DECIZIE
Nr. 628 din 17 noiembrie 2005
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 318 alin. 1 din Codul de procedura
civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR.
1162 din 21 decembrie 2005
Ioan Vida - presedinte
Aspazia Cojocaru -
judecator
Acsinte Gaspar -
judecator
Kozsokár Gábor -
judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu -
judecator
Ion Tiuca - procuror
Mihai Paul Cotta -
magistrat-asistent
Pe rol se afla
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 318 alin.
1 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Anton Apahideanu în
Dosarul nr. 1.265/2005 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civila.
La apelul nominal
raspunde Anton Apahideanu, lipsind celelalte parti, fata de care procedura de
citare a fost legal îndeplinita.
Autorul exceptiei de
neconstitutionalitate solicita admiterea acesteia, sustinând ca dispozitiile
legale criticate, care nu prevad posibilitatea atacarii cu contestatie a
hotarârilor pronuntate de instantele de apel, încalca prevederile
constitutionale referitoare la statul de drept si cele privind accesul la
justitie. Totodata, sunt invocate în sustinerea exceptiei si dispozitiile art.
6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale.
Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibila, a exceptiei
de neconstitutionalitate, deoarece Curtea nu se poate pronunta asupra
modificarii sau completarii prevederilor legale supuse controlului de
constitutionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele si
lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Încheierea din 17
iunie 2005, pronuntata în Dosarul nr. 1.265/2005, Tribunalul Bucuresti - Sectia
a V-a civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 318 din Codul de procedura civila,
exceptie ridicata de Anton Apahideanu în dosarul mentionat, având ca obiect
solutionarea cererii de contestatie în anulare formulata de autorul exceptiei
împotriva unei decizii civile.
În motivarea exceptiei de
neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca "limitarea
aplicabilitatii articolului 318 din Codul de procedura civila, doar la
hotarârile pronuntate de instantele de recurs, cu excluderea hotarârilor
pronuntate de instantele de apel, este în contradictie cu [...] principiul
constitutional al statului de drept bazat pe justitie, al accesului liber la
justitie, al impartialitatii instantelor, al rolului cailor de atac în
eliminarea greselilor comise [...], fiind încalcat dreptul la un proces echitabil,
deoarece greseala nu poate fi legal îndreptata în nici un fel". Sunt
încalcate, în opinia autorului exceptiei, si prevederile art. 6 paragraful 1
din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale, "conventie care stabileste dreptul la procese echitabile,
judecate de instante impartiale".
Autorul exceptiei
considera ca, prin abrogarea pct. 11 al art. 304 din Codul de procedura civila,
"nu s-a eliminat limitarea aplicabilitatii articolului 318 din cod doar la
hotarârile instantelor de recurs". S-a creat astfel o inegalitate de
tratament între "hotarârile pronuntate de instantele de apel, care nu pot
fi atacate pe calea extraordinara de atac a contestatiei în anulare pentru
greseli materiale, hotarâri pronuntate în complet de doi judecatori, si
hotarârile pronuntate de instantele de recurs, care pot fi atacate cu
contestatie în anulare, desi acestea sunt pronuntate în complet de trei
judecatori, probabilitatea unei erori materiale [...] fiind mai mica".
Tribunalul Bucuresti -
Sectia a V-a civila considera ca exceptia de neconstitutionalitate este
neîntemeiata. Se apreciaza ca nu sunt încalcate dispozitiile art. 21 din
Constitutie, deoarece "conditiile în care pot fi exercitate caile de atac,
atât cele ordinare, cât si cele extraordinare, cum este contestatia în anulare
speciala, sunt reglementate prin lege, conform dispozitiilor art. 129 din
Constitutie".
Astfel, se arata în
continuare, "stabilirea procedurii si a conditiilor pentru promovarea
cailor de atac constituie prerogativa exclusiva a legiuitorului, partile având
posibilitatea de a exercita caile de atac, însa în conditiile prevazute de
lege".
În conformitate cu
prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a
fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului
si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciaza ca
exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, sustinând, în esenta, ca
dispozitiile criticate sunt conforme cu art. 126 alin. (2) si art. 129 din
Constitutie.
Avocatul Poporului
considera, în esenta, ca dispozitiile criticate sunt constitutionale, fiind
conforme cu prevederile art. 126 alin. (2) si art. 129 din Legea fundamentala.
De asemenea, apreciaza ca instituirea unor reguli speciale privind exercitarea
contestatiei în anulare nu contravine principiului constitutional al accesului
liber la justitie.
Presedintii celor doua
Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de
sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul
întocmit de judecatorul-raportor, concluziile partii prezente si ale
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a
fost sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din
Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din
Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de
neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulata, îl constituie art. 318 din
Codul de procedura civila. Dispozitiile alin. 2 ale art. 318 au fost abrogate
prin art. I pct. 121 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.138/2000 pentru
modificarea si completarea Codului de procedura civila, publicata în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr.479 din 2 octombrie 2000. Alin. 1 al art. 318
din Codul de procedura civila a fost modificat prin art. I pct. 26 din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.59/2001 privind modificarea si completarea
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.138/2000 pentru modificarea si
completarea Codului de procedura civila, publicata în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.217 din 27 aprilie 2001, care avea urmatorul cuprins:
"Hotarârile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie când
dezlegarea data este rezultatul unei greseli materiale sau când instanta,
respingând recursul sau admitându-l numai în parte, a omis din greseala sa
cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare." Ulterior
sesizarii Curtii Constitutionale, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.59/2001
a fost respinsa prin Legea nr. 69/2005, publicata în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.612 din 14 iulie 2005, si abrogata prin art. IV din
Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr.138/2000, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.609 din
14 iulie 2005.
Dispozitiile art. 318
alin. 1 din Codul de procedura civila au fost modificate prin art. I pct. 53
din Legea nr. 219/2005 si au urmatorul cuprins: "Hotarârile instantelor de
recurs mai pot fi atacate cu contestatie când dezlegarea data este rezultatul
unei greseli materiale sau când instanta, respingând recursul sau admitându-l
numai în parte, a omis din greseala sa cerceteze vreunul dintre motivele de
modificare sau de casare." Având în vedere ca, în urma modificarii,
dispozitia legala criticata a ramas aceeasi, Curtea, conform jurisprudentei
sale, urmeaza sa se pronunte asupra reglementarii în vigoare.
Critica de neconstitutionalitate
are la baza, în esenta, sustinerea potrivit careia "limitarea
aplicabilitatii articolului 318 din Codul de procedura civila doar la
hotarârile pronuntate de instantele de recurs, cu excluderea hotarârilor
pronuntate de instantele de apel", ar încalca, în opinia autorului
exceptiei, dispozitiile constitutionale ale art. 1 alin. (3) privind principiul
statului de drept, ale art. 21 alin. (1), (2) si (3) privind accesul la
justitie, ale art. 124 alin. (2) privind înfaptuirea justitiei si ale art. 129
privind folosirea cailor de atac.
Autorul exceptiei
apreciaza ca prevederile art. 318 alin. 1 din Codul de procedura civila încalca
si dispozitiile art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor
omului si a libertatilor fundamentale.
Analizând exceptia de
neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta este inadmisibila.
Din motivarea exceptiei
rezulta ca, de fapt, autorul acesteia nu critica neconstitutionalitatea art.
318 alin. 1 din Codul de procedura civila, ci este nemultumit de aplicarea
acestui text doar la hotarârile pronuntate de instantele de recurs, cu
excluderea hotarârilor pronuntate de instantele de apel. Asadar, în realitate,
autorul exceptiei nu formuleaza o critica privind neconstitutionalitatea textului,
ci urmareste completarea acestuia, în sensul ca si hotarârile pronuntate de
instantele de apel sa poata fi atacate cu contestatie în anulare ca si cele ale
instantelor de recurs.
Sub acest aspect Curtea
nu este competenta sa se pronunte, întrucât potrivit dispozitiilor art. 2 alin.
(3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii
Constitutionale, aceasta "se pronunta numai asupra constitutionalitatii
actelor cu privire la care a fost sesizata, fara a putea modifica sau completa
prevederile supuse controlului".
Potrivit considerentelor
expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie,
precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea
nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind
inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 318 alin.
1 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Anton Apahideanu în
Dosarul nr. 1.265/2005 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civila.
Definitiva si general
obligatorie.
Pronuntata în sedinta
publica din data de 17 noiembrie 2005.
PRESEDINTELE CURTII
CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta