DECIZIE   Nr. 595 din  8 noiembrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 91^2 din Codul de procedura penala si ale art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Departamentul National Anticoruptie

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 1064 din 28 noiembrie 2005

    Ioan Vida             - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Aspazia Cojocaru      - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Marilena Minca        - procuror
    Florentina Geangu     - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 91^2 din Codul de procedura penala si ale art. 13 alin. (2) lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie, exceptie ridicata de Gyorgydeak Jozsef in Dosarul nr. 1.980/2004 al Tribunalului Harghita.
    La apelul nominal se constata lipsa autorului exceptiei, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Cauza fiind in stare de judecata, se da cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei ca nefondata, intrucat apreciaza ca prevederile de lege criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate ca fiind incalcate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 10 iunie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 1.980/2004, Tribunalul Harghita a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 91^2 din Codul de procedura penala si ale art. 13 alin. (2) lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie, exceptie ridicata de inculpatul Gyorgydeak Jozsef, trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de dare de mita.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia, referindu-se exclusiv la aspecte practice din activitatea organelor judiciare in cauza dedusa judecatii, sustine ca dispozitiile de lege criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2), privind egalitatea in drepturi, si ale art. 20, referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, precum si ale art. 17 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la interzicerea abuzului de drept.
    Tribunalul Harghita apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate invocata este neintemeiata, deoarece "textul art. 91^2 din Codul de procedura penala nu contine prevederi care sa aduca atingere drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului" si ca "norma procesual penala cuprinde suficiente garantii pentru a nu se aduce vatamare acestor drepturi si libertati".
    In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece nici una dintre sustinerile autorului exceptiei nu a fost motivata, fiind doar enuntate articolele din Constitutie pretins a fi incalcate prin dispozitiile art. 91^2 din Codul de procedura penala si ale art. 13 alin. (2) lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002.
    Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata. In acest sens, arata ca prevederile art. 91^2 din Codul de procedura penala nu contravin sub nici un aspect dispozitiilor din Legea fundamentala referitoare la egalitatea in drepturi a cetatenilor, intrucat nu instituie privilegii sau discriminari pe criterii de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala, prevazute de art. 4 alin. (2) din Constitutie. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 fata de art. 16 alin. (1) din Constitutie, Avocatul Poporului arata ca principiul egalitatii presupune un tratament juridic diferit la situatii diferite, astfel incat "stabilirea unui tratament juridic diferentiat in cazul categoriilor de personal prevazut de dispozitiile legale criticate reprezinta o optiune a legiuitorului si este justificata de calitatea persoanei care savarseste fapta ce intra in competenta Parchetului National Anticoruptie ca parchet specializat in combaterea infractiunilor de coruptie". Cu referire la prevederile art. 20 din Constitutie si ale art. 17 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, opineaza in sensul lipsei lor de incidenta in cauza de fata.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat, il constituie, pe de o parte, dispozitiile art. 91^2 din Codul de procedura penala, referitoare la organele care efectueaza interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor, precum si procedura ce se desfasoara in indeplinirea acestor activitati procedurale, iar, pe de alta parte, prevederile art. 13 alin. (2) lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43 din 4 aprilie 2002 privind Parchetul National Anticoruptie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 503 din 11 iulie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 523 din 18 iulie 2002, prevederi referitoare la competenta dupa calitatea persoanei a Parchetului National Anticoruptie.
    Anterior sesizarii Curtii, art. 13 alin. (2) lit. b) a fost modificat prin dispozitiile art. II pct. 12 din titlul I al Cartii II din Legea nr. 161/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, precum si prin prevederile art. IV pct. 9 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 365 din 27 aprilie 2004, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 601/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.227 din 20 decembrie 2004. Astfel, art. 13 alin. (2) lit. b) a devenit art. 13 alin. (1) lit. b), acest din urma text constituind in realitate obiect al exceptiei.
    De asemenea, ulterior sesizarii Curtii Constitutionale, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 a fost modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 134 din 29 septembrie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 899 din 7 octombrie 2005, modificandu-se atat titlul ordonantei (care va avea urmatorul cuprins: "Ordonanta de urgenta privind Departamentul National Anticoruptie"), cat si continutul art. 13 alin. (1) lit. b).
    Fata de cele aratate, Curtea urmeaza a se pronunta asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 91^2 din Codul de procedura penala si ale art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Departamentul National Anticoruptie.
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prin aceste dispozitii legale sunt incalcate prevederile art. 16 alin. (1) si (2), privind egalitatea in drepturi, si ale art. 20, referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului. De asemenea, apreciaza ca sunt incalcate si dispozitiile art. 17 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la interzicerea abuzului de drept.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate formulata, Curtea retine urmatoarele:
    I. In ceea ce priveste dispozitiile art. 91^2 din Codul de procedura penala, referitoare la organele care efectueaza interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor, precum si procedura ce se desfasoara in indeplinirea acestor activitati procedurale, se constata ca autorul exceptiei nu isi motiveaza exceptia de neconstitutionalitate pe neconcordanta acestui text de lege cu prevederile art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie, ci evidentiaza numai aspecte ce privesc exclusiv activitatea organelor de urmarire penala in cauza dedusa judecatii.
    Intrucat, potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, "Curtea Constitutionala asigura controlul constitutionalitatii legilor [...] si a ordonantelor Guvernului", iar nu aplicarea in concret a acestora, ceea ce este de competenta exclusiva a organelor judiciare, se constata ca sustinerile autorului exceptiei privind neconstitutionalitatea prevederilor art. 91^2 din Codul de procedura penala, in raport cu art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie, nu pot fi retinute.
    II. Prevederile art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Departamentul National Anticoruptie, cu modificarile ulterioare, sunt, in opinia autorului exceptiei, neconstitutionale in raport cu dispozitiile constitutionale referitoare la egalitatea in drepturi [art. 16] alin. (1) si (2)] si cu cele referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului (art. 20). In argumentarea acestei sustineri, autorul exceptiei nu invoca nici un motiv din care sa rezulte modul in care textul de lege criticat incalca dispozitiile constitutionale mentionate, ci se refera exclusiv la aspecte practice din activitatea organelor judiciare in cauza respectiva, care nu au nici o legatura cu competenta dupa calitatea persoanei a Departamentului National Anticoruptie. Astfel fiind, se constata ca nici aceste sustineri nu pot fi retinute.
    Referitor la dispozitiile art. 17 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, invocate, de asemenea, in sustinerea exceptiei, dispozitii privind interzicerea abuzului de drept, se retine, asa cum sustine si Avocatul Poporului, ca acestea nu au incidenta in cauza de fata, neavand legatura cu textele criticate.

    Fata de cele aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 91^2 din Codul de procedura penala si ale art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Departamentul National Anticoruptie, exceptie ridicata de Gyorgydeak Jozsef in Dosarul nr. 1.980/2004 al Tribunalului Harghita.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 8 noiembrie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat-asistent,
                              Florentina Geangu