Decizia Nr.574 din 16.10.2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 216/2008 privind transmiterea cu titlu gratuit a unui pachet de 1.369.125 de acţiuni deţinute de stat la Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime“ - S.A. Constanţa, reprezentând 20% din capitalul social, către Consiliul Local al Municipiului Constanţa
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 889 din 08 decembrie 2014

Augustin Zegrean	- preşedinte
Toni Greblă	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Irina-Loredana Gulie	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 216/2008 privind transmiterea cu titlu gratuit a unui pachet de 1.369.125 de acţiuni deţinute de stat la Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime“ - S.A. Constanţa, reprezentând 20% din capitalul social, către Consiliul Local al Municipiului Constanţa, excepţie ridicată direct de Avocatul Poporului şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 823D/2014.2. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, doamna consilier Ecaterina Mirea, cu împuternicire la dosar.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, susţine, în esenţă, că, întrucât nu deţine patrimoniu, Consiliul Local al Municipiului Constanţa nu poate fi titularul dreptului de proprietate, acesta aparţinând unităţii administrativ-teritoriale. Astfel, transmiterea pachetului de acţiuni deţinute de stat la Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime“ - S.A. Constanţa către Consiliul Local al Municipiului Constanţa încalcă dreptul de proprietate privată a statului, atât din perspectiva beneficiarului dreptului, cât şi din perspectiva prejudiciului adus statului. Invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 117 din 6 martie 2014. Depune la dosar concluzii scrise.4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 517/1998 privind înfiinţarea Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime“ - S.A. Constanţa, cu modificările şi completările ulterioare, compania desfăşoară activităţi de interes public naţional, în calitate de autoritate portuară, astfel încât, având în vedere interesul naţional al acesteia, transmiterea cu titlu gratuit a acţiunilor deţinute de stat este de natură a contraveni dreptului de proprietate privată a statului, această operaţiune echivalând cu o veritabilă donaţie. Se mai arată că, pe de altă parte, titularii dreptului de proprietate nu pot fi decât statul sau unităţile administrativ-teritoriale, iar nu un consiliu local.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:5. Prin Adresa nr. 9.424 din 9 septembrie 2014, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 4.038 din 9 septembrie 2014, în temeiul prevederilor art. 146 lit. d) teza finală din Constituţie, ale art. 13 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 32 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 216/2008 privind transmiterea cu titlu gratuit a unui pachet de 1.369.125 de acţiuni deţinute de stat la Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime“ - S.A. Constanţa, reprezentând 20% din capitalul social, către Consiliul Local al Municipiului Constanţa.6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Avocatul Poporului susţine că actul normativ criticat, în temeiul căruia a fost transmis către Consiliul Local al Municipiului Constanţa dreptul de proprietate asupra unui pachet de 1.369.125 de acţiuni deţinute de stat la Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime“ - S.A. Constanţa, încalcă dreptul de proprietate privată al statului şi contravine dispoziţiilor art. 136 alin. (1) şi (2) din Constituţie, având în vedere că beneficiarul dreptului transmis nu poate fi titular de drepturi şi obligaţii. În acest sens, arată că, potrivit dispoziţiilor art. 121 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (2) lit. d) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, consiliile locale şi primarii sunt autorităţi ale administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe, şi funcţionează ca autorităţi deliberative, care rezolvă treburile publice din comune şi oraşe. De asemenea, potrivit art. 21 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu, titulare ale drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii. Prin urmare, transmiterea unei părţi din patrimoniul statului către o entitate care nu poate fi titular de drepturi şi obligaţii, în speţă consiliul local, neavând patrimoniu propriu, constituie o încălcare a dreptului de proprietate privată a statului, prin prisma beneficiarului dreptului.7. În concluzie, se arată în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, prin transmiterea cu titlu gratuit a unui pachet de 1.369.125. de acţiuni deţinute de stat la Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime“ - S.A. Constanţa, reprezentând 20% din capitalul social, către Consiliul Local al Municipiului Constanţa, se aduce atingere dreptului de proprietate al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, astfel cum este prevăzut în art. 136 alin. (2) din Constituţie, întrucât titularii dreptului de proprietate nu pot fi decât statul şi unităţile administrativ-teritoriale, iar nu consiliile locale sau consiliile judeţene, care sunt autorităţi deliberative. Invocă cele statuate în acest sens prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 117 din 6 martie 2014.8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) şi ale art. 33 din Legea nr. 47/1992, republicată, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctul de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Legii nr. 216/2008 privind transmiterea cu titlu gratuit a unui pachet de 1.369.125 de acţiuni deţinute de stat la Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime“ - S.A. Constanţa, reprezentând 20% din capitalul social, către Consiliul Local al Municipiului Constanţa, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 734 din 30 octombrie 2008. Actul normativ criticat cuprinde patru articole, potrivit cărora:

– Art. 1: „Se aprobă transmiterea cu titlu gratuit a unui pachet de 1.369.125 de acţiuni deţinute de stat la Compania Naţională «Administraţia Porturilor Maritime» - S.A. Constanţa către Consiliul Local al Municipiului Constanţa.“

– Art. 2: „Transmiterea acţiunilor se face pe bază de protocol încheiat între Ministerul Transporturilor şi Consiliul Local al Municipiului Constanţa.“

– Art. 3: „În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Adunarea generală a acţionarilor a Companiei Naţionale «Administraţia Porturilor Maritime» - S.A. Constanţa va proceda la înscrierea menţiunilor necesare la oficiul registrului comerţului, în condiţiile legii.“

– Art. 4: „(1) Consiliul Local al Municipiului Constanţa exercită toate drepturile şi execută toate obligaţiile ce decurg din calitatea de acţionar minoritar la Compania Naţională «Administraţia Porturilor Maritime» - S.A. Constanţa.
(2) Reprezentanţii Consiliului Local al Municipiului Constanţa în Adunarea generală a acţionarilor a Companiei Naţionale «Administraţia Porturilor Maritime» - S.A. Constanţa sunt numiţi şi revocaţi prin hotărâre a consiliului local, iar membrii consiliului de administraţie sunt numiţi proporţional cu participarea la capitalul social şi sunt revocaţi prin hotărâre a Adunării generale a acţionarilor a Companiei Naţionale «Administraţia Porturilor Maritime» - S.A. Constanţa.“12. Prevederile constituţionale invocate în motivarea excepţiei sunt cele cuprinse în art. 121 alin. (2) privind autorităţile administraţiei publice locale şi art. 136 alin. (1) şi (2) referitoare la formele proprietăţii şi la garantarea şi ocrotirea prin lege a proprietăţii publice. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că motivarea acesteia se referă, în esenţă, la următorul aspect: transmiterea dreptului de proprietate al statului asupra unui pachet de acţiuni deţinute la Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime“ - S.A. Constanţa către Consiliul Local al Municipiului Constanţa este de natură a încălca dreptul de proprietate al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, astfel cum este prevăzut în art. 136 alin. (2) din Constituţie, precum şi statutul juridic de autoritate administrativă a consiliului local, astfel cum acesta este reglementat prin art. 121 alin. (2) din Constituţie şi prin Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, deoarece consiliile locale, în calitate de autorităţi deliberative ale administraţiei publice locale, nu sunt persoane juridice, şi, în consecinţă, neavând patrimoniu propriu, nu pot fi titulare de drepturi şi obligaţii. 14. Analizând aceste susţineri, Curtea reţine că, potrivit art. 121 alin. (2) din Constituţie, dispoziţii dezvoltate, la nivel infraconstituţional, de art. 23 alin. (1) şi art. 36 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 215/2001, consiliul local este un organ deliberativ cu caracter colegial, prin care se realizează autonomia locală în comune, oraşe şi municipii. În acest sens, în calitate de autoritate a administraţiei publice locale, consiliul local exercită atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv comune, oraşe şi municipii. Pe de altă parte, conform art. 21 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu, titulare ale drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat în care acestea sunt parte. Rezultă aşadar că, în calitatea sa de autoritate deliberativă a administraţiei publice locale, consiliul local nu are personalitate juridică şi prin urmare nu poate avea patrimoniu propriu, astfel încât nu poate exercita drepturi şi obligaţii proprii în cadrul raporturilor juridice. Dimpotrivă, unitatea administrativ-teritorială, în calitatea sa de subiect de drept public titular de patrimoniu, în sensul de drepturi şi obligaţii pe care le exercită în legătură cu bunurile din domeniul său public sau privat, este reprezentată în cadrul raporturilor juridice de către consiliul local, acesta din urmă exercitând drepturile şi asumându-şi obligaţiile existente în patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale. 15. Aplicând acest considerente de principiu la prezenta cauză, Curtea reţine că transmiterea dreptului de proprietate asupra pachetului de acţiuni deţinut de stat, prin Ministerul Transporturilor, către Consiliul Local al Municipiului Constanţa, iar nu către Municipiul Constanţa, contravine dispoziţiilor art. 121 alin. (2) din Constituţie, prin încălcarea statutului juridic constituţional şi legal de autoritate administrativă a consiliului local, care nu poate fi el însuşi titular de drepturi şi obligaţii asupra bunurilor domeniale, ci doar să le exercite în numele unităţii administrativ-teritoriale pe care o reprezintă. 16. În legătură cu susţinerile privind încălcarea dreptului de proprietate privată a statului, Curtea reţine că, deşi sunt invocate dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 136 alin. (1) şi (2), referitoare la formele proprietăţii şi la garantarea şi ocrotirea prin lege a proprietăţii publice, în realitate, având în vedere că excepţia de neconstituţionalitate se referă la un act normativ prin care s-a realizat un transfer de acţiuni ce alcătuiesc capitalul social al unei companii naţionale la care statul este acţionar majoritar, operaţiune juridică ce priveşte bunuri aflate în proprietatea privată a statului, nu poate fi vorba decât de o invocare a dispoziţiilor art. 44 alin. (1) teza întâi şi alin. (2) teza întâi din Constituţie, potrivit cărora dreptul de proprietate şi proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. 17. Analizând din această perspectivă prevederile Legii nr. 216/2008, Curtea reţine că diminuarea participaţiei statului la societăţile comerciale la care acesta este acţionar se poate face, potrivit art. 4 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 28 martie 2002, numai prin următoarele modalităţi: a) vânzarea de acţiuni, b) majorarea de capital social prin aport de capital privat, b¹) majorarea capitalului social prin aport de capital, în cazul societăţilor comerciale aflate în portofoliul Ministerului Economiei şi Comerţului, c) transferul cu titlu gratuit sau vânzarea activelor cu caracter social sau orice combinaţie a metodelor prevăzute la lit. a)-c). Pe de altă parte, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 29 decembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, reglementând cadrul juridic pentru desfăşurarea procesului de privatizare, prevede vânzarea de acţiuni la societăţile comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar, indiferent de numărul acţiunilor pe care le deţine, inclusiv la societăţile naţionale, companiile naţionale şi celelalte societăţi comerciale rezultate din reorganizarea regiilor autonome de interes naţional sau local, pe baza principiului formării preţului de vânzare în baza raportului dintre cerere şi ofertă, iar potrivit art. 3 lit. e) teza finală din acest act normativ, cumpărător al acţiunilor nu poate fi o persoană juridică română de drept public. 18. Având în vedere cele de mai sus, Curtea reţine că, de lege lata, în acord cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 şi ale Legii nr. 137/2002, printre modalităţile diminuării participaţiei statului la companiile naţionale la care acesta este acţionar nu se regăseşte transferul de acţiuni cu titlu gratuit. Dimpotrivă, potrivit art. 4 din Legea nr. 137/2002, diminuarea participaţiei statului se poate face prin vânzarea de acţiuni, iar transferul cu titlu gratuit este posibil numai în ceea ce priveşte active cu caracter social (de tipul creşe, grădiniţe, cabinete medicale, dispensare, cămine de nefamilişti sau blocuri de locuinţe, cantine, centrale sau puncte termice, grupuri şcolare de orice tip, baze sportive şi de agrement, indiferent de tipul acestora, utilităţi de interes local sau zonal, gospodării-anexe şi alte asemenea active, inclusiv dotările şi terenul aferent acestora, în sensul art. 3 lit. d) din Legea nr. 137/2002), transferul acestora din urmă fiind reglementat, în art. 15 din acest act normativ, cu titlu gratuit şi cu prioritate către autorităţile administraţiei publice locale sau instituţii publice. Prin urmare, potrivit legislaţiei în vigoare, transferul de acţiuni deţinute de stat la Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime“ - S.A. Constanţa nu s-ar putea realiza decât prin vânzare, în cadrul unui proces de privatizare. 19. În speţă, problema care se impune a fi analizată, din punct de vedere al constituţionalităţii măsurii reglementate prin actul normativ criticat, este aceea a încălcării dreptului de proprietate privată al statului, având în vedere că, de lege lata, nu este posibil un transfer cu titlu gratuit al acţiunilor deţinute de stat la companii naţionale, acesta realizându-se doar în cadrul unui proces de privatizare, prin vânzare. Din această perspectivă, Curtea reţine că încălcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (1) teza întâi şi alin. (2) teza întâi se impune a fi analizată în corelare cu prevederile art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţie, potrivit cărora statul are obligaţia să asigure protejarea intereselor naţionale în activitatea economică. Aşa cum a reţinut Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, drepturile fundamentale consacrate prin Constituţie nu au o existenţă abstractă, ele exercitându-se în corelare şi coroborare cu celelalte prevederi constituţionale. Această interdependenţă funcţională determină atât cadrul în care aceste drepturi se exercită, cât şi conţinutul material concret al acestora. Prin urmare, drepturile fundamentale, cum este, în speţă, dreptul de proprietate privată al statului, sunt influenţate de principiile constituţionale de bază care călăuzesc însăşi existenţa statului, între care se află şi principiul protejării intereselor naţionale în activitatea economică. Mai mult, acţiunea statului în concordanţă cu interesul naţional se constituie într-o garanţie a cetăţenilor referitoare la protecţia propriilor drepturi şi libertăţi. (A se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011, precum şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 80 din 16 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 7 aprilie 2014, paragraful 397). Din această perspectivă, în prezenta cauză, Curtea reţine că transferul cu titlu gratuit a 20% din pachetul de acţiuni deţinut de stat la Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime“ - S.A. Constanţa este în dezacord cu principiul esenţial al modalităţii de diminuare a participaţiei statului în economie, respectiv acela al vânzării acţiunilor la cel mai bun preţ obţinut, în vederea promovării intereselor generale ale societăţii, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 44 alin. (1) teza întâi şi alin. (2) teza întâi, precum şi art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţie. 20. Pe de altă parte, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 146), vânzarea de acţiuni sau trecerea cu titlu gratuit a acestora în proprietatea privată a unei unităţi administrativ-teritoriale, cum este şi cazul de faţă, reprezintă un act de dispoziţie cu privire la capitalul social al societăţii, care nu ţine de competenţa de legiferare a Parlamentului, ci de cea de administrare a bunurilor proprietate publică/privată a statului, care aparţine, în mod exclusiv, Guvernului. 21. În acest context, Curtea reţine că legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementează relaţii sociale generale, fiind, prin esenţa şi finalitatea ei constituţională, un act cu aplicabilitate generală. Or, în măsura în care domeniul de incidenţă a reglementării este determinat concret, dată fiind raţiunea intuitu personae a reglementării, aceasta are caracter individual, ea fiind concepută nu pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcţie de încadrarea lor în ipoteza normei, ci, de plano, într-un singur caz, prestabilit fără echivoc (a se vedea Decizia nr. 600 din 9 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.060 din 26 noiembrie 2005, Decizia nr. 970 din 31 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 22 noiembrie 2007 sau Decizia nr. 494 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 21 decembrie 2013). 22. Aplicând aceste considerente de principiu la prezenta cauză, Curtea reţine că legea supusă controlului de constituţionalitate are un veritabil caracter individual, fiind adoptată nu în vederea aplicării unui număr nedeterminat de cazuri concrete, ci într-un singur caz prestabilit, respectiv pentru transmiterea pachetului de acţiuni deţinut de stat, reprezentat de Ministerul Transporturilor, către Municipiul Constanţa, reprezentat de Consiliul Local. Însă exercitarea dreptului de dispoziţie asupra unui pachet de acţiuni deţinut de stat la Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime“ - S.A. Constanţa, operaţiune juridică ce se circumscrie domeniului de reglementare a actelor cu caracter infralegal, administrativ, nu corespunde finalităţii constituţionale a activităţii de legiferare, care presupune reglementarea unei sfere cât mai largi de relaţii sociale generale, în cadrul şi în interesul societăţii. Din această perspectivă, Curtea reţine că actul normativ criticat este de natură a contraveni dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Constituţie referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, Parlamentul intrând în sfera de competenţă a autorităţii executive, singura autoritate publică cu atribuţii în organizarea executării legilor, prin adoptarea actelor cu caracter administrativ. 23. În consecinţă, Curtea reţine că legiuitorul, fie originar sau delegat, nu are competenţa de a realiza, printr-un act normativ de reglementare primară, transferul intuitu personae şi cu titlu gratuit a acţiunilor aflate în proprietatea privată a statului către unităţile administrativ-teritoriale, dar are, în schimb, posibilitatea de a reglementa, printr-o lege-cadru, regulile, procedurile şi condiţiile în care Guvernul să poată realiza un transfer cu titlu oneros către unităţile administrativ-teritoriale, cu respectarea dispoziţiilor art. 1 alin. (4), art. 44 şi art. 135 din Constituţie. 24. Curtea mai reţine că, în acord cu prevederile art. 147 alin. (1) din Legea fundamentală, de la data publicării prezentei decizii, prevederile Legii nr. 216/2008 sunt suspendate de drept, pe durata unui termen de 45 de zile, urmând să îşi înceteze efectele juridice la expirarea acestui termen. În consecinţă, la data publicării prezentei decizii, prin efectul acesteia, pachetul de 1.369.125 de acţiuni, reprezentând 20% din capitalul social al Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime“ - S.A. Constanţa, revine statului. 25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului şi constată că Legea nr. 216/2008 privind transmiterea cu titlu gratuit a unui pachet de 1.369.125 de acţiuni deţinute de stat la Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime“ - S.A. Constanţa, reprezentând 20% din capitalul social, către Consiliul Local al Municipiului Constanţa este neconstituţională, în ansamblu. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 16 octombrie 2014. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Pentru magistrat-asistent Irina-Loredana Gulie semnează, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă, prim-magistrat-asistent, Marieta Safta