DECIZIE Nr. 6
din 21 ianuarie 2008
cu privire la aplicarea
dispozitiilor art. 237 alin. (5) din Legea nr. 31/1990 privind societatile
comerciale, republicata, privind calea de atac ce poate fi exercitata impotriva
hotararii prin care se respinge cererea de dizolvare a unei societati
comerciale, formulata in conditiile alineatului 1 al aceluiasi articol.
ACT EMIS DE:
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 817 din 5 decembrie 2008
Dosar nr. 63/2007
Sub preşedinţia domnului profesor univ. dr. Nicolae
Popa, preşedintele Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
Secţiile Unite ale Inaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, în conformitate cu dispoziţiile art. 25 lit. a) din Legea nr.
304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-au întrunit pentru a
examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al
Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la
aplicarea dispozitiilor art. 237 alin. (5) din Legea
nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, privind calea de atac
ce poate fi exercitata impotriva hotararii prin care se respinge cererea de
dizolvare a unei societati comerciale, formulata in conditiile alineatului 1 al
aceluiasi articol.
Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea
dispoziţiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenţi 89 de
judecători din totalul de 114 aflaţi în funcţie.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta
Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procurorul Antoaneta Florea.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe
lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut recursul în interesul
legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia în sensul de a se stabili că
împotriva hotărârii de respingere a cererii de dizolvare a unei societăţi
comerciale, formulată în condiţiile art. 237 alin. (1) din Legea nr. 31/1990,
poate fi exercitată calea de atac a recursului potrivit acestei legi.
SECŢIILE UNITE,
deliberând asupra recursului în interesul legii,
constată următoarele:
In aplicarea dispoziţiilor art. 237 alin. (5) din
Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, privind calea de atac ce poate fi exercitată
împotriva hotărârii de respingere a cererii de dizolvare a unei societăţi
comerciale, formulată în temeiul alin. 1 al aceluiaşi articol, instanţele
judecătoreşti nu au un punct de vedere unitar, adoptând soluţii diferite.
Astfel, unele instanţe de judecată au considerat că
împotriva hotărârii prin care s-a respins cererea de dizolvare a unei societăţi
comerciale formulată în temeiul art. 237 alin. (1) din Legea nr. 31/1990,
republicată, se poate exercita calea de atac a apelului.
In sprijinul acestei opinii s-a subliniat că, întrucât
legiuitorul nu a reglementat expres calea de atac ce poate fi exercitată
împotriva acestor hotărâri, şi în asemenea cazuri sunt aplicabile dispoziţiile
dreptului comun, respectiv cele ale art. 282 din Codul de procedură civilă.
Alte instanţe, dimpotrivă, s-au pronunţat în sensul că
poate fi atacată cu recurs hotărârea prin care a fost respinsă cererea de
dizolvare a unei societăţi comerciale, apreciind că dispoziţiile art. 237 din
Legea nr. 31/1990, republicată, prevăd o procedură specială, derogatorie de la
dreptul comun.
Aceste din urmă instanţe au interpretat şi aplicat
corect dispoziţiile legii.
Prin art. 237 alin. (1) lit. a)-d) şi alin. (5) din
Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, se prevăd
următoarele:
„La cererea oricărei persoane interesate, precum şi a
Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, tribunalul va putea pronunţa
dizolvarea societăţii în cazurile în care:
a) societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu
se mai pot întruni;
b) societatea nu a depus, în cel mult 6 luni de la
expirarea termenelor legale, situaţiile legale, situaţiile financiare anuale
sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comerţului;
c) societatea şi-a încetat activitatea, nu are sediul
social cunoscut ori nu îndeplineşte condiţiile referitoare la sediul social sau
asociaţii au dispărut ori nu au domiciliul cunoscut sau reşedinţa cunoscută;
d) societatea nu şi-a completat capitalul social, în
condiţiile legii;
........................................................................................................................................................................ ........................................................
Orice persoană interesată poate
face recurs împotriva hotărârii de dizolvare, în termen de 30 de zile de la
efectuarea publicităţii, în condiţiile alin. 3 şi alin. 4.
Recurentul va depune o copie a recursului la oficiul
registrului comerţului în care este înregistrată societatea a cărei dizolvare a
fost pronunţată."
Rezultă, deci, că prin aceste dispoziţii cu caracter
special, cuprinse în art. 237 din Legea nr. 31/1990, republicată, sunt
reglementate cazurile de dizolvare-sancţiune a societăţii, stabilindu-se că
hotărârea tribunalului, prin care se pronunţă această soluţie cu caracter
punitiv, poate fi atacată numai cu recurs în termen de 30 de zile de la
publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
Aşadar, legiuitorul a instituit în acest caz un recurs
special, derogatoriu sub mai multe aspecte de la recursul de drept comun
reglementat prin Codul de procedură civilă.
In acest sens, trebuie avut în vedere că efectul
imediat al hotărârii irevocabile de dizolvare este declanşarea procedurii de
lichidare a persoanei juridice, prin care se realizează, în final, radierea
acesteia din registrul comerţului.
Este adevărat că legiuitorul nu precizează expres calea
de atac ce poate fi exercitată împotriva hotărârii de respingere a cererii de
dizolvare, însă aceasta nu poate fi decât recursul, iar nu apelul, cum au
considerat unele instanţe.
Această interpretare este impusă nu numai de scopul
reglementării, ci şi de interpretarea de ansamblu a celorlalte dispoziţii
legale existente în materie.
In acest sens, trebuie avut în
vedere că prin art. 31 din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea
formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice,
asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a
acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, este
restrânsă exercitarea căilor de atac într-o atare materie, stabilindu-se că
„încheierea de constatare a dizolvării de drept este supusă numai recursului,
la cererea oricărei persoane interesate, în termen de 15 zile de la publicarea
prevăzută la art. 30 alin. (3)".
Tot astfel, prin art. 3 alin. (1) din Legea nr.
314/2001 pentru reglementarea situaţiei unor societăţi comerciale, se prevede
că încheierea judecătorului delegat, prin care se constată dizolvarea de drept
a societăţilor comerciale care nu şi-au majorat capitalul social la nivelul
minim stabilit de Legea nr. 31/1990, este supusă numai recursului.
Ca urmare, dacă s-ar admite că exercitarea căilor de
atac a apelului împotriva hotărârii de respingere a cererii de dizolvare a unei
societăţi comerciale ar însemna să fie creată o situaţie unică, izolată, în
vădită discordanţă cu celelalte reglementări în materie, ţinându-se seama că
hotărârile de admitere a unei asemenea cereri sunt în mod expres supuse numai
căii de atac a recursului.
In consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 25 lit. a)
din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, precum şi
ale art. 329 din Codul de procedură civilă, urmează a se admite recursul în
interesul legii şi a se stabili că dispoziţiile art. 237 alin. 5 din Legea nr.
31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, se interpretează în sensul
că hotărârea prin care s-a respins cererea de dizolvare a unei societăţi
comerciale poate fi atacată cu recurs în condiţiile prevăzute de acest text de
lege.
PENTRU ACESTE MOTIVE
In numele legii
DECID:
Admit recursul în interesul legii declarat de
procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi
Justiţie. Dispoziţiile art. 237 alin. 5 din Legea nr. 31/1990 privind
societăţile comerciale, republicată, se interpretează în sensul că: Hotărârea
prin care s-a respins cererea de dizolvare a unei societăţi comerciale poate fi
atacată cu recurs în condiţiile prevăzute de acest text de lege.
Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de
procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 ianuarie
2008.
PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Prim-magistrat-asistent,
Victoria Maftei