DECIZIE Nr. 61
din 14 ianuarie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008
pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si
completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice
locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr.
393/2004 privind Statutul alesilor locali
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 76 din 3 februarie 2010
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar
-judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu
-judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader
-judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga -
procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 alin. (17) din Legea nr.
35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea
autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii
administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Partidul
Verde în Dosarul nr. 1/APCD/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a
IV-a civilă.
La apelul nominal răspunde domnul Remus Cernea, în
calitate de reprezentant al Partidului Verde.
Cauza fiind în stare de judecată,
preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorului
excepţiei, care solicită ca prevederile art. 48 alin. (17) din Legea
nr. 35/2008 să fie declarate neconstituţionale, pentru argumentele
formulate în contestaţia iniţială şi în precizările
suplimentare pe care le va prezenta în susţinerea contestaţiei, dar
şi prin raportare la punctul de vedere formulat în cauză de Guvernul
României.
In privinţa încălcării prin textul de
lege criticat a dreptului de a fi ales, prevăzut de art. 37, şi a
art. 16 din Constituţie, autorul excepţiei arată că
limitele prevăzute de legea electorală se pot concretiza în
condiţiile prealabile de înregistrare a candidaturii pentru alegerile
parlamentare şi pot viza cetăţenia, vârsta, domiciliul, eventual
un anumit număr de semnături sau constituirea unui depozit, însă
aceste limite trebuie să fie rezonabile şi să nu anuleze dreptul
fundamental al cetăţenilor, să nu afecteze substanţa
dreptului constituţional. Prin prevederea legală contestată este
însă anulată însăşi posibilitatea de exercitare a dreptului
de a fi ales, aceasta fiind condiţionată de înscrierea într-un anume
partid, respectiv într-un partid parlamentar. Or, „anularea acestui drept vine
în contradicţie cu întreaga logică a Constituţiei, care
garantează exercitarea dreptului de a fi ales indiferent de prezenţa în
anumite partide".
In combaterea punctului de vedere exprimat de Guvern în
legătură cu excepţia invocată, autorul acesteia
susţine, în esenţă, că restricţia reglementată de
art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008 încalcă principiul
egalităţii şi dreptul de a fi ales, aceasta fiind
prevăzută numai pentru alegerile parlamentare parţiale, nu
şi pentru cele generale, unde au acces atât independenţii, cât
şi partidele sau membri ai unor partide care nu sunt reprezentate în
Parlament. Criteriul pragului electoral nu se poate converti într-o justificare
a limitării conţinute de art. 48 alin. (17), pentru că acest
criteriu nu este aplicat candidaţilor independenţi în prima
etapă, cea a alegerilor generale. Mai mult, alegerile parlamentare
parţiale se caracterizează prin scrutin majoritar, astfel că nu
mai sunt aplicabile regulile specifice sistemului reprezentării
proporţionale a votului uninominal, caracteristic alegerilor generale.
Este firesc, pe de altă parte, să existe condiţii prealabile
pentru depunerea şi acceptarea candidaturilor pentru alegerile
parţiale, însă cea prevăzută de textul de lege criticat
goleşte de conţinut însăşi dreptul de a fi ales,
prevăzut de art. 37 din Constituţie.
Principiul suveranităţii, statuat de art. 2
din Legea fundamentală, este, de asemenea, afectat, deoarece organele
reprezentative ale poporului nu mai sunt constituite prin alegeri libere,
cetăţenii fiind limitaţi doar la oferta politică a
aceloraşi partide reprezentate deja în Parlament. Or, condiţia unor
alegeri libere constă în asigurarea pluralismului şi a liberei
exprimări a diversităţii de opinii politice din societate.
Dispoziţiile art. 48 alin. (17) au fost introduse
în Legea nr. 35/2008 în urma adoptării unui amendament la Legea de
aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 privind
modificarea şi completarea titlului I al Legii nr. 35/2008. Aşa
fiind, autorul excepţiei mai susţine că această
ordonanţă, care, iniţial, reglementa diverse aspecte tehnice
legate de organizarea alegerilor, contravine prevederilor art. 115 alin. (6)
din Constituţie, deoarece, în actuala redactare, conţine norme de
natură să afecteze drepturile şi libertăţile
cetăţenilor, în speţă dreptul de a fi ales.
In concluzie, menţionează că legea
electorală, care conţine prevederi de natură să
excludă de la participarea la un scrutin a partidelor neparlamentare
şi a independenţilor, încalcă flagrant litera şi spiritul
Constituţiei, precum şi convenţiile şi tratatele
internaţionale în materia drepturilor fundamentale, la care ţara
noastră este parte.
Ministerul Public pune concluzii de respingere a
excepţiei, arătând că este opţiunea legiuitorului de
reglementare a modalităţilor şi condiţiilor de participare
la alegerile parţiale. Cerinţa legală criticată de autorul
excepţiei nu afectează dreptul de a fi ales şi nici nu
contravine principiului egalităţii sau al suveranităţii,
deoarece suveranitatea aparţine poporului român, însă se
exercită prin organele sale reprezentative. Or, reprezentativitatea este
raţiunea impunerii unor astfel de condiţii legale, de natură
să descurajeze candidaturile nereprezentative.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, reţine următoarele:
Prin Incheierea din 30 decembrie 2009,
pronunţată în Dosarul nr. 1/APCD/2009, Tribunalul Bucureşti -
Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 alin.
(17) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a
Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004
pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a
Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr.
393/2004 privind Statutul aleşilor locali.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost
ridicată de Partidul Verde într-o cauză având ca obiect
soluţionarea contestaţiei formulate împotriva Deciziei nr. 4 din 29
octombrie 2009 a Biroului Electoral de Circumscripţie al Municipiului
Bucureşti, Circumscripţia Electorală nr. 42, de respingere a
candidaturii domnului Cernea Remus Florinei, propus de Partidul Verde pentru
funcţia de deputat în Colegiul uninominal nr. 1 al Circumscripţiei
Electorale nr. 42 la alegerile parţiale pentru Camera Deputaţilor din
17 ianuarie 2010.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate autorul acesteia
susţine că dispoziţiile art. 48 alin. (17) din Legea nr.
35/2008, instituind condiţia reprezentativităţii parlamentare a
candidaţilor ce pot participa la alegerile parţiale pentru ocuparea
unui loc vacant de senator sau deputat, încalcă prevederile art. 16
şi 37 din Constituţie. Dispoziţiile legale criticate au un
caracter discriminatoriu, abuziv şi arbitrar, deoarece, fără a
exista un interes public, este limitat dreptul de a fi ales al oricărui
cetăţean, independent sau membru al unui partid care la alegerile
generale nu a întrunit nici condiţia pragului electoral impus de lege (5%)
şi nici cea a obţinerii a 6 colegii uninominale pentru Camera
Deputaţilor şi a 3 colegii uninominale pentru Senat, şi, în
acelaşi timp, este limitată şi sfera opţiunilor politice a
cetăţenilor cu drept de vot. Restricţia prevăzută de
textul de lege atacat are menirea ca, prealabil competiţiei electorale,
să excludă alte „oferte politice" ale competitorilor electorali,
creând astfel un monopol al partidelor parlamentare.
Se susţine totodată că textul de lege
contravine şi prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituţie, care
reglementează condiţiile în care Guvernul poate emite ordonanţe
de urgenţă, deoarece acesta a fost modificat, faţă de
redactarea iniţială a art. 48 alin. (17), „printr-un amendament al Camerei
Deputaţilor la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
97/2008". Or, aşa cum arată atât textul constituţional
invocat, cât şi jurisprudenţa în materie a Curţii
Constituţionale, „o ordonanţă de urgenţă nu poate
afecta drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de
Constituţie, drepturile electorale". In opinia autorului
excepţiei, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008
include, în forma sa finală, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 323/2009, o reglementare care afectează dreptul
candidaţilor unor partide neparlamentare sau al unor candidaţi
independenţi de a participa la alegerile parlamentare parţiale, fiind
astfel neconstituţională.
Caracterul discriminatoriu al dispoziţiilor legale
criticate este evidenţiat şi prin invocarea unor texte din
convenţii şi tratate la care România este parte, şi anume: art.
14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, art. 3 din Protocolul adiţional la
Convenţie, art. 25 şi 26 din Pactul internaţional cu privire la
drepturile civile şi politice şi art. 17 pct. 2 lit. b din Tratatul
de la Lisabona al Uniunii Europene. De asemenea, este menţionat „Codul
bunelor practici electorale", elaborat de Comisia Europeană pentru
Democraţie prin Drept - Comisia de la Veneţia, care stipulează
că „elementele fundamentale ale legii electorale (...) nu trebuie supuse
unui amendament cu mai puţin de un an înaintea alegerilor".
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a
civilă, exprimându-şi opinia asupra
excepţiei de neconstituţionalitate, reţine că art. 48 alin.
(17) din Legea nr. 35/2008 „a fost introdus prin Legea nr. 323/2009 şi nu
prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008, astfel
că nu sunt incidente în cauză dispoziţiile art. 115 alin. (6)
din Constituţia României". De asemenea, apreciază că
„dispoziţiile art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008 nu sunt
neconstituţionale nici în raport de dispoziţiile art. 2 din
Constituţia României întrucât prin introducerea acestor reglementări
nu se poate reţine că suveranitatea poporului român nu ar mai putea
fi exercitată prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri
libere, periodice şi corecte". Dispoziţiile legale
menţionate „sunt constituţionale şi în raport cu
dispoziţiile art. 37 din Constituţia României. Astfel, art. 37 din
Constituţia României reprezintă norma cadru care reglementează
dreptul unui cetăţean de a fi ales în Camera Deputaţilor,
însă legiuitorul este cel abilitat să stabilească în concret
care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un cetăţean
pentru a fi ales în Camera Deputaţilor".
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea
nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului
şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate
este neîntemeiată. In acest sens, precizează, mai întâi, că
textul legal criticat a fost introdus de Parlament prin Legea nr. 323/2009, iar
nu de către Guvern prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 97/2008, astfel că, sub acest aspect, în cauză nu se poate
susţine încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituţie.
Cu privire la pretinsa neconstituţionalitate
faţă de prevederile art. 2 din Constituţie referitoare la
suveranitate, se susţine că „prin modalitatea de reglementare a
sistemului de vot nu este nesocotit caracterul liber, periodic şi corect
al scrutinului". „In condiţiile în care mandatul parlamentar nu este
imperativ, iar naţiunea a încredinţat deja suveranitatea sa corpului
special, care a fost constituit prin alegeri generale, libere şi corecte,
regulile de desemnare a înlocuitorului celui ce a intrat în compunerea acestui
corp pot fi diferite de cele ale alegerilor generale."
In legătură cu dreptul de a fi ales,
consacrat de art. 37 din Constituţie şi invocat în motivarea
excepţiei, Guvernul arată că „alegerile pentru constituirea
Parlamentului României se desfăşoară, cu respectarea suveranităţii
naţionale, potrivit legii electorale în vigoare, care garantează
oricărui cetăţean dreptul de a candida, dacă sunt
respectate, însă, şi alte condiţii, impuse de Constituţie
şi legile electorale în vigoare în acel moment. Aşadar, chiar
dacă alegerile parţiale, prin care se desemnează înlocuitorul
celui care se află în imposibilitate de continuare a mandatului, trebuie
să se desfăşoare sub imperiul respectării dreptului de a fi
ales, condiţiile pentru a fi ales pot fi circumstanţiate de
lege". Reglementarea potrivit căreia la alegerile parlamentare
parţiale poate participa numai acea persoană desemnată de un
partid politic ori de o organizaţie a cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale care la alegerile
generale a îndeplinit pragul electoral prevăzut de lege conţine o
condiţie firească, dată fiind construcţia specială a
sistemului electoral românesc, ale cărui reguli de organizare sunt
stabilite de legiuitorul ordinar, în temeiul art. 62 din Constituţie. Or,
„este evident că într-un astfel de sistem, în care mandatele se obţin
proporţional cu procentul electoral al fiecărui partid, existând
şi condiţia depăşirii unui anumit prag electoral, nu poate
fi consacrată o altă modalitate de desemnare a celor ce vor continua
un mandat început de reprezentantul unui partid politic, ştiut fiind
faptul că în sistemul electoral actual votul are şi o puternică
conotaţie politică, nu doar una uninominală". Aşa
fiind, „reglementarea permisiunii de a fi înscrise în cursa pentru un mandat
vacant, pentru alte formaţiuni politice decât cele care au
depăşit pragul electoral la alegerile generale, în baza căruia
s-a constituit deja corpul reprezentativ, ar reprezenta o înfrângere a
suveranităţii naţionale şi a mandatului reprezentativ,
acordat pentru o perioadă de 4 ani, astfel cum este consacrat în
Constituţia României actuală".
Se apreciază aşadar că restricţia
impusă „este suficient de rezonabilă, este proporţională cu
situaţia care a determinat-o, fiind impusă de imperativul
suveranităţii naţionale, şi nu afectează în niciun fel
substanţa dreptului, orice cetăţean având dreptul de a se asocia
în partide politice, inclusiv parlamentare", „In caz contrar, în
situaţia concretă s-ar crea situaţia paradoxală de a se
obţine un mandat parlamentar de către un candidat al unui partid
neparlamentar fără atingerea pragului electoral şi de a avea
calitatea de «independent» un parlamentar care a fost ales pe listele unui
partid politic. In plus, ar fi nesocotită voinţa naţiunii din
momentul desemnării adunării reprezentative, care nu a considerat
că este necesar ca un alt partid politic să o reprezinte pe
toată durata mandatului acestei adunări."
Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, consideră că dispoziţiile art. 48 alin. (17) din
Legea nr. 35/2008 sunt constituţionale. Acestea nu aduc atingere
principiului constituţional prevăzut la art. 2 din Legea
fundamentală, potrivit căruia suveranitatea naţională
aparţine poporului român, şi nu contravin nici art. 37 din aceasta,
referitor la dreptul de a fi ales, întrucât „legiuitorul are competenţa
exclusivă de a stabili modalităţile şi condiţiile de
funcţionare a sistemului electoral. Adăugarea prin lege a unor
condiţii suplimentare pentru ca o persoană să poată ocupa demnităţi
publice elective este motivată de importanţa acestora, de rolul
organelor reprezentative în exercitarea puterii suverane a poporului şi de
ideea unei reprezentări responsabile şi eficiente".
Faţă de criticile privind încălcarea art. 115 alin. (6) din
Constituţie, se precizează că dispoziţiile art. 48 alin. (17)
din Legea nr. 35/2008 au fost modificate printr-o lege organică, Legea nr.
323/2009, care a fost adoptată cu respectarea art. 73 alin. (3) lit. a)
din Constituţie, astfel că textul de lege criticat nu aduce atingere
sub niciun aspect prevederilor care enumera domeniile în care nu pot fi
adoptate ordonanţe de urgenţă ale Guvernului.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului nu au comunicat punctele lor de
vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei,
concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie dispoziţiile art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008 pentru
alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea
autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii
administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008, astfel cum au fost modificate
prin pct. 3 al articolului unic din Legea nr. 323/2009 pentru aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 privind
modificarea şi completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea
Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor
administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale
nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor
locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din
21 octombrie 2009, care au următorul conţinut:
- Art. 48 alin. (17): „(17) La alegerile
parţiale pot participa numai partidele politice şi organizaţiile
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale
care la alegerile generale au îndeplinit pragul electoral prevăzut de
prezentul titlu, individual sau într-o alianţă politică ori
electorală. Alegerile parţiale se desfăşoară într-un
singur tur, cel mai bine clasat candidat urmând a fi declarat
câştigător."
Dispoziţiile din Constituţie invocate,
reţinute în încheierea instanţei de judecată de sesizare a
Curţii, sunt cele ale art. 2, 37 şi ale art. 115 alin. (6), care
prevăd următoarele:
- Art. 2. - Suveranitatea: „(1) Suveranitatea
naţională aparţine poporului român, care o exercită prin
organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice
şi corecte, precum şi prin referendum.
(2) Niciun grup şi nicio persoană nu pot
exercita suveranitatea în nume propriu.";
- Art. 37. - Dreptul de a fi ales: „(1) Au dreptul
de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc
condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le
este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40
alineatul (3).
(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit,
până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani
pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele
administraţiei publice locale, vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a
fi aleşi în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi
aleşi în funcţia de Preşedinte al României.";
-Art. 115 alin. (6) - Delegarea legislativă: „(6)
Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor
constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale
statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute
de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de
trecere silită a unor bunuri în proprietate publică."
In motivarea excepţiei autorul acesteia mai
menţionează prevederile art. 16 alin. (3) din Constituţie, care
garantează egalitatea în drepturi sub aspectul ocupării
funcţiilor şi demnităţilor publice, civile sau militare, în
condiţiile legii, de către persoanele care au cetăţenia
română şi domiciliul în ţară, ale art. 14 din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, referitoare la interzicerea discriminării, ale art. 3 din
Protocolul adiţional la Convenţie, privind dreptul la alegeri libere,
ale art. 25 şi 26 din Pactul internaţional cu privire la drepturile
civile şi politice, referitoare la dreptul şi posibilitatea
oricărui cetăţean, fără discriminare şi
fără restricţii nerezonabile, de a lua parte la conducerea
treburilor publice, fie direct, fie prin intermediul unor reprezentanţi
liber aleşi, de a alege şi de a fi ales şi de a avea acces, în condiţii
generale de egalitate, la funcţiile publice din ţara sa, respectiv
referitoare la principiile egalităţii şi nediscriminării,
precum şi ale art. 17 pct. 2 lit. b din Tratatul de la Lisabona al Uniunii
Europene, ratificat de România prin Legea nr. 13/2008, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 107 din 12 februarie 2008, intrat
în vigoare la 1 decembrie 2009, care garantează pentru cetăţenii
Uniunii Europene „dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul
European, precum şi la alegerile locale în statul membru unde îşi au
reşedinţa, în aceleaşi condiţii ca şi
resortisanţii acestui stat".
Analizând excepţia de neconstituţionalitate,
Curtea Constituţională constată următoarele:
1. In ceea ce priveşte susţinerea potrivit
căreia dispoziţiile art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008
contravin prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituţie, deoarece
acestea au fost reglementate printr-o ordonanţă de urgenţă
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008, aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr. 323/2009 - care
afectează astfel drepturile şi libertăţile
cetăţeneşti, Curtea observă că textul de lege examinat
a fost modificat prin Legea nr. 323/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea şi
completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei
Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor
administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale
nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor
locali, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708
din 21 octombrie 2009. Potrivit articolului unic pct. 3 din Legea nr. 323/2009,
a fost modificat alin. (17) al art. 48 din Legea nr. 35/2008, care, anterior
intervenţiei legislative, avea următorul cuprins: „(17) Alegerile
parţiale se desfăşoară într-un singur tur, cel mai bine
clasat candidat urmând a fi declarat câştigător."
Aşa fiind, Curtea reţine că
dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţie, potrivit cărora
„Ordonanţele de urgenţă (...) nu pot afecta (...) drepturile,
libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie,
drepturile electorale (..)"nu sunt incidente în cauză, deoarece
prevederile legale criticate nu au făcut obiectul de reglementare al
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008, cum în
mod eronat susţine autorul excepţiei, ci au fost reglementate
printr-o lege organică - Legea nr. 323/2009.
2. Referitor la pretinsa încălcare a principiului
suveranităţii, reglementat de art. 2 din Constituţie, prin aceea
că este afectat caracterul liber al alegerilor, Curtea
Constituţională constată că nici aceste susţineri nu
pot fi primite.
Curtea a statuat în jurisprudenţa sa, de
pildă Decizia nr. 419 din 26 martie 2009, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, că
„suveranitatea naţională, principiu fundamental al statului român,
aparţine, potrivit art. 2 din Constituţie, poporului român, care o
exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri
libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum. Textul
constituţional invocat exprimă, aşadar, voinţa
constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democraţiei
reprezentative, suveranitatea naţională aparţine
într-adevăr poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată
într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind
cea indirectă, mijlocită, prin procedeul alegerii organelor
reprezentative. Modalitatea de constituire a acestora din urmă
reprezintă expresia suveranităţii naţionale,
manifestată prin exprimarea voinţei cetăţenilor în cadrul
alegerilor libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum".
Potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală,
sistemul electoral se reglementează prin lege organică. Această
normă constituţională a fost concretizată şi
dezvoltată în titlul I al Legii nr. 35/2008. Aşadar, constituantul a
lăsat în seama legiuitorului ordinar libertatea de a alege şi reglementa
un anumit tip de scrutin şi de a stabili regulile de organizare şi de
desfăşurare a procesului electoral, cu respectarea condiţiilor
impuse de Constituţie. Legea nr. 35/2008, cu modificările şi
completările ulterioare, prevede în art. 5 alin. (1) regula conform
căreia deputaţii şi senatorii se aleg în colegii uninominale,
deci prin scrutin majoritar uninominal, cu un singur tur de scrutin, potrivit
principiului reprezentării proporţionale, sens în care legea
instituie praguri electorale alternative la atribuirea mandatelor.
In caz de încetare a mandatului unui deputat sau
senator, pentru ocuparea locului vacant se organizează alegeri
parţiale la nivelul colegiului uninominal, care se
desfăşoară într-un singur tur, cel mai bine clasat candidat
urmând a fi declarat câştigător. Potrivit art. 48 alin. (16) teza a
doua din Legea nr. 35/2008, „Alegerile se organizează cu aplicarea
corespunzătoare a prevederilor prezentului titlu (...)", care au
în vedere şi dispoziţiile referitoare la pragul electoral, care,
odată îndeplinit ca urmare a desfăşurării alegerilor
generale, dădea dreptul la obţinerea mandatelor.
Aşadar, în spiritul principiului
suveranităţii, actualul sistem electoral român prevede
modalităţi specifice şi concrete de natură să asigure
reprezentativitatea organelor constituite prin alegeri libere, periodice
şi corecte, şi anume principiul reprezentării proporţionale
şi regula pragului electoral. Opţiunea legiuitorului nu
împiedică organizarea unor alegeri libere, astfel cum susţine autorul
excepţiei, deoarece în etapa alegerilor parlamentare generale
cetăţenii au posibilitatea de a-şi exprima opţiunea
politică pentru un candidat sau altul, într-un cadru de pluralism politic
şi diversitate de opinii politice. Constituirea adunării
reprezentative are loc aşadar în această fază a alegerilor - cea
mai importantă, de altfel -, în urma căreia se conturează
structura politică a Parlamentului, după cum competitorii electorali
au îndeplinit condiţiile legale pentru atribuirea mandatelor.
Voinţa electoratului se reflectă în configuraţia
politică a Parlamentului constituită atât din reprezentanţii
partidelor politice care au depăşit pragul electoral legal, cât
şi din candidaţii independenţi care au obţinut un
număr de voturi cel puţin egal cu norma de reprezentare pentru un
mandat de senator sau deputat, după caz.
In ceea ce priveşte alegerile parlamentare
parţiale, Curtea reţine că acestea au loc ca urmare a
vacantării unui mandat de parlamentar. Organizarea unor astfel de alegeri
are drept scop completarea mandatelor parlamentare, însă cu respectarea
structurii Parlamentului constituite în urma desfăşurării
ultimelor alegeri generale. Pentru respectarea suveranităţii, a
voinţei electoratului exprimate în cadrul alegerilor generale, se impune
ca în această etapă a alegerilor parţiale, subsidiară
şi complementară alegerilor generale, să fie respectată
aceeaşi condiţie a îndeplinirii pragului electoral, pe baza
căruia un partid politic a obţinut reprezentare în Parlament.
Admiterea unor candidaturi la alegerile parţiale din partea unor partide
nereprezentate în Parlament ar conduce la modificarea configuraţiei
politice a acestuia, în dezacord cu votul exprimat de corpul electoral la
alegerile generale, în urma cărora s-a constituit organul reprezentativ
suprem al poporului român, într-o anumită componenţă
politică, a cărei modificare nu poate avea loc decât în cazurile
şi în condiţiile stabilite de lege.
In concluzie, această condiţie
prealabilă nu aduce atingere principiului constituţional al
suveranităţii naţionale, ci, dimpotrivă, este
reglementată în scopul respectării acestuia.
3. In ceea ce priveşte invocarea
dispoziţiilor art. 37 din Constituţie, cu privire la dreptul de a fi
ales, Curtea constată că susţinerile de
neconstituţionalitate sunt neîntemeiate.
Condiţiile de fond şi de formă pe care o
persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea
dreptului de a fi ales sunt prevăzute, la nivel constituţional, de
art. 16 alin. (3), art. 37 şi 40, precum şi, la nivelul
legislaţiei infraconstituţionale, de norme cuprinse în legea
electorală. Acestea din urmă se subordonează condiţiilor
generale constituţionale şi le dezvoltă totodată după
criteriul funcţiei publice elective pentru care sunt organizate respectivele
alegeri.
In cazul alegerilor parlamentare parţiale,
legiuitorul a prevăzut, în plus, prin art. 48 alin. (17) din Legea nr.
35/2008, că la acestea „pot participa numai partidele politice şi
organizaţiile cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale care la alegerile generale au îndeplinit
pragul electoral prevăzut de prezentul titlu, individual sau într-o
alianţă politică ori electorală". Aşadar,
potrivit textului legal menţionat, în cazul demisiei unui deputat sau
senator, la alegerile parţiale participă doar acele forţe
politice cu vocaţie electorală, adică cele care au luat parte ia
alegerile generale şi care în urma rezultatelor votului sunt reprezentate
în Parlament.
Curtea constată că această condiţie
legală, suplimentară faţă de exigenţele generale ale
dreptului de a fi ales pentru ca o persoană să poată candida
pentru un mandat de deputat sau de senator, a fost motivată de
importanţa acestora, de rolul organelor reprezentative în exercitarea
puterii suverane a poporului şi de ideea unei reprezentări responsabile
şi eficiente, In plus, a admite posibilitatea ca în urma alegerilor
parţiale să obţină mandat de parlamentar o persoană
care nu aparţine unui partid reprezentat în Parlament înseamnă a
consacra că ceea ce nu s-a obţinut prin alegerile generale să se
poată obţine pe calea ocolită a alegerilor parţiale.
Având în vedere şi considerentele reţinute
mai sus în legătură cu principiul suveranităţii, Curtea
constată că dispoziţiile art. 48 alin. (17) din Legea nr.
35/2008 nu aduc atingere dreptului de a fi ales în substanţa sa, astfel
cum susţine autorul excepţiei, ci condiţionează
exerciţiul său de îndeplinirea unei alte cerinţe, aplicabile în
egală măsură tuturor candidaţilor la alegerile parlamentare
parţiale, condiţie necesar a fi îndeplinită, de altfel, şi
de candidaţii membri ai unor formaţiuni politice pentru a dobândi
mandatul de parlamentar în cadrul alegerilor generale.
4. In ceea ce priveşte observaţia autorului
excepţiei de neconstituţionalitate potrivit căreia reglementarea
referitoare la alegerile parţiale, cuprinsă în art. 48 alin. (17) din
Legea nr. 35/2008 a fost modificată prin Legea nr. 323/2009,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 21
octombrie 2009, cu mai puţin de 3 luni înainte de data alegerilor
parţiale din 17 ianuarie 2010, ceea ce contravine „Codului bunelor
practici în materie electorală", adoptat de Comisia Europeană
pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), care
stipulează la cap. II, art. 2 lit. b) că „elementele fundamentale
ale legii electorale (...) nu trebuie supuse unui amendament cu mai puţin
de un an înaintea alegerilor", aceasta este privită de Curte cu
rezervă, atât timp cât textul prevede în continuare „sau trebuie
tratate la nivel constituţional sau la un nivel superior legii
ordinare". Or, în cauza de faţă modificarea art. 48 alin.
(17) din Legea nr. 35/2008 a fost adoptată prin legea organică nr.
323/2009, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din
Constituţia României, republicată.
5. In final, autorul excepţiei pune în
discuţie unele omisiuni de reglementare în ceea ce priveşte
participarea la alegeri a partidelor neparlamentare şi a candidaţilor
independenţi, precum şi unele necorelări în materie
electorală, probleme care, însă, nu intră în sfera de
competenţă a Curţii Constituţionale.
6. In activitatea sa Curtea Constituţională a
soluţionat mai multe cauze privind constituţionalitatea unor
dispoziţii ale Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor
şi a Senatului, constatând că actuala reglementare a sistemului
electoral românesc prezintă o serie de imperfecţiuni şi, ca
atare, se impune o reconsiderare a acesteia din perspectiva alegerilor
parlamentare din anul 2012, care să asigure, sub toate aspectele,
organizarea şi desfăşurarea unor alegeri democratice în România.
In această privinţă, Curtea consideră că trebuie, în
primul rând, să se pornească de la realităţile economice,
politice şi sociale ale ţării, de la rolul partidelor politice
în procesul electoral, de la necesitatea raţionalizării Parlamentului
şi, în final, să fie reglementat un tip de scrutin corespunzător
concluziilor desprinse şi care să aibă corespondent în tipurile
de scrutin care se regăsesc în majoritatea statelor europene.
Legea nr. 35/2008, cu modificările şi
completările ulterioare, reglementează un mecanism electoral care nu
are nicio legătură cu elementele de conţinut ale tipului de
scrutin majoritar uninominal, organizat cu un singur tur şi care este
practicat în alte state. Este de reţinut că niciun sistem electoral
în care este reglementat un tip de scrutin majoritar uninominal cu un singur
tur de scrutin nu prevede vreun prag electoral, în timp ce Legea nr. 35/2008
prevede două tipuri de praguri electorale alternative.
Rezultatele alegerilor parlamentare din noiembrie 2008
au arătat că mecanismul utilizat pentru atribuirea mandatelor a avut
drept consecinţă rezultate neconforme celor specifice unui tip de
scrutin majoritar uninominal, rezultate determinate de calculele matematice
reglementate de regulile procedurii electorale ale scrutinului uninominal
prevăzut de Legea nr. 35/2008. Aşa se face că desemnarea unor
parlamentari s-a realizat pe baza unor calcule, fără ca o asemenea
desemnare să rezulte din alegeri, în urma exprimării prin vot a
opţiunilor politice. In cadrul preocupărilor de revizuire a
legislaţiei electorale, o atenţie sporită trebuie acordată
posibilităţii cetăţenilor români cu drept de vot care
domiciliază în străinătate, şi nu numai acestora, de
a-şi exercita dreptul de vot, în cadrul unei proceduri speciale, inclusiv
prin votul electronic, care să se desfăşoare în corelare cu
orele oficiale ale României între care se desfăşoară procesul de
votare.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi
al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea
Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor
administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale
nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor
locali, excepţie ridicată de Partidul Verde în Dosarul nr.
1/APCD/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 14 ianuarie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi