DECIZIE Nr.
584 din 20 mai 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 55 alin. (1) si (2) lit. a) din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor in
Romania
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 455 din 18 iunie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă - procuror
Valentina Bărbăţeanu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 alin. (1) şi (2) lit. a) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în
România, excepţie ridicată de Wu Chunli în Dosarul nr. 933/2/2007 al Curţii de
Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se prezintă personal autoarea
excepţiei, însoţită de domnul Ioan Budura, interpret autorizat de limba chineză. Se constată lipsa părţii Oficiul
Român pentru Imigrări, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul autoarei excepţiei. Aceasta solicită admiterea excepţiei de
neconstitutionalitate, pentru motivele expuse şi în notele scrise depuse la
dosarul cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstitutionalitate, întrucât nu
contravine prevederilor constituţionale şi convenţionale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 31 octombrie 2007, pronunţată în
Dosarul nr.933/2/2007, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios
administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 55 alin. (1) şi (2) lit. a) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. Excepţia de
neconstituţionalitate a fost ridicată de Wu Chunii într-o cauză civilă având ca
obiect soluţionarea plângerii împotriva dispoziţiei de părăsire a teritoriului
României emise de Oficiul Român pentru Imigrări.
In motivarea excepţiei autoarea
acesteia susţine că refuzul de a se prelungi dreptul de şedere temporară
cetăţenilor străini pe motiv că nu au prezentat documente care să ateste că
activitatea societăţilor lor comerciale se desfăşoară în conformitate cu planul
de afaceri contravine textelor constituţionale şi convenţionale referitoare la
protecţia proprietăţii private. Mai arată că textul de lege este
discriminatoriu, aplicându-se numai străinilor, nu şi cetăţenilor români. In
fine, susţine că textul de lege criticat nu este suficient de accesibil şi
precis încât să înlăture orice risc de arbitrariu.
Curtea de Apel Bucureşti
- Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
întrucât textele de lege ce formează obiectul acesteia nu conţin restrângeri
ale exerciţiului dreptului de proprietate pentru străini.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Precizează că prevederile
de lege criticate stabilesc condiţiile necesare pentru prelungirea dreptului de
şedere în scopul desfăşurării de activităţi comerciale pe teritoriul României,
„nefiind pus în discuţie vreun drept de proprietate asupra vreunui bun".
Aminteşte şi jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
Avocatul Poporului apreciază
că prevederile de lege criticate sunt constituţionale, întrucât nu aduc
atingere dreptului de proprietate şi nici nu sunt discriminatorii.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, susţinerile autoarei excepţiei, concluziile procurorului,
dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 55 alin. (1)şi (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 8 martie 2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.
56/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 26 martie 2007. Textele de
lege criticate au următorul cuprins:
-Art. 55 alin. (1) şi (2) lit. a): „(1) Străinului
intrat în România în scopul desfăşurării de activităţi comerciale i se poate
prelungi dreptul de şedere temporară, în următoarele condiţii:
a) are avizul Agenţiei Române pentru Investiţii
Străine;
b) deţine legal spaţiul pentru sediul social;
c) este acţionar sau
asociat al societăţii comerciale, cu atribuţii de conducere sau administrare;
d) deţine mijloace de întreţinere în cuantum de cel
puţin 700 euro lunar, dacă este acţionar, şi 500 euro lunar, dacă este asociat.
(2) Prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere temporară se pot acorda dacă străinul îndeplineşte
următoarele condiţii:
a) activitatea societăţii comerciale se desfăşoară
în conformitate cu planul de afaceri;".
In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate,
textele de lege criticate contravin dispoziţiilor din Legea fundamentală
cuprinse la art. 44 alin. (1) şi (2) privind garantarea proprietăţii private.
De asemenea, susţine că sunt încălcate şi dispoziţiile art. 14 din Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare
la interzicerea discriminării, prevederile art. 1 paragraful 1 din Primul
Protocol adiţional la convenţia amintită, privind protecţia proprietăţii, şi
cele ale art. 1 din Protocolul nr. 12 adiţional la aceeaşi convenţie,
referitoare la interzicerea generală a discriminării (ratificat de România prin
Legea nr. 103/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 375 din 2 mai 2006).
Examinând excepţia de neconstituţionalitate a art. 55
alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
194/2002, Curtea reţine că instituirea prin textele criticate a unor norme
potrivit cărora străinului intrat în România în scopul desfăşurării de
activităţi comerciale i se poate prelungi dreptul de şedere temporară sub
condiţia prezentării unor documente care să ateste realizarea unor investiţii
nu aduce atingere dreptului de proprietate privată, ale cărui conţinut şi
limite sunt stabilite prin lege. Condiţiile cerute străinului pentru
prelungirea dreptului de şedere în vederea desfăşurării de activităţi
comerciale se circumscriu scopului pentru care fiecare categorie de străini
nominalizată de lege solicită prelungirea dreptului de şedere temporară în
România şi se justifică prin însuşi interesul pretins de solicitantul dreptului.
De altfel, Curtea s-a mai pronunţat asupra
constituţionalităţii art. 55 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 194/2002, prin prisma unor critici similare şi prin raportare la
aceleaşi prevederi constituţionale şi convenţionale ca şi cele invocate în
prezenta cauză. De exemplu, prin Decizia nr. 341 din 3 aprilie 2007, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 4 mai 2007, şi prin Decizia nr. 5 din 15 ianuarie 2008,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 6 februarie 2008, Curtea a respins ca neîntemeiată
excepţia de neconstituţionalitate, pentru motivele acolo reţinute. Intrucât nu
au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea acestei
jurisprudenţe, soluţiile pronunţate cu acele prilejuri şi considerentele
acestora îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 55 alin. (1) şi (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie
ridicată de Wu Chunli în Dosarul nr. 933/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti -
Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 mai 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăţeanu