DECIZIE   Nr. 62 din 17 februarie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 218 din 12 martie 2004

    Nicolae Popa             - presedinte
    Costica Bulai            - judecator
    Nicolae Cochinescu       - judecator
    Constantin Doldur        - judecator
    Kozsokar Gabor           - judecator
    Petre Ninosu             - judecator
    Serban Viorel Stanoiu    - judecator
    Lucian Stangu            - judecator
    Ioan Vida                - judecator
    Florentina Balta         - procuror
    Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata de Asociatia Nationala a Cooperatiei Mestesugaresti - UCECOM in Dosarul nr. 3.358/2001 al Tribunalului Constanta - Sectia civila.
    La apelul nominal se prezinta autoarea exceptiei, prin consilier juridic, si partea Societatea Comerciala "CARMEN SILVA 2000" - S.A. din Eforie Sud, prin avocat.
    Autoarea exceptiei de neconstitutionalitate sustine admiterea acesteia, aratand ca, prin exceptarea imobilelor care au suferit transformari de la restituirea in natura catre fostii proprietari, se incalca dispozitiile constitutionale privind garantarea proprietatii private, care prevad, ca unica modalitate de cedare a proprietatii, exproprierea. Asa fiind, prin asimilarea imobilului transformat unui imobil nou se perpetueaza un abuz al statului care nu mai are obligatia de a restitui acel imobil, ci doar de a stabili masuri reparatorii prin echivalent.
    Avocatul partii potrivnice apreciaza ca dispozitiile criticate nu contravin art. 44 din Constitutia republicata, ci instituie o modalitate speciala de restituire prin echivalent, care nu echivaleaza cu o expropriere, intrucat imobilul in cauza nu face obiectul dreptului de proprietate al persoanei indreptatite la restituire.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, aratand ca aplicarea unor masuri reparatorii prin echivalent, in cazul expres prevazut al imobilelor care au suportat modificari de natura a le transforma in imobile noi, nu contravine prevederilor constitutionale referitoare la protectia proprietatii private, cu atat mai mult cu cat legiuitorul a lasat la latitudinea partilor posibilitatea realizarii unui acord cu privire la respectivele imobile.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 9 aprilie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 3.358/2001, Tribunalul Constanta - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata de Asociatia Nationala a Cooperatiei Mestesugaresti - UCECOM.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, se arata ca art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001 apare ca fiind vadit neconstitutional in raport cu prevederile constitutionale ale art. 41 alin. (1) si (3), cu art. 481 din Codul civil, potrivit caruia "Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afara numai pentru cauza de utilitate publica si primind o dreapta si prealabila despagubire", precum si cu intreaga reglementare a Legii nr. 10/2001. Astfel, se apreciaza ca in cazul prevazut de lit. c) a art. 18 din lege nu se poate retine o situatie de imposibilitate fizica de restituire in natura si, prin urmare, atata timp cat imobilul preluat abuziv exista, dar a fost transformat, devenind un imobil nou, restituirea in natura trebuie sa fie obligatorie, persoana careia i se restituie avand obligatia de despagubire in ceea ce priveste imbunatatirile care au condus la cresterea valorii imobilului. Or, textul de lege criticat reglementeaza situatia in care proprietarul este silit sa cedeze proprietatea sa, fara dreapta si prealabila despagubire, contravenind normei constitutionale cuprinse in art. 41 alin. (3).
    Tribunalul Constanta - Sectia civila apreciaza exceptia de neconstitutionalitate ca neintemeiata, masura reparatorie prin echivalent prevazuta de art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001 fiind instituita de legiuitor pentru situatia in care nu exista posibilitatea obiectiva de restituire in natura atunci cand imobilul, prin lucrarile efectuate, a suferit transformari esentiale, de natura a impune calificarea sa ca imobil nou in raport cu cel preluat.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Guvernul considera ca, in situatia in care vechiul imobil nu mai exista in materialitatea sa ori a fost inlocuit cu un altul nou, nu se poate pune problema unei restituiri in natura, ci a unei masuri reparatorii prin echivalent. Asa fiind, acoperirea prejudiciului suferit de persoana indreptatita prin acordarea acestor despagubiri reprezinta tocmai o aplicare a principiului constitutional privind protectia dreptului de proprietate privata, si nicidecum o incalcare a lui. Pe de alta parte, masura reparatorie prin echivalent nu poate fi considerata o expropriere cu atat mai mult cu cat persoana indreptatita nu poseda titlul de proprietate asupra imobilului, care sa ateste calitatea de proprietar.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia Romaniei, republicata, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001. Textul legal criticat are urmatorul continut:
    - Art. 18 lit. c): "Masurile reparatorii se stabilesc numai in echivalent si in urmatoarele cazuri: [...]
    c) imobilul a fost transformat, astfel incat a devenit un imobil nou in raport cu cel preluat, daca partile nu au convenit altfel."
    Autoarea exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile art. 41 alin. (1) si (3) din Constitutie, care, ulterior sesizarii, a fost revizuita prin Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei nr. 429/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicata de Consiliul Legislativ, in temeiul art. 152 din Constitutie, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, cu reactualizarea denumirilor si dandu-se textelor o noua numerotare. Dupa republicare, textele constitutionale invocate au urmatoarea numerotare si continut:
    - Art. 44 alin. (1) si (3): "(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege. [...]
    (3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire."
    Examinand exceptia de neconstitutionale, Curtea constata ca dispozitiile Legii nr. 10/2001 au instituit o procedura administrativa sui-generis avand ca obiect restituirea in natura a imobilelor preluate in mod abuziv, cu sau fara titlu valabil, de catre stat sau de catre alte persoane juridice, in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, indiferent de destinatia lor, detinute la data intrarii in vigoare de persoanele juridice prevazute de art. 20 alin. (1).
    Textul de lege criticat este considerat a fi in contradictie cu art. 44 alin. (1) si (3) din Constitutia republicata, intrucat, in opinia autoarei exceptiei, prin stabilirea de masuri reparatorii numai in echivalent atunci cand imobilul a fost transformat, astfel incat a devenit un imobil nou in raport cu cel preluat, statul isi incalca obligatia, constitutional asumata, de a ocroti proprietatea, care, astfel, inceteaza de a mai fi inviolabila.
    O atare critica este evident nefondata in situatiile in care obiectul notificarii il constituie un imobil preluat de stat cu titlu. Asa cum Curtea a statuat in precedent, prin efectul unei atare preluari, proprietarul initial al imobilului a pierdut titlul de proprietate in favoarea statului, care, in aceasta calitate, este indreptatit sa exercite toate prerogativele dreptului sau asupra bunului. Altfel spus, titularul initial al dreptului de proprietate, nemaiavand calitatea de proprietar la data notificarii persoanei juridice detinatoare, ci doar posibilitatea de a obtine reconstituirea acesteia, nu are cum sa invoce incalcarea - pe calea reglementarii criticate - a unui drept pe care nu-l mai are.
    Asadar, sub acest aspect, nu exista nici o contradictie intre textul de lege prevazut de art. 18 lit. c) si principiul constitutional al inviolabilitatii dreptului de proprietate consacrat de art. 44 din Legea fundamentala, motiv pentru care Curtea constata ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
    In ceea ce priveste imobilele preluate fara un titlu valabil de catre stat, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, persoanele care au fost deposedate de aceste imobile si-au pastrat calitatea de proprietari de la data preluarii. Insa nici in asemenea situatii nu exista temeiuri care sa impuna si sa justifice calificarea reglementarii in cauza ca fiind neconstitutionala.
    In argumentarea criticii sale, autorul exceptiei pleaca de la o premisa gresita constand in absolutizarea exercitiului prerogativelor dreptului sau de proprietate, facand abstractie de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, potrivit caruia continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, ca si de acelea ale art. 136 alin. (5), care consacra caracterul inviolabil al proprietatii private, "in conditiile legii".
    Potrivit acestor dispozitii, legiuitorul ordinar este asadar competent sa stabileasca cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, in acceptiunea principiala conferita de Constitutie, in asa fel incat sa nu vina in coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niste limitari rezonabile in valorificarea acestuia ca drept subiectiv garantat. Sub acest aspect, Curtea constata ca, prin reglementarea dedusa controlului, legiuitorul nu a facut decat sa dea expresie acestor imperative, in limitele si potrivit competentei sale constitutionale.
    Curtea observa, de asemenea, ca dispozitia criticata reprezinta o norma supletiva, legiuitorul lasand la latitudinea partilor, respectiv a persoanei indreptatite la restituire si a celei detinatoare a imobilului, posibilitatea de a pune in aplicare restituirea in natura, in conditiile in care ele vor ajunge la un acord in acest sens. Insa, in situatia in care acordul de vointa nu este intrunit, masurile reparatorii se acorda numai prin echivalent.
    Optiunea legiuitorului de a stabili aceste masuri reparatorii atunci cand imobilul a fost transformat, astfel incat a devenit un imobil nou in raport cu cel preluat, nu vine in contradictie cu spiritul Legii nr. 10/2001, si anume cu caracterul reparator consacrat de aceasta, intrucat, in situatia in care restituirea in natura nu mai poate opera, devin aplicabile dispozitiile art. 1 alin. (2) din legea mentionata, potrivit carora "In cazurile in care restituirea in natura nu este posibila se vor stabili masuri reparatorii prin echivalent. Masurile reparatorii prin echivalent vor consta in compensare cu alte bunuri ori servicii oferite in echivalent de detinator, cu acordul persoanei indreptatite, in acordare de actiuni la societati comerciale tranzactionate pe piata de capital, de titluri de valoare nominala folosite exclusiv in procesul de privatizare sau de despagubiri banesti".
    Prin textul de lege criticat, legiuitorul reglementeaza acele cazuri in care imobilele preluate de stat au suferit pe perioada scursa de la data preluarii modificari radicale care le-au transformat intr-o asemenea masura incat se poate considera ca acestea reprezinta imobile noi. Prin urmare, transformarea trebuie sa fie esentiala, astfel incat imobilul nou sa fie structural deosebit de cel vechi.
    Curtea apreciaza ca "noutatea" imobilului este o chestiune de fapt, care implica, pe langa aspectele de ordin juridic, probleme de ordin tehnic ce au la baza criterii obiective si care pot face obiectul unei actiuni in justitie, instantele judecatoresti fiind singurele competente sa stabileasca aplicabilitatea art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001. Sub acest aspect, modul de interpretare si aplicare a textului de lege nu constituie o problema de constitutionalitate, de natura a face obiectul controlului Curtii Constitutionale.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutia republicata, al art. 1 - 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), precum si al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, cu majoritate de voturi,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata de Asociatia Nationala a Cooperatiei Mestesugaresti UCECOM in Dosarul nr. 3.358/2001 al Tribunalului Constanta - Sectia civila.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 17 februarie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Mihaela Senia Costinescu