ORDIN Nr. 23
din 15 decembrie 2006
privind cerintele
suplimentare de adecvare a capitalului, tranzactiile intragrup si concentrarea
riscurilor la nivelul unui conglomerat financiar
ACT EMIS DE:
BANCA NATIONALA A ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 1031 din 27 decembrie 2006
Având în vedere dispoziţiile art. 15 alin. (1) şi (2),
ale art. 16 şi ale art. 18 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 98/2006 privind supravegherea suplimentară a instituţiilor de
credit, a societăţilor de asigurare şi/sau de reasigurare, a societăţilor de
servicii de investiţii financiare şi a societăţilor de administrare a
investiţiilor dintr-un conglomerat financiar,
în temeiul dispoziţiilor art.
48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, al
dispoziţiilor art. 1, art. 2 şi ale art. 7 alin. (1), (3), (10) şi (15) din
Statutul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 25/2002, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 514/2002, modificat şi completat prin Legea nr. 297/2004 privind
piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare, al dispoziţiilor
art. 4 alin. (26) şi (27), ale art. 5 lit. a) şi ale art. 8 alin. (1) din Legea
nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 20 şi 55 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2006,
Banca Naţională a României, Comisia Naţională a
Valorilor Mobiliare şi Comisia de Supraveghere a Asigurărilor emit următorul ordin:
CAPITOLUL I
Domeniul de aplicare şi definiţii
Art. 1. - (1) Prezentul ordin stabileşte modul de
determinare a cerinţelor suplimentare de adecvare a capitalului, identificarea
şi raportarea tranzacţiilor intragrup şi a concentrărilor de riscuri la nivelul
unui conglomerat financiar.
(2) Prezentul ordin se aplică entităţilor reglementate,
persoane juridice române, care sunt supuse supravegherii suplimentare
exercitate de către coordonator la nivelul unui conglomerat financiar.
Art. 2. - (1) Termenii şi expresiile folosite în
prezentul ordin au semnificaţia prevăzută în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 98/2006 privind supravegherea suplimentară a instituţiilor de credit, a
societăţilor de asigurare şi/sau de reasigurare, a societăţilor de servicii de
investiţii financiare şi a societăţilor de administrare a investiţiilor
dintr-un conglomerat financiar.
(2) Pentru scopul aplicării prezentului ordin, termenii
şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) cerinţe de
solvabilitate - cerinţele de adecvare a
capitalului/cerinţele de solvabilitate, reglementate potrivit regulilor
sectoriale la nivel individual şi, după caz, la nivel consolidat;
b) cotă proporţională - proporţia din capitalul social subscris care este deţinută, direct
sau indirect, de o entitate care deţine o participaţie într-o altă entitate;
c) cerinţă de
solvabilitate noţională - cerinţa de capital la
care o entitate nereglementată din sectorul financiar ar trebui să se
conformeze în baza regulilor sectoriale aplicabile, ca şi cum ar fi o entitate reglementată a acelui sector
financiar.
CAPITOLUL II
Adecvarea capitalului
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
Art. 3. - Calculul cerinţelor
suplimentare de adecvare a capitalului entităţilor reglementate dintr-un
conglomerat financiar se efectuează în conformitate cu principiile tehnice
prevăzute la secţiunea a 2-a şi, potrivit deciziei coordonatorului, cu una
dintre metodele tehnice de calcul prevăzute în secţiunea a 3-a.
Art. 4. - Impunerea de către coordonator, potrivit
prevederilor art. 16 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
98/2006, a unei anumite metode de calcul al cerinţelor suplimentare de adecvare
a capitalului va ţine cont de structura conglomeratului financiar şi va avea în
vedere obiectivele supravegherii suplimentare, în special cele referitoare la
concentrarea riscurilor şi tranzacţiile intragrup, precum şi protejarea
obiectivelor supravegherii la nivel sectorial.
Art. 5. - (1) Entitatea reglementată care este liderul
conglomeratului financiar sau, după caz, societatea financiară holding mixtă
ori entitatea reglementată identificată potrivit prevederilor art. 15 alin. (5)
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2006 va efectua calculul
cerinţelor suplimentare de adecvare a capitalului anual şi va transmite
coordonatorului rezultatele calculului şi datele relevante care au stat la baza
efectuării acestuia.
(2) Transmiterea datelor prevăzute la alin. (1) se va
face în termen de 7 luni de la finele perioadei de referinţă.
SECŢIUNEA a 2-a
Principii tehnice
2.1. Domeniul de aplicare
şi forma calculului cerinţelor suplimentare de adecvare a capitalului
Art. 6. - (1) Indiferent de metoda utilizată pentru calculul cerinţelor suplimentare de adecvare a
capitalului, atunci când o entitate este filială şi prezintă un deficit de
solvabilitate sau, în cazul unei entităţi nereglementate din sectorul
financiar, un deficit de solvabilitate noţională, în vederea calculului
cerinţelor suplimentare de adecvare a capitalului trebuie să fie luat în
considerare deficitul total de solvabilitate al filialei.
(2) In situaţia prevăzută la alin. (1), în cazul în
care, în opinia coordonatorului, răspunderea societăţii-mamă care deţine o
cotă-parte din capital este limitată în mod clar şi strict la acea cotă-parte
din capital, coordonatorul poate permite ca deficitul de solvabilitate al
filialei să fie luat în considerare în mod proporţional.
Art. 7. - In situaţia în care nu există legături de
capital între entităţile dintr-un conglomerat financiar, coordonatorul, după
consultarea celorlalte autorităţi competente relevante, determină nivelul cotei
proporţionale care trebuie să fie luat în considerare pentru calculul
cerinţelor suplimentare de adecvare a capitalului, având în vedere răspunderea
determinată de relaţia existentă între entităţile în cauză.
2.2. Alte principii tehnice
Art. 8. - (1) Indiferent de metoda folosită pentru calculul
cerinţelor suplimentare de adecvare a capitalului entităţilor reglementate
dintr-un conglomerat financiar, coordonatorul şi, acolo unde este necesar,
celelalte autorităţi competente implicate asigură aplicarea următoarelor
principii:
a) eliminarea utilizării multiple a elementelor
eligibile pentru calculul fondurilor proprii la nivelul conglomeratului
financiar, precum şi a oricărei creări inadecvate de fonduri proprii în
interiorul grupului.
Pentru asigurarea eliminării utilizării multiple a
fondurilor proprii şi a creării inadecvate de fonduri proprii în interiorul
grupului, autorităţile competente aplică, prin analogie, principiile relevante
prevăzute în cadrul regulilor sectoriale aplicabile;
b) cerinţele de solvabilitate pentru diferitele sectoare
financiare reprezentate într-un conglomerat financiar trebuie să fie acoperite
de elemente de fonduri proprii, în conformitate cu regulile sectoriale
corespunzătoare.
(2) In cazul în care există un deficit de fonduri
proprii la nivelul conglomeratului financiar, vor fi luate în considerare
pentru verificarea îndeplinirii cerinţelor suplimentare de adecvare a
capitalului numai elementele de fonduri proprii care sunt eligibile potrivit
tuturor regulilor sectoriale. Aceste elemente de fonduri proprii sunt denumite
în continuare capital intersectorial.
(3) In cazul în care regulile sectoriale prevăd limite
cu privire la eligibilitatea anumitor instrumente de fonduri proprii, care ar
putea fi considerate drept capital intersectorial, aceste limite se aplică în
mod corespunzător la calculul fondurilor proprii la
nivelul conglomeratului financiar.
(4) In situaţia în care există limite sectoriale
diferite cu privire la eligibilitatea anumitor instrumente de fonduri proprii,
în vederea determinării capitalului intersectorial se
va lua în considerare la calculul fondurilor proprii
la nivelul conglomeratului financiar limita sectorială cea mai mică.
Art. 9. - La calculul fondurilor proprii la nivelul
conglomeratului financiar, autorităţile competente trebuie să ia în considerare
eficacitatea transferabilităţii şi disponibilitatea fondurilor proprii între
diferitele entităţi juridice din cadrul grupului, ţinând cont de obiectivele
stabilite de regulile de adecvare a capitalului.
Art. 10. - In cazul unei societăţi de administrare a
investiţiilor, cerinţă
de solvabilitate înseamnă cerinţa de capital
prevăzută la art. 57 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu
modificările şi completările ulterioare.
2.3. Cerinţa de
solvabilitate noţională
Art. 11. - In vederea calculului cerinţelor
suplimentare de adecvare a capitalului, în cazul unei entităţi nereglementate
din sectorul financiar, se calculează o cerinţă de solvabilitate noţională în
sensul prevederilor art. 2.
Art. 12. - In cazul unei societăţi financiare holding
mixte, cerinţa de solvabilitate noţională este calculată în conformitate cu
regulile sectoriale aplicabile sectorului financiar cel mai important din
conglomeratul financiar, determinat în conformitate cu prevederile art. 3 alin.
(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2006.
SECŢIUNEA a 3-a
Metode tehnice de calcul
3.1. Metoda
consolidării contabile
Art. 13. - Calculul cerinţelor suplimentare de adecvare
a capitalului entităţilor reglementate dintr-un conglomerat financiar este
efectuat pe baza situaţiilor financiare consolidate.
Art. 14. - Cerinţele suplimentare de adecvare a
capitalului sunt calculate ca diferenţă între:
a) fondurile proprii ale conglomeratului financiar, calculate
pe baza poziţiei financiare consolidate a grupului; elementele eligibile sunt
acelea care sunt prevăzute în regulile sectoriale aplicabile; şi
b) suma cerinţelor de solvabilitate pentru fiecare
sector financiar din cadrul grupului.
Art. 15. - (1) Fondurile proprii şi cerinţele de
solvabilitate ale entităţilor din grup se calculează prin aplicarea regulilor
sectoriale corespunzătoare referitoare la forma şi întinderea consolidării.
(2) Cerinţa de solvabilitate noţională pentru
entităţile nereglementate care nu sunt incluse în calculul cerinţelor de
solvabilitate prevăzute la alin. (1) se calculează potrivit prevederilor
paragrafului 2.3 din secţiunea a 2-a.
Art. 16. - Rezultatul calculului efectuat potrivit art.
14 nu trebuie să fie negativ.
3.2. Metoda deducerii şi
agregării
Art. 17. - Calculul cerinţelor suplimentare de adecvare
a capitalului entităţilor reglementate dintr-un conglomerat financiar este
efectuat pe baza situaţiilor financiare ale fiecărei entităţi din grup.
Art. 18. - Cerinţele suplimentare de adecvare a
capitalului sunt calculate ca diferenţă între:
a) suma fondurilor proprii
ale tuturor entităţilor reglementate şi nereglementate aparţinând fiecărui
sector financiar din cadrul grupului; elementele eligibile sunt acelea prevăzute
în regulile sectoriale aplicabile; şi
b) suma cerinţelor de solvabilitate/solvabilitate
noţională ale tuturor entităţilor reglementate şi, după caz, nereglementate,
aparţinând fiecărui sector financiar din cadrul grupului, şi a valorii
contabile a participatiilor în alte entităţi ale grupului.
Art. 19. - (1) Cerinţele de solvabilitate ale
entităţilor din grup se calculează prin aplicarea regulilor sectoriale
corespunzătoare.
(2) La calculul cerinţelor suplimentare de adecvare a
capitalului, fondurile proprii şi cerinţele de solvabilitate sunt luate în
considerare potrivit cotei proporţionale, în sensul prevederilor art. 2,
deţinută de societatea-mamă sau de entitatea care deţine o participaţie într-o
altă entitate a grupului.
(3) Cerinţa de solvabilitate noţională pentru
entităţile nereglementate din sectorul financiar se calculează potrivit
prevederilor paragrafului 2.3 din secţiunea a 2-a.
Art. 20. - Rezultatul calculului efectuat potrivit art.
18 nu trebuie să fie negativ.
Art. 21. - Operaţiunile intragrup sunt eliminate
într-un mod asemănător celui specific elaborării situaţiilor financiare consolidate.
3.3. Metoda deducerii
valorii contabile a participaţiei societăţii-mama/a cerinţei de solvabilitate a
entităţilor în care se deţine participaţia
Art. 22. - Calculul cerinţelor suplimentare de adecvare
a capitalului entităţilor reglementate dintr-un conglomerat financiar este
efectuat pe baza situaţiilor financiare ale fiecărei entităţi din grup.
Art. 23. - Cerinţele suplimentare de adecvare a capitalului
sunt calculate ca diferenţă între:
a) fondurile proprii ale societăţii-mamă sau ale
entităţii care este liderul conglomeratului financiar; elementele eligibile
sunt acelea prevăzute în regulile sectoriale aplicabile; şi
b) suma cerinţei de solvabilitate a societăţii-mamă
sau a entităţii - lider de grup şi cea mai mare dintre: valoarea contabilă a
participatiilor societăţii-mamă în alte entităţi din grup şi cerinţele de
solvabilitate ale acestor entităţi.
Art. 24. - (1) Cerinţele de solvabilitate ale
entităţilor din grup se calculează prin aplicarea regulilor sectoriale
corespunzătoare.
(2) La calculul cerinţelor suplimentare de adecvare a
capitalului, fondurile proprii şi cerinţele de solvabilitate sunt luate în
considerare potrivit cotei proporţionale, în sensul art. 2, deţinută de
societatea-mamă sau de entitatea care deţine o participaţie într-o altă
entitate a grupului.
(3) Cerinţa de solvabilitate noţională pentru
entităţile nereglementate din sectorul financiar se calculează potrivit
prevederilor paragrafului 2.3 din secţiunea a 2-a.
(4) In procesul evaluării elementelor eligibile
pentru calculul cerinţelor suplimentare de adecvare a capitalului, valoarea
participatiilor se poate determina prin metoda punerii în echivalenţă,
prevăzută de reglementările contabile aplicabile.
Art. 25. - Rezultatul
calculului efectuat potrivit art. 23 nu trebuie să fie negativ.
Art. 26. - Prevederile art. 21 se aplică în mod
corespunzător.
3.4. Combinarea celor 3 metode
Art. 27. - Coordonatorul poate permite, după
consultarea celorlalte autorităţi competente relevante şi a entităţilor
reglementate supuse supravegherii suplimentare, o combinare a celor 3 metode
sau combinarea a două dintre cele 3 metode.
CAPITOLUL III
Tranzacţiile intragrup
Art. 28. - Coordonatorul unui conglomerat financiar,
după consultarea cu celelalte autorităţi competente relevante, identifică tipul
tranzacţiilor intragrup pe care entitatea reglementată care este liderul
conglomeratului financiar sau societatea financiară holding mixtă, după caz,
trebuie să le raporteze în conformitate cu prevederile art. 18 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 98/2006.
Art. 29. - (1) La identificarea tranzacţiilor
intragrup, se consideră tranzacţii intragrup cel puţin următoarele tipuri
de operaţiuni realizate între entităţile aparţinând unui conglomerat financiar
care desfăşoară activitate bancară sau prestează servicii de investiţii
financiare, pe de o parte, şi cele care desfăşoară activitate de asigurare, pe
de altă parte:
a) tranzacţii financiare, cum ar fi: credite,
dobândirea de participaţii, acordarea de garanţii, vânzări de active, plăţi de
comisioane, investiţii prin intermediul unei entităţi a grupului într-o altă
entitate din acesta;
b) schimburi de servicii, cum ar fi: prestarea unor
servicii auxiliare prin intermediul unei entităţi pe
contul altei entităţi din cadrul aceluiaşi grup - funcţii suport, în special în
ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea spălării banilor, administrarea
lichidităţii;
c) tranzacţii comerciale, cum ar fi: vânzări
încrucişate;
d) transferuri de riscuri,
cum ar fi: reasigurări, securitizări.
(2) Coordonatorul apreciază, de la caz la caz, dacă o
operaţiune constituie o tranzacţie intragrup.
(3) Atunci când defineşte sau îşi exprimă opinia
asupra tipului tranzacţiilor, respectiv dacă acestea se încadrează în categoria
tranzacţiilor intragrup, coordonatorul unui conglomerat financiar, împreună cu
autorităţile competente relevante, ia în considerare structura specifică a
grupului şi administrarea riscurilor conglomeratului financiar.
Art. 30. - (1) In vederea
identificării tranzacţiilor intragrup semnificative care trebuie raportate,
coordonatorul unui conglomerat financiar, după consultarea cu celelalte
autorităţi competente relevante şi cu entităţile reglementate din conglomeratul
financiar supuse supravegherii suplimentare, stabileşte praguri corespunzătoare
de semnificaţie, pe baza fondurilor proprii reglementate şi/sau a
provizioanelor tehnice.
(2) O tranzacţie intragrup este considerată
semnificativă în sensul prevederilor art. 18 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 98/2006.
Art. 31. - In vederea atingerii obiectivelor de
supraveghere suplimentară cu privire la tranzacţiile intragrup, entitatea
reglementată care este liderul conglomeratului financiar sau societatea
financiară holding mixtă, după caz, transmite coordonatorului cel puţin
următoarele informaţii:
a) o descriere a tranzacţiilor intragrup pe structura
tipurilor de tranzacţii intragrup prevăzute la art. 29 alin. (1) şi care să
sublinieze gradul de interdependenţă a activităţilor desfăşurate în cadrul
conglomeratului financiar;
b) pentru fiecare tip de tranzacţie, sensul în care
aceasta se realizează în majoritatea cazurilor (de exemplu, de la sectorul
bancar sau de servicii de investiţii către cel de asigurări sau invers) şi
obiectivele urmărite;
c) modalităţile de tarifare a acestor tranzacţii în
interiorul grupului.
Art. 32. - Coordonatorul unui conglomerat financiar
solicită entităţii reglementate care este liderul
conglomeratului financiar sau societăţii financiare holding mixte, după caz,
cel puţin următoarele informaţii cantitative referitoare la tranzacţiile
intragrup considerate semnificative în sensul art. 30:
a) atunci când acestea depăşesc pragul potrivit
căruia o tranzacţie intragrup este considerată semnificativă: valoarea nominală
totală a tranzacţiilor care generează fluxuri de numerar, cu excepţia
operaţiunilor de piaţă (de exemplu: credite, garanţii, vânzări de active), valoarea
globală a comisioanelor plătite, iar pentru operaţiunile cu instrumente
financiare la termen, expunerea netă globală la riscul de credit sau, în cazul
stării de nerambursare, valoarea globală a noţionalului;
b) pentru fiecare tranzacţie intragrup, atunci când
aceasta depăşeşte pragul potrivit căruia o tranzacţie intragrup este
considerată semnificativă: valoarea nominală a tranzacţiei şi data încheierii
acesteia, precum şi o descriere a tranzacţiei, identitatea părţilor
contractante, sensul în care este realizată operaţiunea şi obiectivele
urmărite.
Art. 33. - Entităţile
reglementate dintr-un conglomerat financiar trebuie să dispună de un proces
adecvat de identificare, măsurare, monitorizare şi control pentru tranzacţiile
intragrup.
Art. 34. - Coordonatorul, respectiv autorităţile
competente relevante pot aplica, faţă de societăţile financiare holding mixte
sau faţă de entităţile reglementate, după caz, măsurile sau sancţiunile
corespunzătoare, potrivit prevederilor art. 43, 44 sau 46 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 98/2006, dacă se consideră că tranzacţiile intragrup
pot periclita situaţia financiară a entităţilor reglementate din cadrul unui
conglomerat financiar. In acest sens, se vor avea în vedere, fără a fi
limitative, situaţiile în care tranzacţiile intragrup:
a) determină un transfer necorespunzător de capital
sau de profit de la entităţile reglementate;
b) sunt încheiate sau executate de către părţi de pe
alte poziţii decât cele care reprezintă interese economice diferite şi pot fi
dezavantajoase pentru entitatea reglementată;
c) pot afecta în mod
nefavorabil solvabilitatea, lichiditatea şi profitabilitatea, la nivel
individual, ale entităţilor din grup;
d) sunt utilizate în scopul fraudării cerinţelor
prudenţiale la nivel sectorial, în particular a celor referitoare la adecvarea
capitalului.
Art. 35. - (1) Entitatea reglementată care este liderul
conglomeratului financiar sau societatea financiară holding mixtă, după caz,
raportează anual compartimentului cu atribuţii în domeniul supravegherii din
cadrul autorităţii competente desemnate în calitate de coordonator informaţiile
solicitate de acesta cu privire la tranzacţiile intragrup semnificative.
(2) Transmiterea datelor prevăzute la alin. (1) se face
în termen de 3 luni de la finele perioadei de referinţă.
CAPITOLUL IV
Concentrarea riscurilor
Art. 36. - Coordonatorul unui conglomerat financiar,
după consultarea cu celelalte autorităţi competente relevante, identifică orice
concentrare de riscuri pe care entitatea reglementată care este liderul
conglomeratului financiar sau societatea financiară holding mixtă, după caz,
trebuie să o raporteze în conformitate cu prevederile art. 18 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 98/2006.
Art. 37. - (1) La identificarea concentrărilor de
riscuri, coordonatorul are în vedere cel puţin expunerile faţă de:
a) un client;
b) grupuri de clienţi aflaţi în legătură sau grupuri
de persoane aflate în relaţii speciale;
c) clienţi dintr-o anumită zonă geografică;
d) un anumit sector economic;
e) anumite produse;
f) prestatori de servicii;
g) apariţia unor dezastre sau calamităţi naturale.
(2) Atunci când defineşte sau îşi exprimă opinia
asupra concentrărilor de riscuri, coordonatorul unui conglomerat financiar,
împreună cu autorităţile competente relevante, ia în considerare structura
specifică a grupului şi administrarea riscurilor conglomeratului financiar.
(3) Sunt considerate persoane
aflate în relaţii speciale cu o entitate din
cadrul unui conglomerat financiar cel puţin următoarele:
a) celelalte entităţi din cadrul conglomeratului
financiar;
b) membrii organelor de administrare, conducere sau
supraveghere ale entităţilor din cadrul conglomeratului financiar;
c) acţionarii semnificativi ai unei entităţi din
cadrul conglomeratului financiar;
d) soţul/soţia, rudele şi afinii până la gradul al
doilea inclusiv ai oricăreia dintre persoanele prevăzute la lit. b) şi c).
Art. 38. - (1) Entitatea reglementată care este liderul
conglomeratului financiar sau societatea financiară holding mixtă, după caz,
raportează coordonatorului orice concentrare semnificativă de riscuri faţă de
un client, faţă de un grup de clienţi aflaţi în legătură sau un grup de
persoane aflate în relaţii speciale, din momentul în care expunerea faţă de
oricare dintre aceste categorii este egală sau depăşeşte 10% din fondurile proprii ale conglomeratului financiar.
(2) Coordonatorul, după consultarea cu celelalte
autorităţi competente şi cu entităţile reglementate din conglomeratul
financiar, poate impune, de la caz la caz, raportarea şi a altor categorii de
concentrări semnificative de riscuri.
Art. 39. - Entităţile reglementate dintr-un conglomerat
financiar trebuie să dispună de un proces adecvat de identificare, măsurare,
monitorizare şi control al concentrărilor de riscuri.
Art. 40. - (1) Entitatea reglementată care este liderul
conglomeratului financiar sau societatea financiară holding mixtă, după caz,
raportează anual compartimentului însărcinat cu supravegherea din cadrul
coordonatorului informaţiile solicitate de acesta cu privire la concentrările
de riscuri semnificative.
(2) Transmiterea datelor prevăzute la alin. (1) se face
în termen de 3 luni de la finele perioadei de referinţă.
CAPITOLUL V
Dispoziţii finale
Art. 41. - Nerespectarea dispoziţiilor prezentului
ordin atrage aplicarea măsurilor şi/sau a sancţiunilor prevăzute la art. 43 şi
44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2006, respectiv la art. 226,
227, 229 şi 284 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind
instituţiile de credit şi adecvarea capitalului sau, după caz, la art. 39 alin.
(3) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea
asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 42. - Prezentul ordin intră în vigoare la data
de 1 ianuarie 2007.
*
Prezentul ordin transpune prevederile art. 6.4 şi ale anexelor I şi II din Directiva 2002/87/CE a
Parlamentului European şi a Consiliului din 16
decembrie 2002 privind supravegherea
suplimentară a instituţiilor de credit, a societăţilor de asigurare şi a societăţilor de servicii de
investiţii financiare dintr-un conglomerat financiar, precum şi modificarea
directivelor Consiliului 73/239/CEE, 79/267/CEE, 92/49/CEE, 92/96/CEE, 93/6/CEE
şi 93/22/CEE şi a directivelor 98/78/CE şi 2000/12/CE ale Parlamentului
European şi ale Consiliului, publicată în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene nr. L 035 din 11 februarie 2003.
Preşedintele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,
Mugur Constantin Isărescu
Preşedintele Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare,
Gabriela Anghelache
Preşedintele Comisiei de
Supraveghere a Asigurărilor,
Angela Toncescu