DECIZIE Nr.
629 din 11 mai 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 45 alin. (2) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945-22 decembrie 1989
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 460 din 6 iulie 2010
Tudorel Toader - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (1)-(4) din Legea nr.
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Euromar Impex" - S.R.L, din Daia, judeţul Giurgiu, în Dosarul
nr. 2.075/122/2008 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă.
La apelul nominal se prezintă avocatul Aurel Maticiuc
pentru autorul excepţiei. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de
citare este legal îndeplinită.
Având cuvântul pe fond, reprezentantul autorului
excepţiei solicită admiterea acesteia. In acest sens, arată că dispoziţiile de
lege criticate au ca efect deposedarea nejustificată şi fără despăgubire a unui
proprietar care a dobândit un bun imobil cu bună-credinţă, în condiţii legale.
Astfel, are loc o nouă naţionalizare, contrară prevederilor Legii fundamentale.
Reprezentantul Ministerului Public, invocând
jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, prin Decizia nr. 69/2003,
pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca
neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 9 aprilie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 2.075/122/2008, Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 45 alin. (1)-(4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor
imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.
Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială
„Euromar Impex" - S.R.L, din Daia, judeţul Giurgiu, într-o cauză civilă
având ca obiect anularea unui contract de vânzare-cumpărare a unui imobil.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că textele de lege criticate
contravin dispoziţiilor art. 41 şi art. 44 alin. (3) din Constituţie, întrucât,
în temeiul lor, sunt anulate contracte de vânzare-cumpărare încheiate cu
bună-credinţă, în formă autentică, cu respectarea tuturor condiţiilor de
legalitate şi publicitate imobiliară. Astfel, prin deposedarea nejustificată şi
fără despăgubire a unui proprietar care a dobândit un bun imobil cu respectarea
tuturor condiţiilor de valabilitate a actelor translative de proprietate, se
ajunge practic la o nouă naţionalizare a bunului respectiv. Pentru aceleaşi
raţiuni consideră că este încălcat şi principiul securităţii raporturilor juridice
legal stabilite între părţi.
Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.
In acest sens, arată că, potrivit dispoziţiilor art. 126 din Constituţie,
legiuitorul este în drept să reglementeze competenţa instanţelor judecătoreşti
şi să modifice, pentru viitor, aceste reglementări, în funcţie de noi raţiuni
pe care le are în vedere, în considerarea unor situaţii deosebite. In acest
spirit, măsura prevăzută de dispoziţiile legale criticate urmăreşte asigurarea
celerităţii actului de justiţie în materia proprietăţii.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului,
pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul Poporului nu au
comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului,
dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum
şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 45 alin. (1)-(4) din
Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod
abuziv în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005.
Analizând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate,
aşa cum a fost formulată de autorul acesteia, dar şi încheierea prin care
Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă a sesizat instanţa de contencios
constituţional cu excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în
realitate, critica de neconstituţionalitate are în vedere doar dispoziţiile
alin. (2) şi (3) ale art. 45 din Legea nr. 10/2001, în redactarea anterioară
modificărilor aduse acestei legi prin art. I pct. 10 şi 12 din Legea nr. 1/2009
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 3 februarie 2009. Prin acest din urmă
act normativ, prevederile art. 45 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 au fost
modificate, păstrându-se soluţia legislativă criticată, în timp ce prevederile
alin. (3) al aceluiaşi articol au fost abrogate, dându-se curs celor constate
de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 98 din 21 martie 2002, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 8 mai 2002.
In aceste condiţii, Curtea reţine ca obiect al
excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 45 alin. (2) din Legea nr.
10/2001, având în prezent următoarea redactare: „Actele juridice de
înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca
obiect imobile preluate fără titlu valabil, considerate astfel anterior
intrării în vigoare a Legii nr. 213/1998, cu modificările şi completările
ulterioare, sunt lovite de nulitate absolută, în afară de cazul în care actul a
fost încheiat cu bună-credinţă. "
Autorul excepţiei consideră că acest text de lege
contravine dispoziţiilor art. 41 şi art. 44 alin. (3) din Constituţie,
referitoare la muncă şi protecţia socială a muncii şi expropriere.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că aspectele invocate de autorul excepţiei referitoare la încălcarea
dispoziţiilor Legii fundamentale privind dreptul de proprietate au mai fost
analizate de Curte şi cu alte prilejuri. Astfel, prin Decizia nr. 69 din 18
februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226
din 3 aprilie 2003, Curtea, respingând ca neîntemeiată excepţia de
neconstituţionalitate, a reţinut că „prin consacrarea bunei-credinţe ca o cauză
de asanare a nulităţii absolute a actelor de înstrăinare a imobilelor preluate
fără titlu valabil, legiuitorul a înţeles ca în conflictul de interese legitime
dintre adevăratul proprietar şi subdobânditorul de bună-credinţă al bunului său
imobil să fie preferat cel din urmă. Recunoaşterea prevalentei interesului
subdobânditorului de bună-credinţă a fost impusă de raţiuni care vizează
asigurarea securităţii circuitului civil şi stabilitatea raporturilor juridice.
Din punct de vedere juridic soluţia se fundamentează pe principiul validităţii
aparenţei în drept, a cărui esenţă este exprimată prin adagiul error
communis facitjus."
Curtea apreciază că cele reţinute de instanţa de
contencios constituţional în decizia amintită răspund întru totul argumentelor
invocate de autorul excepţiei în prezenta cauză, neintervenind elemente noi de
natură a justifica reconsiderarea jurisprudenţei în materie a instanţei de
contencios constituţional.
In ceea ce priveşte invocarea de către autorul excepţiei
a neconstituţionalităţii textului de lege criticat în raport cu prevederile
art. 41 din Legea fundamentală, Curtea constată că aceste dispoziţii
constituţionale, prin conţinutul lor, referitor la dreptul la muncă şi
protecţia socială a muncii, nu îşi găsesc incidenţă în cauză. De altfel,
această critică de neconstituţionalitate nici nu este motivată.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 45 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic
al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie
1989, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Euromar Impex" - S.R.L,
din Daia, judeţul Giurgiu, în Dosarul nr. 2.075/122/2008 al Tribunalului
Giurgiu - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 mai 2010.
PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. TUDOREL TOADER
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea