DECIZIE   Nr. 578 din 4 mai 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 19 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 387 din 11 iunie 2010

Ioan Vida                                         - preşedinte

Nicolae Cochinescu                         -judecător

Aspazia Cojocaru                            -judecător

Acsinte Gaspar                                -judecător

Petre Lăzăroiu                                 -judecător

Ion Predescu                                    -judecător

Puskas Valentin Zoltan                    -judecător

Tudorel Toader                                -judecător

Augustin Zegrean                            -judecător

Antonia Constantin                          - procuror

Cristina Toma                                   - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19, raportat la art. 48 şi 50 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Societatea Cooperativă de Consum „Feder'alcoop" din Constanţa în Dosarul nr. 11.205/212/2008 al Tribunalului Constanţa - Secţia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent învederează Curţii faptul că partea Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a depus la dosarul cauzei precizări pentru respingerea excepţiei ca neîntemeiată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă, întrucât critica autorului excepţiei priveşte compararea textului de lege criticat cu alte norme legale, iar nu prin raportare la dispoziţii din Constituţie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Incheierea din 24 aprilie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 11.205/212/2008, Tribunalul Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19, raportat la art. 48 şi 50 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Cooperativă de Consum „Federalcoop" din Constanţa într-o cauză civilă ce are ca obiect pretenţii în baza Legii nr. 10/2001.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 10/2001 prevăd o categorie de deţinători care au adăugat pe verticală şi orizontală corpuri noi suplimentare imobilelor iniţiale revendicate, ce nu sunt egali în drepturi procesuale cu chiriaşii prevăzuţi în art. 48 din aceeaşi lege, aflându-ne în prezenţa unei discriminări, fapt ce încalcă prevederile art. 16 din Constituţie. Consideră că, în cazul în care textul art. 19 este constituţional prin raportare la prevederile art. 16 din Legea fundamentală, acesta se află în contradicţie cu dispoziţiile art. 21 din Constituţie, întrucât prevede taxe de timbru exorbitante pentru litigii ce nu au fost declanşate de către autorul excepţiei. Invocă greşita interpretare şi aplicare a legii de către instanţele de judecată.

Tribunalul Constanţa - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând în acest sens că dispoziţiile de lege criticate nu încalcă prevederile art. 16 şi 21 din Constituţie şi nici pe cele ale art. 44 din Legea fundamentală.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. Arată, în acest sens, că prevederile legale nu conţin norme contrare principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor şi nici dreptului de proprietate privată, deoarece aceste dispoziţii se aplică uniform pentru toate subiectele de drept care se află în situaţia stabilită de ipoteza normelor menţionate şi nu instituie privilegii sau discriminări pe criterii arbitrare. Apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu contravin nici prevederilor art. 21 din Constituţie, deoarece nu înlătură posibilitatea părţilor de a beneficia de drepturile şi garanţiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces public, judecat de către o instanţă independentă, imparţială şi stabilită prin lege, într-un termen rezonabil.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19, raportat la art. 48 şi 50 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005. Din examinarea argumentelor autorului excepţiei reiese că, în fapt, critica autorului excepţiei priveşte prevederile art. 19 din Legea nr. 10/2001, astfel încât obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie acest text, având următorul conţinut: „(1) In situaţia imobilelor-constructii care fac obiectul notificărilor formulate potrivit procedurilor prevăzute la cap. III şi cărora le-au fost adăugate, pe orizontală şi/sau verticală, în raport cu forma iniţială, noi corpuri a căror arie desfăşurată însumează peste 100% din aria desfăşurată iniţial şi dacă părţile nu convin altfel, foştilor proprietari li se acordă sau, după caz, propun măsuri reparatorii prin echivalent. Măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea învestită potrivit prezentei legi cu soluţionarea notificării, cu acordul persoanei îndreptăţite, sau despăgubiri acordate în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.

(2) In situaţia imobilelor-construcţii care fac obiectul notificărilor formulate potrivit procedurilor prevăzute la cap. III şi cărora le-au fost adăugate, pe orizontală şi/sau verticală, în raport cu forma iniţială, corpuri suplimentare de sine stătătoare, foştilor proprietari sau, după caz, moştenitorilor acestora, li se restituie, în natură, suprafaţa deţinută în proprietate la data trecerii în proprietatea statului.

(3) Deţinătorul suprafeţei adăugate imobilului preluat are drept de preemţiune la cumpărarea suprafeţei restituite fostului proprietar sau, după caz, moştenitorului acestuia, dispoziţiile art. 17 fiind aplicabile în aceste situaţii indiferent de calitatea deţinătorului.

(4) Noul proprietar al suprafeţei restituite în proprietate potrivit alin. (2) are un drept de preemţiune la cumpărarea suprafeţei adăugate imobilului după trecerea acestuia în proprietatea statului, dispoziţiile art. 17 alin. (2) şi (3) fiind aplicabile în mod corespunzător".

Autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 ce privesc egalitatea în drepturi şi ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie.

In ceea ce priveşte critica autorului excepţiei referitoare la pretinsa neconstituţionalitate a unui text de lege prin raportare la un alt text din aceeaşi lege, Curtea constată că, în conformitate cu dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sunt neconstituţionale prevederile legilor, ale tratatelor internaţionale, ale regulamentelor Parlamentului şi ale ordonanţelor Guvernului care încalcă dispoziţiile sau principiile Constituţiei. Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 10/2001 apare astfel ca inadmisibilă.

De asemenea, în numeroase rânduri, Curtea Constituţională a statuat în jurisprudenţa sa că nu intră în competenţa sa de control interpretarea legii de către autorităţile judecătoreşti şi nici modul de aplicare a legii, sub acest aspect excepţia de neconstituţionalitate fiind, de asemenea, inadmisibilă.

Autorul excepţiei consideră că textul de lege criticat se află în contradicţie cu dispoziţiile art. 21 din Constituţie, întrucât prevede taxe de timbru exorbitante pentru litigii ce nu au fost declanşate de către acesta. Curtea constată că dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 10/2001 nu conţin dispoziţii cu privire la reglementarea taxelor de timbru, astfel încât, şi sub acest aspect, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 10/2001 este inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Societatea Cooperativă de Consum „Federalcoop" din Constanţa în Dosarul nr. 11.205/212/2008 al Tribunalului Constanţa - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 mai 2010.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Toma