 din 3 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 892 din 2 noiembrie 2006, Curtea Constituţională a
respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.
911, 912 şi 3001 din Codul de procedură
penală. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziilor mai
sus-menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, inclusiv în
ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 914
din Codul de procedură penală.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 3001, art. 913 alin. 3 teza finală şi
art. 914 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Mihail
Dunăreanu în Dosarul nr. 7.905/105/2008 al Tribunalului Prahova - Secţia
penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 aprilie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef delegat,
Afrodita Laura Tutunaru