Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

DECIZIE Nr

DECIZIE   Nr. 62 din 13 iunie 1995

cu privire la constitutionalitatea Legii pentru accelerarea procesului de privatizare

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 122 din 19 iunie 1995


SmartCity3


    Curtea Constitutionala a fost sesizata la data de 25 mai 1995 de catre 25 de senatori, si anume: Ionel Aichimoaie, Mircea Boulescu, Aristotel Adrian Cancescu, Dumitru Mugurel Ceraceanu, Ioan Cretu, Alexandru Diaconu, Costel Gheorghiu, Mihai Iurcu, Stefan-Traian Mocuta, Ovidiu Corneliu Popescu, Vasile Strambu, Ioan Turlacu, Andrei Tugulea, Dan-Constantin Vasiliu, Sorin Adrian Vornicu Nichifor, Cristian Sorin Dumitrescu, Attila Verestoy, Zoltan Hosszu, Iosif Csapo, Adrian Dumitru Popescu Necsesti, Lajos Magyari, Gabor Kozsokar, Karoly Ferenc Szabo, Valentin Corneliu Gabrielescu si Denes Seres in legatura cu neconstitutionalitatea Legii pentru accelerarea procesului de privatizare in ansamblul sau, ca urmare a incalcarii art. 76 alin. (2) din Constitutie.
    La aceeasi data, Curtea a mai fost sesizata de catre 29 de senatori, si anume: Corneliu Coposu, Ioan Lup, Ion Manea, Adrian Sarbu, Voicu Valentin Glodean, Serban Sandulescu, Maria Matilda Tetu, Constantin Moiceanu, Vasile Vetisanu, Dumitru Calueanu, Tanase Tavala, Stefan Augustin Popa Doinas, Stefan Radoff, Nicolae Manolescu Apolzan, Nistor Badiceanu, Florin Buruiana, Sabin Ivan, Mihai Buracu, Emilian Buzica, Radu Ceontea, Gheorghe Catuneanu, Constantin Ticu Dumitrescu, Alexandru Popovici, Emil Tocaci, Tiberiu Vladislav, Matei Boila, Ioan Paul Popescu, Andrei Potcoava si Alexandru Paleologu cu privire la neconstitutionalitatea Legii pentru accelerarea procesului de privatizare, atat in ansamblul ei, cat si in legatura cu unele prevederi.
    Pentru aceleasi motive, ca in cea de-a doua obiectie de neconstitutionalitate, Curtea a fost sesizata si de un grup de 52 de deputati, si anume: Raymond Luca, Dan-Florin Trepcea, Horia Mircea Rusu, Dinu Patriciu, Mihnea-Tudor Ionita, Teodora Bertzi, Petru Litiu, Constantin-Romeo Dragomir, Gheorghe Todut, Ioan Ghise, Adrian Severin, Victor Babiuc, Radu Mircea Berceanu, Petre Partal, Adriean Videanu, Paula-Maria Ivanescu, Alexandru Sassu, George Iulian Stancov, Vasile Bran, Corneliu Dorin Gavaliugov, Teodor Luputiu, Viorel Lixandroiu, Ioan Adrian Vilau, Victor Bostinaru, Cristian Radulescu, Mihaita Postolache, Constantin Ionescu, Ion Diaconescu, Mircea Ioan Popa, Gheorghe Cristea, Remus-Constantin Opris, Gavril Dejeu, Sergiu George Rizescu, Mircea-Mihai Munteanu, Mihail Nica, Gabriel Tepelea, Mihail Bucur, Viorel Pavel, George Stanescu, Ion Dinu, Ion Strachinaru, Mircea Popescu, Nestor Calin, Costel Paunescu, Smaranda Dobrescu, Horia Radu Pascu, Ioan Victor Pica, Constantin-serban Radulescu Zonner, Vasile Mandroviceanu, Barbu Pitigoi, Gheorghe Comanescu si Vasile Lupu.
    In esenta, obiectiile de neconstitutionalitate referitoare la ansamblul legii sunt urmatoarele:
    - incalcarea art. 76 alin. (2) din Constitutie, in legatura cu procedura de solutionare a divergentelor dintre cele doua Camere ale Parlamentului, in cadrul sedintei comune a acestor Camere din data de 24 mai 1995;
    - incalcarea dreptului de proprietate prevazut in art. 41 alin. (1) si (2) din Constitutie "prin ignorarea dreptului fostilor proprietari deposedati de regimul comunist";
    - incalcarea art. 137 alin. (5) din Constitutie, deoarece nu s-au stabilit in lege sursele de finantare pentru aplicarea ei.
    Obiectiile de neconstitutionalitate a unor prevederi ale noii legi se refera la:
    - diminuarea dreptului de proprietate prin reglementarile cuprinse in capitolul I "Transferul cu titlu gratuit de actiuni";
    - incalcarea principiului neretroactivitatii legii prin prevederile art. 14 alin. (1) din lege;
    - incalcarea principiului nediscriminarii prin prevederile art. 2 alin. (2) din lege.
    In conformitate cu prevederile art. 19 din Legea nr. 47/1992, au fost solicitate puncte de vedere presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.
    In punctul sau de vedere, presedintele Camerei Deputatilor considera ca obiectiile de neconstitutionalitate formulate sunt nefondate pentru urmatoarele motive:
    - art. 77 din Legea nr. 58/1991 nu a instituit un drept de despagubire a fostilor proprietari, ci a statuat numai "o intentie legislativa care ar putea institui un drept de reparatii", iar "Legea pentru accelerarea procesului de privatizare nu-l opreste pe legiuitor sa emita o asemenea reglementare";
    - privatizarea societatilor cu capital de stat nu constituie o incalcare a dreptului fostilor proprietari, cat timp dreptul de proprietate apartine statului;
    - critica adusa noii reglementari ca nu a instituit reparatiile cuvenite fostilor proprietari constituie o obiectie de neconstitutionalitate prin omisiune, care, tinand seama de statutul Curtii Constitutionale, este inadmisibila;
    - regimul proprietatii societatilor comerciale supuse privatizarii nu este incert, asa cum se arata in sesizarile formulate, fiind definit prin Legea nr. 15/1990, Legea nr. 31/1990, Legea nr. 58/1991 si prin alte reglementari legale si conferind statului - contrar celor sustinute prin obiectiile de constitutionalitate invocate - "dreptul constitutional de a le privatiza", precum si de a acorda, cu titlu gratuit, cota de 30%, fara ca aceasta sa poata fi afectata, in viitor, de eventualele despagubiri cuvenite fostilor proprietari; sub acest aspect, criticile facute privesc reglementari anterioare noii legi, ce nu pot forma obiectul controlului de constitutionalitate a legii atacate;
    - criticile referitoare la diminuarea dreptului de proprietate "fie ca privesc aplicarea Legii nr. 58/1991, fie ca vizeaza solutii legislative care pot fi utilizate de orice legiuitor intr-un stat de drept, fara a afecta prevederile legii fundamentale", nefiind deci intemeiate;
    - dublarea certificatelor de proprietate cu cupoane, in conditiile in care valoarea lor ramane neschimbata, "nu reprezinta decat o alternativa politica" de competenta legiuitorului, fara a afecta dispozitiile Constitutiei;
    - regimul cupoanelor nominative de privatizare nu incalca prevederile art. 49 din Constitutie, deoarece ele nu privesc drepturi constitutionale, ci si drepturi de creanta, supuse diferitelor reglementari legale impuse de politica economica a statului si riscurilor inerente in conditiile economiei de piata; in cadrul noii reglementari "o asemenea problema nu se pune, deoarece dublarea certificatelor de proprietate cu cupoane nu modifica valoarea de ansamblu a acestora";
    - principiul neretroactivitatii legii nu este incalcat de art. 14 alin. (1) din lege, intrucat critica adusa se intemeiaza pe absolutizarea unei interpretari pur gramaticale, care insa este irelevanta atat in practica judiciara, cat si in sens constitutional, tinand seama de "regula potrivit careia un contract incheiat sub o lege anterioara nu poate fi modificat de o lege posterioara";
    - obiectia de constitutionalitate legata de acordarea de cupoane celor care nu si-au ridicat certificatele de proprietate si tinerilor care vor implini varsta de 18 ani pana la data de 31 decembrie 1995, in sensul ca acestia sunt discriminati, intrucat nu li se dau si certificate de proprietate, este inadmisibila, intrucat se refera la o omisiune de legiferare, ceea ce nu intra in statutul constitutional al Curtii;
    - neprecizarea sursei de finantare necesare aplicarii legii nu constituie o incalcare a prevederilor art. 137 alin. (5) din Constitutie, deoarece noua reglementare nu prevede in nici una dintre prevederile sale suportarea unor cheltuieli de la bugetul de stat, "ceea ce face inoperanta precizarea sursei de finantare";
    - nu au fost incalcate prevederile art. 76 alin. (2) din Constitutie, in cadrul sedintei comune a Camerelor pentru solutionarea divergentelor dintre formele adoptate de fiecare in parte, intrucat "dezbaterile din ziua de 24 mai s-au purtat asupra acestor diferente", iar in finalul lor s-a adoptat, prin vot, propunerea de sistare a dezbaterilor, in temeiul art. 28 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, in care se reglementeaza aceasta posibilitate. De altfel, se arata ca aceasta masura era conforma si ordinii de zi a sedintei in care se prevazuse, la pct. 2, "votul final asupra Raportului de mediere la proiectul de lege pentru accelerarea procesului de privatizare", avandu-se in vedere ca acest raport cuprindea toate divergentele existente. De asemenea, se considera ca scopul dezbaterilor fiind acela "de a dezvalui parlamentarilor semnificatia votului final", acest scop a fost pe deplin realizat in cadrul multiplelor dezbateri ce au avut loc in fiecare Camera cu prilejul adoptarii legii, cat si al discutarii raportului comisiei de mediere, subliniindu-se ca o solutie contrara este de natura sa conduca la crearea unei situatii de "blocaj legislativ".
    Presedintele Senatului, in punctul sau de vedere, apreciaza ca motivele de neconstitutionalitate invocate in cele trei sesizari, dintre care doua identice, sunt neintemeiate, pentru urmatoarele considerente:
    - nu sunt incalcate drepturile fostilor proprietari si deci dispozitiile art. 41 alin. (1) si (2) din Constitutie, deoarece prezenta lege instituie numai masuri de accelerare a procesului de privatizare, pe baza si in cadrul Legii nr. 58/1991, ce nu a fost contestata sub aspectul constitutionalitatii; reiterarea in noua reglementare a art. 77 din Legea nr. 58/1991 este fara ratiune cat timp aceste dispozitii sunt in vigoare; despre drepturi ale fostilor proprietari nu se poate vorbi atata vreme cat nu au fost reconstituite legal, constitutionalitatea putand fi apreciata numai in raport cu un drept existent, iar "reparatiile" mentionate in art. 77 din Legea nr. 58/1991 urmeaza a fi rezolvate pe domenii si nu numai prin restituire in natura, ci si prin echivalent;
    - obiectia privind "diminuarea dreptului de proprietate" potrivit calculelor prezentate, ca si critica in legatura cu "restrangerea dreptului de dispozitie" nu au nici o concludenta in legatura cu constitutionalitatea legii; de asemenea, dreptul de valorificare a unui singur certificat de persoana, impreuna cu cuponul, este de natura sa restabileasca bazele sociale si de echitate avute in vedere de Legea nr. 58/1991;
    - sustinerea in legatura cu incalcarea principiului neretroactivitatii legii este gresita, deoarece cei ce dobandesc dreptul de proprietate prin privatizare asupra unei unitati incheie contractul atat cu Fondul Proprietatii de Stat, cat si cu Fondul Proprietatii Private respectiv; imprejurarea ca se incheie contractele succesiv cu Fondul Proprietatii de Stat si Fondul Proprietatii Private nu are relevanta si nu schimba regimul juridic si conditiile de valabilitate a actului de dobandire, astfel ca dispozitiile art. 14 alin. (1) sunt constitutionale;
    - largirea sferei celor care primesc cupoane de privatizare, prin cuprinderea si a tinerilor care vor implini 18 ani pana la 31 decembrie 1995, nu este in dauna celor care au primit certificate, iar aceasta masura nu reprezinta o discriminare, ci, dimpotriva, instituie o egalitate de tratament pentru aceasta categorie de cetateni;
    - imprejurarea ca legea nu prevede sursa cheltuielilor pentru aplicarea ei nu este o problema de constitutionalitate, in nici o lege nestabilindu-se cheltuielile de punere in executare si sursa acestora;
    - nu au fost incalcate prevederile art. 76 alin. (2) din Constitutie, supunerea la votul final, in Camerele reunite, a raportului de mediere fiind legala, deoarece Camera Deputatilor a adoptat prin vot raportul de mediere, text cu text, si, in final, acest raport in ansamblul sau, iar Senatul a adoptat raportul de mediere, de asemenea, text cu text, insa nu si in ansamblul sau, neintrunind numarul de voturi in functie de caracterul de lege organica, al noii reglementari; rezulta deci ca singura diferenta dintre cele doua Camere a constat numai in ce priveste votul final, pe care numai Camera Deputatilor l-a realizat, asa incat, in Camerele reunite, s-a trecut direct la votul final asupra raportului de mediere, neexistind nici un temei pentru a se anula votul fiecarei Camere, dat separat, pe texte, prin reluarea dezbaterilor si a votului dat pe texte, cat si a intregului raport de mediere.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, considera ca obiectiile de neconstitutionalitate formulate nu au suport real si sunt nefondate, pentru urmatoarele motive:
    - dezbaterea divergentelor dintre cele doua Camere s-a facut cu respectarea prevederilor art. 76 din Constitutie, intrucat textele in divergenta "fusesera indelung si in detaliu analizate" in doua randuri de dezbateri, astfel incat scopul urmarit "si anume cunoasterea in detaliu, inaintea votului, de catre deputati si senatori a tuturor pozitiilor si opiniilor celorlalti parlamentari a fost pe deplin indeplinit"; de asemenea, adoptarea prin vot a propunerii de a se trece la votarea raportului comisiei de mediere corespunde principiului autonomiei regulamentare, in temeiul caruia Camerele Parlamentului pot organiza dezbaterile, hotarand sa treaca la adoptarea unei masuri, daca cerinta cunoasterii tuturor opiniilor exprimate este indeplinita si nu se aduce atingere "dreptului parlamentarilor de a vota in deplina cunostinta de cauza";
    - nu sunt incalcate prevederile art. 41 din Constitutie privind garantarea si ocrotirea dreptului de proprietate, deoarece criticile formulate privesc, in fond, prevederile Legii nr. 15/1990 si ale Legii nr. 58/1991, si nu ale noii legi, iar invocarea neconstitutionalitatii acestor reglementari este inadmisibila in cadrul controlului anterior promulgarii, prevazut de art. 144 lit. a) din Constitutie; de asemenea, nu se poate retine incalcarea unui drept al fostilor proprietari cat timp, ca efect al nationalizarii, bunurile au intrat in proprietatea statului si, in prezent, sunt in patrimoniul societatilor comerciale supuse privatizarii; totodata, se precizeaza ca dispozitiile legale invocate in sesizare "privesc adoptarea unor masuri reparatorii si nu reconstituirea dreptului de proprietate, in forma sa initiala", astfel incat nu poate justifica critica legata de incalcarea dreptului de proprietate;
    - reiterarea in noua reglementare a art. 77 din Legea nr. 58/1991 este superflua, cat timp prevederea respectiva nu a fost abrogata, si in programul Guvernului pe 1995 s-a prevazut elaborarea unui proiect de lege privind regimul juridic aplicabil reparatiilor pentru bunurile preluate in mod abuziv de catre stat, iar problema reparatiilor si-a gasit o rezolvare partiala prin unele acte normative, cum sunt Legea fondului funciar nr. 18/1991, Legea nr. 15/1990 si Legea nr. 58/1991 in ce priveste transmiterea cu titlu gratuit a 30% din capitalul de stat al societatilor comerciale, masura ce are "un caracter reparatoriu pentru toti cetatenii tarii", proiectul de lege, in curs de legiferare, privind reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatie de locuinta, trecute in proprietatea statului, in care se prevad "masuri reparatorii combinate, fie de restituire in natura, fie de despagubiri banesti, dupa caz"; de aceea se considera ca termenul utilizat de legiuitor - reparatii - nu presupune ca acestea sa constea neaparat in cedarea de actiuni la societatile comerciale, asa cum se sustine in doua dintre sesizarile formulate;
    - nereglementarea in noua lege a surselor de finantare pentru aplicarea ei se considera ca nu este un motiv de neconstitutionalitate, nu numai pentru ca priveste o omisiune, ceea ce exclude controlul exercitat de Curte, dar si pentru ca acest aspect este reglementat de art. 11 si de art. 26 lit. d) din Legea nr. 58/1991, referitor la resursele Fondurilor, si de art. 17 din Legea nr. 10/1991, referitor la rezerva bugetara aflata la dispozitia Guvernului;
    - critica privind diminuarea dreptului de proprietate prin micsorarea valorii cuvenite fiecarui cetatean se considera ca rezulta dintr-o confuzie intre dreptul de proprietate si valoarea bunului ce face obiectul acestui drept, care poate suferi fluctuatii; de asemenea, se considera ca micsorarea valorii "nu va avea loc", intrucat neridicarea certificatelor de proprietate nu a condus la diminuarea capitalului social al Fondurilor Proprietatii Private, cota cuvenita celor ce nu si-au ridicat certificatele suplimentind valoarea initiala a certificatelor aflate in circulatie, iar calculele prezentate in sesizare contravenind prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 10/1992, aprobata si modificata prin Legea nr. 114/1992; de asemenea, se considera ca repunerea in drepturi a celor care si-au instrainat certificatele este un act reparatoriu, intrucat acestia le-au instrainat fara a avea reprezentarea valorii lor reale;
    - in ce priveste urmarile pe care le-ar putea avea neridicarea unor cupoane, se precizeaza ca acestea vor fi reglementate printr-un act normativ special, conform art. 19 din lege, iar in ce priveste valoarea fixa a cuponului nominativ se considera ca aceasta nu este o masura neconstitutionala, fiind de natura a asigura informarea corecta a cetateanului si evitarea, astfel, a unor consecinte negative produse in legatura cu circulatia certificatelor de proprietate;
    - in legatura cu influenta inflatiei, se arata ca obiectia formulata nu tine seama de prevederile Legii nr. 15/1990 si ale regulamentului de aplicare a Legii nr. 82/1991, potrivit carora reevaluarea capitalului social se poate face numai prin acte normative, iar Guvernul nu va initia o asemenea masura pe perioada privatizarii;
    - referitor la acordarea de cupoane celor ce nu si-au ridicat certificatele de proprietate, se mentioneaza ca aceasta masura este justificata de necesitatea de a nu se permanentiza o sanctiune, ceea ce ar fi contrar prevederilor art. 16 din Constitutie, iar atribuirea de cupoane tinerilor care implinesc 18 ani pana la data de 31 decembrie 1995, desi ar putea avea ca efect diminuarea valorii acordate celorlalti, este intemeiata pe prevederile art. 41 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora continutul si limitele dreptului de proprietate se stabilesc prin lege; de asemenea, a nu extinde legea si la aceasta categorie ar fi insemnat sa se incalce prevederile art. 16 din Constitutie referitoare la egalitatea cetatenilor in fata legii, cat si ale art. 45 din Constitutie privind protectia constitutionala a tinerilor; totodata, se precizeaza ca prin aceasta masura nu se va ajunge la diminuarea drepturilor initiale ale cetatenilor ca urmare a unor surse suplimentare, si anume: valoarea terenurilor intrate in capitalul social al societatilor; profitul net reinvestit sau capitalizat in rezerve legale; valoarea capitalului provenit din reorganizarea unor institutii publice; valoarea alocatiilor bugetare pentru investitii de interes national;
    - in ceea ce priveste caracterul nominativ al cupoanelor, se arata ca aceste cupoane reprezinta o oferta publica, asa incat nu se poate retine ca ar restrange un drept preexistent, iar, in plus, caracterul nominativ constituie si o masura de protectie impotriva unor actiuni speculative;
    - in legatura cu critica privind neretroactivitatea legii, se considera ca ea este generata de o interpretare contrara principiului tempus regit actum, conform caruia contractele incheiate sub regimul legii anterioare sunt supuse in continuare acestui regim;
    - referitor la afirmatia ca tinerii, beneficiari ai noii legi, ar fi discriminati, intrucat ei primesc doar un cupon de privatizare, nu si certificate de proprietate, se arata ca in temeiul art. 3 alin. (1) lit. b), coroborat cu art. 1 alin. (2) si art. 24 alin. (1) din noua reglementare, valoarea unica de schimb a cupoanelor pentru aceasta categorie de beneficiari se va face diferentiat, prin sporirea valorii de schimb cu 25.000 lei, reprezentand echivalentul certificatelor de proprietate la care nu sunt indreptatiti, potrivit Legii nr. 58/1991.
    Curtea Constitutionala este competenta sa solutioneze obiectiile de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata, in temeiul art. 144 lit. a) din Constitutie si al art. 17 si urmatoarele din Legea nr. 47/1992.
    Intrucat sesizarile privesc aceeasi lege, Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 80 A/1995 si nr. 83 A/1995 la Dosarul nr. 79 A/1995.

    CURTEA CONSTITUTIONALA,
tinand seama de obiectiile de neconstitutionalitate formulate, de punctele de vedere comunicate, de raportul intocmit de judecatorul-raportor, precum si de dispozitiile Legii pentru accelerarea procesului de privatizare, de prevederile Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    In cele trei sesizari se sustine ca solutionarea divergentelor dintre cele doua Camere in cadrul sedintei comune a acestora s-a facut cu incalcarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutie pentru urmatoarele motive:
    - raportul comisiei de mediere a acestor divergente a fost adoptat de Camera Deputatilor, dar nu a intrunit numarul de voturi necesar pentru a fi adoptat de catre Senat, astfel incat, in cadrul sedintei comune, trebuiau dezbatute, asa cum prevede art. 76 alin. (2) din Constitutie, "textele aflate in divergenta";
    - in sedinta comuna a Camerelor, insa, s-a supus spre adoptare raportul comisie de mediere, fara o discutie prealabila a fiecarui text aflat in divergenta, desi s-a solicitat aceasta.
    Astfel, in una dintre sesizarile formulate de un grup de senatori se arata ca "raportul de mediere a fost adoptat de Camera Deputatilor si respins prin vot de Senat, in sedinta din 15 mai 1995", ca, in aceasta situatie "cele doua Camere nu au cazut de acord pentru o formulare unica" si, in consecinta, "Parlamentul urma sa ia in dezbatere in mod concret fiecare text divergent pentru a se ajunge la un text unic sau la unul de compromis".
    Premisa majora a acestui rationament - respingerea raportului comisie de mediere de catre Senat - nu este insa reala. Toate propunerile comisiei de mediere, vizand eliminarea divergentelor dintre cele doua Camere, au fost admise de Senat, text cu text, in cadrul dezbaterilor prilejuite de examinarea raportului prezentat de comisie, aspect ce nu este contestat de nimeni, in nici una dintre sesizari. Or, propunerile comisiei de mediere astfel acceptate nu faceau altceva decat sa consemneze concilierea fiecarei divergente in parte. Deci Senatul, discutind aceste propuneri si acceptindu-le, nu a facut in fond decat sa constate ca divergentele, rand pe rand, s-au eliminat. Imprejurarea ca, in final, raportul comisiei de mediere a fost aprobat cu o majoritate ce nu era absoluta nu inseamna ca divergentele au ramas intacte, ca si cum nici comisia, nici raportul sau nu ar fi existat. O asemenea concluzie ar contrazice hotararile succesive luate regulamentar prin vot de catre Senat pentru aprobarea fiecarei propuneri cuprinse in raportul de mediere vizand concilierea tuturor divergentelor.
    In realitate, neintrunirea majoritatii absolute in Senat nu poate avea semnificatia reinvierii divergentelor conciliate anterior, prin aprobarea propunerilor comisiei de mediere atat in Senat, cat si in Camera Deputatilor, unde, mai mult, se adoptate si legea in noua ei forma rezultata din procedura de mediere, ci doar localizarea procedurii de adoptare in comun de catre cele doua Camere a acestei legi la problematica votului final.
    Ca urmare, in sedinta comuna a Camerelor, convocata potrivit art. 76 din Constitutie, reluarea dezbaterilor fara a se tine seama de propunerile comisiei de mediere acceptate de cele doua adunari legiuitoare nu se mai justifica. Acesta este si sensul inscrierii in ordinea de zi a sedintei din 24 mai 1995 a punctului 2 intitulat "Votul final asupra Raportului de mediere la proiectul de lege pentru accelerarea procesului de privatizare". Dupa cum se precizeaza in punctul de vedere al presedintelui Camerei Deputatilor, ordinea de zi a fost adoptata cu o mare majoritate, numai cu un vot impotriva si 4 abtineri, ceea ce dovedeste acordul parlamentarilor cu privire la solutia propusa de birourile permanente pentru adoptarea textului definitiv al legii, pe baza raportului comisiei de mediere. In aceste conditii, luarea de catre plen a hotararii de a se trece la votarea raportului de mediere, potrivit ordinii de zi aprobate, nu este neconstitutionala cat timp ea corespunde scopului si ratiunii pentru care fusese convocata sedinta comuna. De asemenea, aceasta masura corespunde cerintei ca fiecare membru al corpului legiuitor sa cunoasca, inaintea votului, opiniile si pozitiile celorlalti, iar dreptul opozitiei de a se exprima nu a fost obstructionat, fiind afirmat public si la tribuna Parlamentului in toate fazele si etapele procedurii legislative parlamentare.
    In sesizarea grupului de 29 de senatori si a grupului de deputati se considera ca Legea pentru accelerarea procesului de privatizare este neconstitutionala, fiind ignorate drepturile fostilor proprietari deposedati de regimul comunist, deoarece:
    - prin art. 77 din Legea nr. 58/1991 s-a prevazut ca "Reparatiile pentru bunurile preluate de stat in mod abuziv se vor reglementa printr-o lege speciala"; in aceste conditii, se considera ca "pana la stabilirea drepturilor ce revin fostilor proprietari", regimul de proprietate al societatilor comerciale "este incert si nimeni nu este indreptatit, inclusiv statul, sa dispuna in aceasta privinta", astfel incat "Transformarea acestor societati comerciale in societati pe actiuni, vandute sau atribuite cu titlu gratuit populatiei", constituie o incalcare a art. 41 alin. (1), (2) si (3) din Constitutie;
    - nu au fost adoptate amendamentele comisiei de privatizare referitoare la obligatia Guvernului "de a elabora o lege in acest sens, de a accepta cu titlu informativ cereri de revendicare din partea fostilor proprietari si de a rezerva un pachet de actiuni la societatile in cauza in vederea acoperirii reparatiilor pe care legea le va acorda".
    Criticile formulate nu sunt intemeiate. Acordarea cu titlu gratuit populatiei a 30% din capitalul social al societatilor comerciale cu capital de stat este o masura instituita de Legea nr. 15/1990 si de Legea nr. 58/1991, nu de Legea pentru accelerarea procesului de privatizare. Mai mult, Legea nr. 58/1991, instituind, totodata, ca reparatiile pentru bunurile preluate abuziv se reglementeaza printr-o lege speciala, implicit a exclus posibilitatea ca aceste reparatii sa se faca din cota de 30% cuvenita populatiei. In orice caz, critica formulata nu priveste noua reglementare, ci Legea nr. 15/1990 si Legea nr. 58/1991, adoptate inainte de intrarea in vigoare a Constitutiei. De asemenea, aceasta din urma lege a permis societatilor comerciale sa-si instraineze active, cat si actiuni, astfel incat, si sub acest aspect, critica formulata este inadmisibila, intrucat priveste, in fond, o reglementare preexistenta si in vigoare care, deci nu poate fi atacata pe calea obiectiei de neconstitutionalitate, limitata exclusiv la lege, inainte de promulgare.
    In plus, sustinerea ca fostii proprietari ar avea un drept de proprietate garantat si ocrotit de art. 41 din Constitutie, desi proprietatea lor fusese etatizata, este contrara principiului neretroactivitatii legii, prevazut de art. 15 alin. (2) din Constitutie, ce se aplica si legii fundamentale. La aceeasi concluzie se ajunge si in functie de regulile pentru solutionarea conflictului legilor in timp, potrivit carora, asa cum s-a statuat prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 3/1993, "fara retroactivitate, noua lege nu poate desfiinta modalitatea in care legea anterioara a constituit dreptul respectiv, aceasta modalitate fiind supusa regulii tempus regit actum. De aceea art. 41 din Constitutie nu poate fi aplicabil dreptului fostilor proprietari, anterior etatizarii proprietatii lor, ceea ce nu impieteaza asupra valabilitatii solutiilor instituite in art. 77 din Legea nr. 58/1991 si in art. 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992.
    Obiectia de neconstitutionalitate ar putea avea in sensul unei critici aduse legii, deoarece nu a reglementat, in concordanta cu prevederile art. 77 din Legea nr. 58/1991, reparatiile pentru actele abuzive pe care le-au suferit fostii proprietari. Indeosebi, are semnificatia unei asemenea critici imputarea legata de neadoptarea propunerilor comisiei de privatizare, referitoare la reiterarea, in noua lege, a obligatiei de elaborare a unui proiect de lege in acest sens, de a se accepta cu titlu informativ cererile de revendicare ale fostilor proprietari si de a se rezerva un pachet de actiuni in vederea acoperirii pretentiilor lor. In substanta sa, aceasta critica constituie o obiectie de neconstitutionalitate prin omisiune. Cu alte cuvinte, se considera ca legea ar fi neconstitutionala datorita faptului ca nu a reglementat aceste aspecte.
    Obiectia de neconstitutionalitate prin omisiune excede, insa, competenta Curtii Constitutionale care priveste exclusiv, potrivit art. 144 lit. a) din Constitutie, legile adoptate, nu si cele ce se considera ca ar fi trebuit adoptate. In caz contrar, ar insemna ca, substituindu-se Parlamentului, unica autoritate legiuitoare a tarii, potrivit art. 58 alin. (1) din Constitutie, Curtea sa indeplineasca, ca si acesta, functia de legislator pozitiv, ceea ce contravine statutului sau constitutional. In acest sens este si practica privind controlul anterior al constitutionalitatii legii, astfel cum rezulta din Decizia Curtii Constitutionale nr. 42/1993. De altfel, noua lege nu impiedica legiuitorul sa reglementeze oricand aceste aspecte.
    In sesizarea grupului de 29 de senatori si a grupului de deputati se sustine ca legea este neconstitutionala, intrucat nu a prevazut sursele de finantare necesare pentru aplicarea ei, desi art. 137 alin. (5) din Constitutie prevede ca nici o cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare.
    Obiectia de neconstitutionalitate nu este fondata deoarece, pe de o parte, constituie, de asemenea, invocarea unei neconstitutionalitati prin omisiune, care, asa cum s-a aratat anterior, excede competenta Curtii Constitutionale, iar pe de alta parte, asa cum se arata in punctul de vedere al Guvernului, finantarea este asigurata prin prevederile altor legi. In fond, art. 137 alin. (5) din Constitutie priveste exclusiv obligatia administratiei publice de a asigura sursa de finantare pentru efectuarea unei cheltuieli publice, asa incat, daca Guvernul, care este initiatorul legii, nu a solicitat aprobarea unor surse suplimentare, rezulta implicit ca nu ii sunt necesare, mai ales ca, potrivit art. 1 din lege, raspunde, impreuna cu cele doua Fonduri, de aplicarea ei.
    In sesizarea grupului de 29 de senatori si a grupului de deputati se sustine ca prevederile legate de cupoanele nominative de privatizare, ce fac obiectul capitolului I "Transferul cu titlu gratuit de actiuni", sunt neconstitutionale, pentru urmatoarele motive:
    - diminuarea globala a capitalului social al Fondului Proprietatii Private datorita faptului ca 900.000 de certificate de proprietate vandute de proprietarii lor, prin valorificarea carora a fost diminuat capitalul social al Fondului Proprietatii Private, vor fi repuse in circulatie sub forma de cupoane, 850.000 de cetateni care nu si-au ridicat certificatele de proprietate vor putea primi cupoane si se presupune ca numai jumatate din acestia le vor ridica, astfel ca 425.000 de cupoane vor fi anulate, iar rata inflatiei va determina o crestere a valorii capitalului social al Fondului Proprietatii Private ce nu va fi acoperita de valoarea globala a certificatelor si cupoanelor care au valoare fixa;
    - diminuarea valorii atribuite fiecarui cetatean, ca urmare a faptului ca 850.000 de cetateni care nu si-au ridicat certificatele de proprietate vor fi indreptatiti sa primeasca cupoane, astfel ca sunt luati in calculul valorii anticipate a cuponului, chiar daca nu-si vor ridica cuponul la care sunt indreptatiti, precum si ca urmare a faptului ca se atribuie cupoane si tinerilor ce vor implini 18 ani pana la data de 31 decembrie 1995, largindu-se astfel sfera celor indreptatiti sa participe la procesul privatizarii, fata de sfera persoanelor care detin certificate de proprietate;
    - lezarea dreptului de proprietate al investitorilor care au cumparat certificate de proprietate, atat valoric, prin stabilirea pretului fix de 25.000 lei, cat si in ce priveste dreptul de dispozitie.
    Diminuarea sau cresterea valorii capitalului social, indiferent cui apartine acesta, este o consecinta a economiei de piata, in contextul reglementarilor legale din domeniul economiei, astfel incat aceasta situatie nu afecteaza dreptul de proprietate ca atare. Sunt doua aspecte diferite: dreptul de proprietate si valoarea de circulatie a bunurilor ce fac obiectul acestui drept. Garantarea si ocrotirea constitutionala a proprietatii se refera la dreptul de proprietate si nu la oscilatiile inerente ale valorii de circulatie a bunurilor, inclusiv ale valorii capitalului social.
    In ce priveste certificatele de proprietate, noua reglementare nu este neconstitutionala, neputandu-se nega dreptul legiuitorului de a institui reguli care sa modifice regimul dreptului pe parcursul realizarii sale, potrivit principiului aplicarii legii noi.
    Faptul ca noua reglementare acorda posibilitatea de a obtine cupoane nominative de privatizare, pentru a participa la procesul de privatizare, unei sfere mai largi de persoane, nu constituie un motiv de neconstitutionalitate ci, dimpotriva, o masura de justitie sociala, de atributul exclusiv al legiuitorului.
    Astfel, potrivit noii legi, cetatenii care si-au instrainat certificatele de proprietate vor primi, ca si celelalte persoane indreptatite, cupoane nominative de privatizare, asa incat certificatele pe care le-au instrainat se regasesc la cei care le-au cumparat si care le vor putea preschimba in actiuni. Din aceasta cauza, nu poate rezulta o diminuare de natura a afecta un drept constitutional.
    Sub alt aspect, daca nu s-ar fi acordat dreptul de a primi cupoane si celor care nu ridicasera certificatele de proprietate inauntrul termenului de decadere prevazut de Legea nr. 58/1991, s-ar fi perpetuat o sanctiune, in conditiile in care noua reglementare a instituit un alt instrument de privatizare - cuponul - fara sa se poata imputa, referitor la acest instrument, ca cei indreptatiti nu si-au manifestat in termen interesul de a-l utiliza, ceea ce ar fi fost contrar prevederilor art. 16 din Constitutie. De asemenea, includerea si a tinerilor ce implinesc varsta de 18 ani la data de 31 decembrie 1995 in sfera persoanelor indreptatite sa primeasca cupoane nominative de privatizare este conforma principiului egalitatii de sanse a tuturor cetatenilor cu capacitate de exercitiu deplina de a participa la procesul de privatizare. Privatizarea nu constituie o "reparatie", ci un proces social de improprietarire, iar solutia legislativa se intemeiaza si pe prevederile art. 45 alin. (5) din Constitutie privind protectia speciala a tinerilor.
    Sustinerea ca aceste masuri de largire a sferei celor indreptatiti sa participe la procesul de privatizare sunt neconstitutionale, intrucat diminueaza valoarea atribuita, nu poate fi retinuta deoarece valoarea cuponului nominativ de privatizare nu afecteaza un drept constitutional cat timp este egala pentru toti.
    Referitor la faptul ca unii cetateni nu-si vor ridica cupoanele nominative de privatizare, obiectia de neconstitutionalitate nu este intemeiata, deoarece, pe de o parte, ea se bazeaza pe o simpla presupunere, iar pe de alta parte, evident ca, daca acest fenomen negativ se va intampla, el va impune interventia legiuitorului si, oricum, nu poate avea ca efect incalcarea drepturilor celor care si-au ridicat cupoanele.
    In ce priveste critica legata de rata inflatiei, aceasta constituie o problema de executare a legii, nu de constitutionalitate, ce urmeaza a fi reglementata, daca acest fenomen se va produce, pe cale normativa, pentru pastrarea echilibrului initial dintre capitalul neprivatizat si valoarea instrumentelor de privatizare neutilizate.
    In legatura cu ultima critica adusa, privind investitorii care au cumparat certificate de proprietate, intr-adevar masura legislativa adoptata nu este in favoarea lor, deoarece, desi pot valorifica toate certificatele pe care le detin, valoarea acestora este fixa, de 25.000 lei. Asa cum se arata in una dintre sesizari, "valoarea la care au fost negociate certificatele a fost de rizorie". Indiferent din ce motive s-a ajuns la o asemenea situatie, nu poate fi considerata neconstitutionala o masura avand ca scop reinstituirea egalitatii de sanse a cetatenilor in privatizare, cu titlu gratuit, a 30% din capitalul societatilor comerciale supuse privatizarii, drept cuvenit potrivit Legii nr. 15/1990 si Legii nr. 58/1991. Privatizarea, in masura in care este conceputa ca un proces democratic, nu poate fi numai in favoarea celor care au acumulat certificate de proprietate, mai ales ca pe baza lor transferul este gratuit, iar conceptia initiala a legii a fost aceea de a asigura acest transfer tuturor cetatenilor indreptatiti. De aceea, solutia adoptata se justifica, pe plan constitutional, atat in considerarea art. 16 din Constitutie, potrivit caruia cetatenii sunt egali in fata legii, fara privilegii si fara discriminari, cat si a art. 1 alin. (3), potrivit caruia Romania este un stat de drept, democratic si social.
    In cele doua sesizari, de la grupul de deputati si de la grupul de 29 de senatori, se sustine ca art. 2 alin. (2) si (4), precum si art. 4 alin. (2) din lege sunt neconstitutionale, intrucat, pe de o parte, cupoanele fiind nominative, instrainarea lor este interzisa altfel decat pentru privatizare, iar, pe de alta parte, cupoanele pot fi folosite pentru dobandirea de actiuni la o singura societate comerciala.
    Aceste masuri sunt restrictive, dar nu neconstitutionale. Cuponul nominativ de privatizare reprezinta o oferta publica, astfel incat cel care il accepta, implicit achieseaza la conditiile pentru folosirea lui. De aceea, in cazul de fata, nu se poate sustine ca ar exista o restrangere a unui drept, prin ipoteza acesta dobindindu-se numai dupa ridicarea cuponului. Critica formulata are in vedere regimul de circulatie a certificatelor de proprietate potrivit Legii nr. 58/1991. Or, din acest punct de vedere, problema legata de regimul cupoanelor este strict de politica legislativa. Conditiile restrictive de folosire se justifica tocmai prin necesitatea evitarii fenomenelor produse de circulatia certificatelor de proprietate si reprezinta masuri de protectie in vederea asigurarii egalitatii de sanse a cetatenilor in procesul privatizarii.
    In sesizarea celor 29 de senatori si a grupului de deputati se arata ca art. 14 alin. (1) din lege, referindu-se numai la contractele incheiate cu Fondul Proprietatii Private si Fondul Proprietatii de Stat, implicit exclude contractele valabil incheiate doar cu unul dintre aceste Fonduri.
    Intrucat, potrivit principiului neretroactivitatii legii prevazut de art. 15 alin. (2) din Constitutie, contractele valabil incheiate sub imperiul unei legi nu pot fi desfiintate de legea noua, ratiunea care justifica art. 14 alin. (1), in ceea ce priveste contractele incheiate cu cele doua Fonduri, se regaseste si in ce priveste contractele incheiate exclusiv cu unul dintre aceste Fonduri. De aceea art. 14 alin. (1) din lege este constitutional numai in masura in care se aplica si pentru contractele valabil incheiate cu unul dintre aceste Fonduri, in virtutea principiului neretroactivitatii legii prevazut de art. 15 alin. (2) din Constitutie.
    In sesizarea grupului de 29 de senatori si a grupului de deputati se apreciaza ca, intrucat tinerii care implinesc varsta de 18 ani pana la data de 31 decembrie 1995 vor primi numai cupoane nominative de privatizare, acestia sunt discriminati fata de restul cetatenilor, care au si certificate de proprietate.
    Critica formulata nu este justificata, deoarece certificatele de proprietate s-au distribuit potrivit Legii nr. 58/1991, iar cupoanele nominative reprezinta un alt instrument de privatizare, ce urmeaza a fi distribuit potrivit noii reglementari, fiecare consacrind drepturi diferite. Deci situatia creata rezulta din succesiunea in timp a acestor doua reglementari, Legea pentru accelerarea procesului de privatizare acordand cupoane nominative de privatizare atat persoanelor cu certificate de proprietate, cat si altor categorii de cetateni, a largit sfera celor ce urmeaza sa participe la procesul de privatizare. Aceasta constituie o masura in favoarea noilor participanti si nu o masura discriminatorie, in defavoarea lor.
    Avand in vedere considerentele aratate, precum si dispozitiile art. 1 alin. (3), art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 45 alin. (1) si (5), art. 76 alin. (2), art. 137 alin. (5) si ale art. 144 lit. a) din Constitutie, precum si prevederile art. 20 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    1. Constata ca prevederile Legii pentru accelerarea procesului de privatizare sunt constitutionale, cu precizarea ca dispozitiile art. 14 alin. (1) au acest caracter numai in masura in care se aplica si contractelor valabil incheiate fie cu Fondul Proprietatii de Stat, fie cu Fondul Proprietatii Private.
    2. Decizia se comunica Presedintelui Romaniei si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    Deliberarea a avut loc la data de 13 iunie 1995 si la ea au participat Ioan Muraru, presedinte, Costica Bulai, Viorel Mihai Ciobanu, Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Lucian Stangu, Florin Bucur Vasilescu si Victor Dan Zlatescu, judecatori.

                 PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                 prof. univ. dr. IOAN MURARU

                            Magistrat-asistent,
                            Constantin Burada




SmartCity5

COMENTARII la Decizia 62/1995

Momentan nu exista niciun comentariu la Decizia 62 din 1995
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Ordin 12 2006
    Mai este in vigoare acest ordin, din moment ce aven Regulamentul (CE) 396:2005, revizuit 2019, referitor la rezidurile de pesticide din alimente, inclusiv din fructe si legume?
ANONIM a comentat Decretul 770 1966
    HOW TO GET YOUR EX LOVER BACK & HOW I GOT MY EX LOVER. BACK I want to thank Dr Omokpo for saving my marriage. My husband treated me badly and left home for almost 3 month this got me sick and confused. Then I told my friend about how my husband has changed towards me. Then he told me to contact: {dromokpo@gmail.com}that he will help me bring my husband back to being a good man. That this great man helped her too. Then I gave him a try. after 3 days of casting the spell my husband came back home and I forgive him and today we are living in joy and happiness If you are going through any relationship stress or broken marriage situation and you want your Ex lover, Ex boyfriend, Ex girlfriend or Divorced husband or wife back you reach him via: dromokpo@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 390 2018
    HOW TO GET YOUR EX LOVER BACK & HOW I GOT MY EX LOVER. BACK I want to thank Dr Omokpo for saving my marriage. My husband treated me badly and left home for almost 3 month this got me sick and confused. Then I told my friend about how my husband has changed towards me. Then he told me to contact: {dromokpo@gmail.com}that he will help me bring my husband back to being a good man. That this great man helped her too. Then I gave him a try. after 3 days of casting the spell my husband came back home and I forgive him and today we are living in joy and happiness If you are going through any relationship stress or broken marriage situation and you want your Ex lover, Ex boyfriend, Ex girlfriend or Divorced husband or wife back you reach him via: dromokpo@gmail.com
ANONIM a comentat Rectificare 353 2008
    HOW TO GET YOUR EX LOVER BACK & HOW I GOT MY EX LOVER. BACK I want to thank Dr Omokpo for saving my marriage. My husband treated me badly and left home for almost 3 month this got me sick and confused. Then I told my friend about how my husband has changed towards me. Then he told me to contact: {dromokpo@gmail.com}that he will help me bring my husband back to being a good man. That this great man helped her too. Then I gave him a try. after 3 days of casting the spell my husband came back home and I forgive him and today we are living in joy and happiness If you are going through any relationship stress or broken marriage situation and you want your Ex lover, Ex boyfriend, Ex girlfriend or Divorced husband or wife back you reach him via: dromokpo@gmail.com
ANONIM a comentat OUG 114 2021
    Într-un cuvânt, wow!! Nu pot să cred că banii sunt deja în contul meu. Multumesc, multumesc, multumesc! De obicei, ați transformat o sarcină lungă, consumatoare de timp și intimidantă într-o experiență foarte plăcută și simplificată. Nu pot să vă mulțumesc vouă și doamnei Della Taylor pentru suficientă asistentă. Dna Della Taylor Împrumuturi pentru un sistem excelent și pentru un serviciu excelent. Ambele sunt grozave! dacă aveți nevoie de un împrumut de urgență, îi puteți e-mail la Dellastaylors@yahoo.com WhatsApp pe +1 (209) 251-1529
ANONIM a comentat Decizia 2 2007
    I never use to believe in spell casting until i met Lord Zuma a powerful spell caster who helped me to be a happy person again. i reside in USA. After 4 years of Broken marriage, my husband left me with two kids. I felt like my life was about to end and i almost committed suicide, i was emotionally down for a very long time. Thanks to a Great spell caster called Lord Zuma which i met online on one faithful day when I was browsing through the internet, i came across a lot of testimonies about this particular Great spell caster how he has helped so many people. he has helped people to bring back their Ex lover, some testified that he restores womb, cure cancer and other sickness, and so on. I also came across a testimony, it was about a woman called Sandra, she testified about how his spell made her to be pregnant after so many years of bareness and at the end of her testimony she dropped Lord Zuma's email address. After reading all these, i decided to give it a try and i contacted him and explained my problem to him and he assured me that in less than 48 hours, my husband will call me and beg for forgiveness but i thought it will not work. When he had finished casting the spell, the next day my husband called me and he was begging for forgiveness just as Lord Zuma said. This is not brain washing and after the spell has been cast, i realized that my husband love me like never before and the spell caster opened him up to know how much i love him and how much love we need to share. We are even happier now than before. Lord Zuma is really a gifted man and i will not stop publishing him because he is a wonderful man. If you have a problem and you are looking for a real and a genuine spell caster to solve all your problems contact Lord Zuma now on spiritualherbalisthealing@gmail.com or just visit https://spiritualherbal.blogspot.com and see so many he has helped that are testifying about his good work. He will help you solve all your problems. Once again thank you Lord Zuma for your good deeds. His whatsapp number +1 506 800 1647
ANONIM a comentat Decretul 770 1966
    BEST WAYS TO GET YOUR EX LOVER BACK AND RESTORED YOUR BROKEN MARRIAGE OR RELATIONSHIP FROM SORROW TO HAPPINESS. Help me thank Dromokpo@gmail.com for helping me get my ex husband back to me and my family. This great powerful spiritual man restored my sorrow to happiness. My husband left me some years ago for another woman and they both planned to get married. I am so surprised he just came back to me one cool afternoon on Saturday June, begging and crying for me to take him back and to forgive him for breaking up our marriage home and forsaking me and the children. Dr Omokpo is a true spiritualist savior . He brought my husband back” if you have any worries or you have any problem in your marriages or relationships you can reach him via: dromokpo@gmail.com
ANONIM a comentat Hotărârea 774 2010
    Dear Sir/Madam, Do you need a quick long or short term Loan with a relatively low interest rate as low as 3% ? We offer business Loan, personal Loan, home Loan, auto Loan,student Loan, debt consolidation Loan e.t.c. no matter your credit score. Personal Loans (Secure and Unsecured) Business Loans (Secure and Unsecured) Consolidation Loan and many more. Contact US for more information about Loan offer and we will solve your financial problem. Contact us via email: mbfinance.ltd@gmail.com Phone number: +918099362729 (Call/Whats app) Website: https://www.mbfinanceservice.com Thanks. M B Finance Services
ANONIM a comentat Ordin 104 2003
    Dear Sir/Madam, Do you need a quick long or short term Loan with a relatively low interest rate as low as 3% ? We offer business Loan, personal Loan, home Loan, auto Loan,student Loan, debt consolidation Loan e.t.c. no matter your credit score. Personal Loans (Secure and Unsecured) Business Loans (Secure and Unsecured) Consolidation Loan and many more. Contact US for more information about Loan offer and we will solve your financial problem. Contact us via email: mbfinance.ltd@gmail.com Phone number: +918099362729 (Call/Whats app) Website: https://www.mbfinanceservice.com Thanks. M B Finance Services
ANONIM a comentat Legea 166 2014
    HOW TO GET YOUR EX LOVER BACK & HOW I GOT MY EX LOVER BACK MY TRUE LIFE STORY HOW I GOT MY EX LOVER BACK.I  want to thank Dr Omokpo for saving my marriage. My husband  treated me badly and left home for almost 3 month this got me sick and confused. Then I told my friend about how my husband has changed towards me. Then he told me to contact: dromokpo@gmail.com that he will help me bring my husband back to being a good man.Then I gave him a try. after 3 days of casting the spell my husband came back home and i forgive him and today we are living in joy and happiness If you are going through any relationship stress or  broken marriage situation  and you want your Ex lover,  Ex boyfriend, Ex girlfriend or Divorced husband or wife you can reach him via: dromokpo@gmail.com 
Alte acte pe aceeaşi temă cu Decizia 62/1995
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu