Decizia Nr.616 din 12.06.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 58 lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Tinioris Mar“ - S.R.L. din Constanţa în Dosarul nr. 7.267/212/2009 al Judecătoriei Constanţa şi care constituie obiectul Dosarului nr. 330D/2012 al Curţii Constituţionale.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Apreciază că, deşi textul criticat este în prezent abrogat, este incidentă soluţia de principiu pronunţată de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 cu privire la controlul de constituţionalitate al legilor sau ordonanţelor ori dispoziţiilor din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. În aceste condiţii, arată că îşi menţine valabilitatea jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, în sensul conformităţii textului de lege criticat cu prevederile din Legea fundamentală invocate de autorul excepţiei. Menţionează, pentru exemplificare, Decizia nr. 802 din 3 iunie 2010.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 9 decembrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 7.267/212/2009, Judecătoria Constanţa a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 58 lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Tinioris Mar“ - S.R.L. din Constanţa într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei prevăzute de textul de lege criticat. Dosarul a fost înregistrat la Curtea Constituţională la data de 3 februarie 2012.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul de lege criticat a permis organului constatator să aplice în mod arbitrar, fără a verifica cerinţele de fond pentru desfăşurarea activităţii de transport de persoane, sancţiuni care au, aparent, caracter legal, dar care, în fapt, frizează absurdul. Arată că se încalcă dreptul la liberă circulaţie, întrucât a fost sancţionat cu amendă contravenţională pentru că a rulat cu autovehiculul printr-o localitate intermediară traseului pentru care deţine licenţă de transport de persoane. Susţine că i se îngrădeşte şi libertatea economică, având în vedere că nu îşi poate desfăşura activitatea.Judecătoria Constanţa nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a devenit inadmisibilă, în virtutea art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, întrucât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 a fost abrogată.Avocatul Poporului observă că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 a fost abrogată, dispoziţiile textului criticat regăsindu-se în prezent în art. 4 pct. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 69/2012 privind stabilirea încălcărilor prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condiţiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupaţiei de operator de transport rutier şi de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piaţa transportului rutier internaţional de mărfuri, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piaţa internaţională a serviciilor de transport cu autocarul şi autobuzul şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, precum şi a sancţiunilor şi măsurilor aplicabile în cazul constatării acestor încălcări. Arată că Hotărârea Guvernului nr. 69/2012 este un act administrativ a cărui eventuală nelegalitate nu poate fi constatată decât de instanţa de contencios administrativ. Conchide că excepţia de neconstituţionalitate având un asemenea obiect este inadmisibilă.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 58 lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 655 din 22 iulie 2005, aprobată prin Legea nr. 102/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 9 mai 2006. La data ridicării excepţiei, textele de lege criticate aveau următoarea redactare: „(1) Constituie contravenţii următoarele fapte: (...) q) nerespectarea prevederilor licenţei de traseu, ale autorizaţiei de transport internaţional sau ale graficului de circulaţie.“În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse la art. 25 - „Libera circulaţie“ şi art. 45 - „Libertatea economică“.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, ulterior sesizării sale, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 a fost abrogată prin Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 2 septembrie 2011.Având în vedere că, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a constatat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, şi ţinând cont de faptul că textul de lege criticat în cauza de faţă constituie temeiul legal în baza căruia autorului excepţiei i-a fost aplicată sancţiunea contravenţională pe care o contestă, Curtea urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii textului de lege supus controlului.Cu privire la acesta, Curtea observă că prevederile art. 58 lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 802 din 3 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 14 iulie 2010, Curtea a reţinut că motivarea, identică cu cea din cauza de faţă, nu putea susţine teza neconstituţionalităţii unei norme legale, ci antama aspecte de fapt, asupra cărora instanţa judecătorească este competentă să se pronunţe, prin interpretarea şi aplicarea legii la specificul cauzei deduse soluţionării. Curtea a reţinut, de asemenea, că pretinsa contradicţie dintre un text de lege şi o prevedere din Constituţie implică prezentarea unor argumente de drept, valabile independent de circumstanţele unei anumite speţe, în caz contrar excepţia de neconstituţionalitate fiind inadmisibilă, aceasta fiind soluţia pronunţată prin decizia menţionată.Totodată, ţinând cont şi de cele statuate prin Decizia nr. 281 din 22 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 14 mai 2012, Curtea observă că revine instanţei de judecată sarcina de a constata dacă fapta concretă săvârşită de autorul excepţiei constituie contravenţie potrivit legislaţiei în vigoare şi de a proceda, în consecinţă, la aplicarea legii contravenţionale mai favorabile.Întrucât în motivarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate nu au fost relevate argumente noi, care să justifice reconsiderarea soluţiei pronunţate prin Decizia nr. 802 din 3 iunie 2010, se impune menţinerea acesteia, precum şi a considerentelor pe care s-a bazat.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 58 lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Tinioris Mar“ - S.R.L. din Constanţa în Dosarul nr. 7.267/212/2009 al Judecătoriei Constanţa.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 iunie 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu