DECIZIE Nr.
577 din 4 mai 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 din Legea nr. 198/2004 privind
unele masuri prealabile lucrarilor de constructie de drumuri de interes
national, judetean si local
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 361 din 2 iunie 2010
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 din Legea nr. 198/2004 privind
unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de drumuri de
interes naţional, judeţean şi local, excepţie ridicată
de Le Duc Hoa şi Le Duc Adriana în Dosarul nr. 22.805/3/2009 al Tribunalului
Bucureşti - Secţia a III-a civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile,
faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 30 iunie 2009, pronunţată
în Dosarul nr. 22.805/3/2009, Tribunalul Bucureşti - Secţia a
III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia
de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 din Legea nr. 198/2004
privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de
drumuri de interes naţional, judeţean şi local, excepţie
ridicată de Le Duc Hoa şi Le Duc Adriana într-o cauză
civilă având ca obiect expropriere.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate autorii acesteia
susţin că art. 5 din Legea nr. 198/2004 este neconstituţional,
în măsura în care expropriatul ar fi decăzut din dreptul de a mai
cere despăgubiri prealabile şi drepte după expirarea termenului
de 30 de zile, ceea ce aduce atingere în mod flagrant dispoziţiilor
constituţionale ale art. 44 alin. (3), (5) şi (6) care
reglementează regimul dreptului de proprietate privată.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a
civilă şi-a exprimat opinia în sensul
constituţionalităţii prevederilor de lege criticate. In acest
sens, arată că legiuitorul are dreptul ca prin actele normative emise
să reglementeze anumite situaţii, ce pot fi coroborate în raport cu
alte prevederi legale, cum este cazul în speţa de faţă,
respectiv cu cele ale Legii nr. 33/1994, act normativ ce îşi
găseşte aplicabilitatea în raport de obiectul cauzei.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului,
pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată
şi invocă în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr.
910/2009. In ceea ce priveşte instituirea unor termene de decădere
pentru exercitarea drepturilor procesuale, arată că, potrivit
jurisprudenţei instanţei de contencios constituţional,
exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât
într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor
exigenţe, cărora li se subsumează şi instituirea unor
termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu
mai este posibilă.
Totodată, Guvernul observă că autorii
excepţiei vizează şi aspecte care ţin de aplicarea legii,
urmând ca acestea să fie soluţionate de instanţele
judecătoreşti competente.
Avocatul Poporului consideră
că prevederile art. 5 din Legea nr. 198/2004, modificată şi
completată, sunt constituţionale. Aşa fiind, arată că
textul de lege criticat prin care se stabileşte că plata
despăgubirilor pentru imobilele expropriate în baza prevederilor art. 4
alin. (1) se face pe baza cererilor adresate de către titularii
drepturilor reale, precum şi de către orice persoană care
justifică un interes legitim, nu aduc atingere regulii
constituţionale potrivit căreia despăgubirile se stabilesc de
comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţă, prin justiţie.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului nu au comunicat punctele lor de
vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale
criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie prevederile art. 5 din Legea nr. 198/2004 privind unele
măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de drumuri de
interes naţional, judeţean şi local, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 31 mai 2004, astfel cum au fost
modificate şi completate prin Legea nr. 184/2008, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 31 octombrie 2008.
Textul de lege criticat are următorul
conţinut:
„Art. 5. - (1) Plata
despăgubirilor pentru imobilele expropriate în baza prevederilor art. 4
alin. (1) se face în baza cererilor adresate de către titularii drepturilor
reale, precum şi de către orice persoană care justifică un
interes legitim.
(2) Cererea pentru plata despăgubirilor va
conţine numele şi prenumele titularilor drepturilor reale, adresa de
domiciliu, actele doveditoare referitoare la existenţa drepturilor reale
asupra bunului imobil expropriat. Cererea, împreună cu documentele
doveditoare, originale şi/sau copii legalizate, va fi depusă în
termen de 10 zile de la data aducerii la cunoştinţă
publică, prin afişare la sediul consiliului local pe raza căruia
se află imobilul a tabelelor prevăzute la art. 4 alin. (5).
(3) Dovada dreptului de proprietate şi a
celorlalte drepturi reale asupra imobilelor expropriate se face prin orice
mijloace de probă admise de lege, inclusiv în zonele în care se
aplică Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor
referitoare la cărţile funciare, cu modificările ulterioare, în
funcţie de modalitatea de dobândire a drepturilor - convenţională, judiciară, legală,
succesorală, înţelegând prin dobândire şi constituirea sau
reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul unor legi speciale.
(4) In cazul în care titularii drepturilor reale nu
depun cererea şi/sau documentele doveditoare, potrivit prevederilor alin.
(1) şi (2), expropriatorul va notifica acestora sumele propuse pentru
plata despăgubirilor şi le va consemna într-un cont bancar deschis pe
numele expropriatului. Despăgubirile vor fi eliberate în condiţiile
prezentei legi.
(5) In cazul în care despăgubirile referitoare
la acelaşi imobil sunt cerute în concurs sau în contradictoriu de mai
multe persoane aparent îndreptăţite, despăgubirile se vor
consemna pe numele tuturor, urmând să fie împărţite potrivit
legii civile. Despăgubirea va fi eliberată numai titularilor
drepturilor dovedite prin acte autentice şi/sau hotărâri
judecătoreşti definitive şi irevocabile.
Eventualele litigii amână eliberarea
despăgubirilor consemnate, dar nu suspendă transferul dreptului de
proprietate către expropriator.
(6) In situaţia în care imobilele ce
urmează a fi expropriate fac obiectul unei succesiuni, iar succesorii nu
sunt cunoscuţi sau nu pot prezenta certificat de moştenitor,
dacă procedura succesorală este deschisă, despăgubirea se
va consemna pe seama moştenitorilor aparenţi. In ipoteza în care
procedura succesorală nu este deschisă, un reprezentant al
expropriatorului este îndreptăţit să solicite deschiderea
succesiunii, iar suma reprezentând despăgubirile va fi consemnată
într-un cont distinct, pe seama moştenitorilor aparenţi.
Despăgubirile vor fi eliberate numai succesorilor care îşi vor dovedi
calitatea cu certificatul de moştenitor sau cu hotărârea
judecătorească definitivă şi irevocabilă.
(61) Prin derogare de la prevederile art.
21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22
decembrie 1989, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, imobilele pentru care s-au formulat
notificări de restituire vor fi expropriate în condiţiile prezentei
legi sau, după caz, transferate în domeniul public al statului şi în
administrarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri
Naţionale - S.A. In ipoteza în care imobilul se află în
domeniul privat al statului, suma reprezentând cuantumul despăgubirii se
va consemna pe numele deţinătorului şi al persoanei care a
făcut notificarea, în situaţia în care imobilul se află în
domeniul public al statului sau al unităţilor
administrativ-teritoriale, acesta va face obiectul transferului în
condiţiile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi
regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările
ulterioare, în această ipoteză persoana îndreptăţită
la restituire va fi despăgubită în condiţiile Legii nr. 10/2001,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(7) In cazul altor situaţii litigioase decât
cele prevăzute la alin. (5) şi (6), sumele aferente exproprierii se
consemnează pe numele persoanelor aflate în litigiu, urmând a fi
plătite în condiţiile prezentei legi.
(8) In cazul în care titularul sau unul dintre
titularii dreptului real, aflaţi în concurs, nu este de acord cu
despăgubirea stabilită, suma reprezentând despăgubirea se
consemnează pe numele titularului sau, după caz, al titularilor.
Despăgubirea va fi eliberată în baza cererii formulate în acest sens,
însoţită de acte autentice sau de hotărârea
judecătorească definitivă şi irevocabilă de stabilire
a cuantumului despăgubirii ori, după caz, de declaraţia
autentică de acceptare a cuantumului despăgubirii prevăzute în
hotărârea de stabilire a despăgubirii.
(9) Identificarea imobilelor supuse exproprierii,
aflate în litigiu, se va face numai în coordonate cadastrale, în conformitate
cu prevederile Legii nr. 7/1996, republicată."
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate
consideră că textul de lege criticat contravine prevederilor
constituţionale ale art. 44 alin. (3), (5) şi (6) referitoare la
expropriere.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate,
Curtea constată că autorii acesteia susţin că reglementarea
criticată este neconstituţională în măsura în care
expropriatul ar fi decăzut din dreptul de a mai cere despăgubiri
prealabile şi drepte după expirarea termenului de 30 de zile. In
acest context, Curtea observă că autorii excepţiei se referă
la forma iniţială a art. 5 din Legea nr. 198/2004, care prevedea
că plata despăgubirilor se face în baza cererilor adresate de
către titularii drepturilor reale, precum şi de către orice
persoană care justifică un interes legitim, cereri ce urmau să
fie depuse în termen de 30 de zile la sediul consiliului local pe raza
căruia se află imobilul, iar în cazul în care titularii drepturilor
reale nu ar fi depus cererea şi/sau documentele doveditoare,
expropriatorul urma să notifice acestora sumele propuse pentru plata
despăgubirilor.
Astfel, faţă de critica de
neconstituţionalitate formulată, Curtea Constituţională a
statuat, prin Decizia nr. 910/2009, că „Legea nr. 198/2004, în ansamblul
său, conţine dispoziţii care asigură cadrul legal privind
procedura de expropriere şi stabilire a despăgubirilor, apărarea
dreptului de proprietate şi a dreptului de a contesta, pe cale
judiciară, cuantumul despăgubirilor, în acord cu dispoziţiile
constituţionale şi jurisprudenţa Curţii Europene a
Drepturilor Omului care a statuat că o privare de proprietate trebuie
să fie prevăzută de lege, să urmărească o
cauză de utilitate publică, să fie conformă normelor de
drept intern şi să respecte un raport de proporţionalitate între
mijloacele folosite şi scopul vizat (Cauza James şi alţii
împotriva Marii Britanii, 1986)."
Prin aceeaşi decizie, Curtea a constatat că
„Legea nr. 198/2004, astfel cum a fost modificată, stabileşte cadrul
juridic pentru luarea unor măsuri de pregătire prealabilă a
executării lucrărilor de construcţie de drumuri de interes
naţional, judeţean şi local, prevăzute la art. 5 din
Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. Astfel,
drumurile de interes naţional sunt considerate, potrivit legii, de
importanţă strategică şi de securitate naţională,
iar lucrările de construcţie de drumuri de interes naţional,
judeţean şi local sunt declarate ca fiind de utilitate publică.
De asemenea, expropriatul nemulţumit de cuantumul despăgubirii
consemnate în condiţiile prevăzute de lege se poate adresa
instanţei judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la
data la care i-a fost comunicată hotărârea."
In acest context, referitor la critica privind
sancţiunea decăderii pentru nerespectarea unor termene prevăzute
de lege, aceasta este reglementată în art. 9 din Legea nr. 198/2004, cu
modificările şi completările ulterioare. Astfel, potrivit art. 9
alin. (1) şi (3), expropriatul nemulţumit de cuantumul
despăgubirii consemnate în condiţiile art. 5 alin. (4)-(8) şi
ale art. 6 alin. (2), se poate adresa instanţei judecătoreşti
competente „în termen de 30 de zile de la data la care i-a fost comunicată
hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, sub
sancţiunea decăderii", iar „în cazul în care hotărârea nu a
fost comunicată, orice persoană care se consideră
îndreptăţită la despăgubire pentru exproprierea imobilului
se poate adresa instanţei judecătoreşti competente, în termen de
3 ani de la data afişării hotărârii de stabilire a cuantumului
despăgubirii, în condiţiile art. 7, sub sancţiunea
decăderii."
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al
art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 5 din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile
lucrărilor de construcţie de drumuri de interes naţional,
judeţean şi local, excepţie ridicată de Le Duc Hoa şi
Le Duc Adriana în Dosarul nr. 22.805/3/2009 al Tribunalului Bucureşti -
Secţia a III-a civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 4 mai 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora