DECIZIE   Nr. 59 din 11 februarie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a) si b) din Codul de procedura civila

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 307 din  7 mai 2003

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Florentina Balta      - procuror
    Maria Bratu           - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a) si b) din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Maria Nicolau in Dosarul nr. 7.026/2001 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civila si de contencios administrativ.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, ca neintemeiata, aratand ca textele legale criticate nu contravin prevederilor constitutionale.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 3 aprilie 2002, pronuntata in Dosarul nr. 7.026/2001, Tribunalul Bucuresti, Sectia a V-a civila si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a) si b) din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Maria Nicolau.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile legale criticate incalca art. 21 privind accesul liber la justitie si art. 47 privind dreptul la petitionare, din Constitutie, deoarece, "speriati de o eventuala amenda ce ar putea primi ca urmare a cererii lor, multi cetateni vor renunta la dreptul de a se adresa cu cereri sau petitii justitiei". De asemenea, autorul exceptiei sustine ca textele de lege criticate incalca si art. 123 si art. 125 alin. (2) din Legea fundamentala.
    Instanta de judecata apreciaza exceptia ca fiind neintemeiata, aratand ca nu exista contradictii intre dispozitiile art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a) si b) din Codul de procedura civila si prevederile constitutionale invocate.
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Presedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca textele atacate ca neconstitutionale nu contravin principiului liberului acces la justitie prevazut in art. 21 din Constitutie. Se arata ca textele atacate nu sunt contrare nici art. 47 din Constitutie, care reglementeaza dreptul la petitionare, deoarece "adresarea unor cereri instantei de judecata, in timpul derularii unui proces, constituie aspecte de procedura reglementate de legea speciala, carora nu le sunt incidente prevederile constitutionale ale art. 47". In ceea ce priveste incalcarea prevederilor art. 123 din Legea fundamentala, se arata ca textele criticate "raspund rigorii constitutionale atata timp cat judecatorul, independent in exercitarea profesiei, apreciaza in functie de prevederile legale incidente si de situatia de fapt asupra existentei relei-credinte".
    Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Arata ca cetatenii beneficiaza de drepturile si obligatiile prevazute in Constitutie si in alte legi si ca art. 54 din Constitutie prevede obligatia exercitarii cu buna-credinta a drepturilor si a libertatilor. De asemenea, se arata ca "textele criticate trebuie privite in contextul reglementarii unitare a amenzii judiciare introduse in Codul de procedura civila prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000, in scopul sporirii eficientei masurilor luate pentru asigurarea ordinii si solemnitatii sedintei de judecata, pentru desfasurarea normala a judecatii sau a executarii silite, fara amanari pricinuite cu rea intentie sau din culpa."
    Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Se arata ca "art. 108^1 alin. 1 lit. a) si b) nu impiedica in nici un fel activitatea de judecata, ci, dimpotriva, ocroteste infaptuirea justitiei". In ceea ce priveste sustinerile autorului exceptiei cu privire la buna-credinta, se apreciaza ca nu sunt incalcate prevederile art. 123 din Constitutie. Se mai arata ca "sustinerea potrivit careia prin aplicarea amenzii judiciare instanta s-a erijat intr-o instanta extraordinara nu poate fi primita, deoarece amenda se stabileste in cadrul procesului civil in desfasurare, iar impotriva incheierii prin care s-a stabilit exista calea de atac de reexaminare".
    Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al presedintelui Camerei Deputatilor, al Guvernului si al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Exceptia de neconstitutionalitate are ca obiect dispozitiile art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a) si b) din Codul de procedura civila, potrivit carora: "Daca legea nu prevede altfel, instanta, potrivit dispozitiilor prezentului capitol, va sanctiona urmatoarele fapte savarsite in legatura cu procesul, astfel:
    1. cu amenda judiciara de la 500.000 la 7.000.000 lei:
    a) introducerea, cu rea-credinta, a unor cereri vadit netemeinice;
    b) formularea, cu rea-credinta, a unei cereri de recuzare sau de stramutare;"
    Autorul exceptiei, care, de altfel, a formulat in cursul judecatii numeroase cereri de recuzare, considera, in esenta, ca sanctionarea introducerii in justitie, cu rea-credinta, a unor cereri de recuzare sau de stramutare, ar incalca principiul liberului acces la justitie, consacrat de art. 21 din Constitutie.
    Critica este nefondata, urmand a fi respinsa, pentru considerentele ce urmeaza.
    Activitatea procesuala a partilor trebuie sa se desfasoare cu respectarea normelor prevazute de lege. Stabilirea regulilor de desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti este de competenta exclusiva a legiuitorului, solutie ce rezulta din dispozitiile constitutionale ale art. 125 alin. (3) si ale art. 128 din Legea fundamentala.
    Pentru valorificarea drepturilor si intereselor legitime partile trebuie sa actioneze cu buna-credinta, iar nu in spirit abuziv, sicanatoriu, vexator pentru magistrati ori pentru instanta. In opinia autorului exceptiei, nefiind definita prin lege, reaua-credinta nici nu poate exista, cu atat mai mult cu cat buna-credinta este prezumata, iar "netemeinicia" unei cereri sau petitii nu este de natura sa pagubeasca justitia, de vreme ce acela care introduce cererea o si timbreaza. Astfel autorul exceptiei ajunge sa considere ca abuzul este ingaduit, de vreme ce acela care il savarseste plateste pentru aceasta taxa de timbru. Activitatea de judecata devine astfel, in aceasta viziune, o simpla prestare de servicii, comandata de reclamant.
    Curtea Constitutionala a statuat in jurisprudenta sa, de exemplu, prin Decizia nr. 73 din 19 iulie 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995, ca exercitarea de catre o persoana a unui drept ce ii este recunoscut prin lege nu poate sa justifice, prin ea insasi, o prezumtie a relei-credinte. De altfel, exercitarea abuziva a unui drept se produce numai in situatia in care acel drept se realizeaza in alt scop decat cel pentru care legea l-a recunoscut.
    De asemenea, Curtea retine ca nu poate fi primita nici critica autorului exceptiei, potrivit careia sanctionarea justitiabililor pentru nerespectarea regulilor de procedura ar impiedica accesul liber la justitie, deoarece, potrivit art. 108^5 din Codul de procedura civila, impotriva incheierii de stabilire a sanctiunii se poate face cerere de reexaminare.
    Si, in sfarsit, nu poate fi primita nici critica potrivit careia partea ce foloseste in mod abuziv drepturi procesuale raspunde pentru pagubele pricinuite celui prejudiciat si nu ar mai fi cazul sa mai "raspunda inca o data" printr-o amenda. Or, raspunderea civila delictuala nu exclude, in principiu, existenta, pentru aceleasi fapte, a raspunderii administrative.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a) si b) din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Maria Nicolau in Dosarul nr. 7.026/2001 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civila si de contencios administrativ.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 11 februarie 2003.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Maria Bratu