DECIZIE Nr.
573 din 15 mai 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 156 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 506 din 4 iulie 2008
Acsinte Gaspar -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Ion Predescu
-judecător
Tudorel Toader
-judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu -
procuror
Ioana Marilena Chiorean -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 156 din Codul de procedură civilă,
excepţie ridicată de Mircea Corneliu Ionescu şi Octavia Ionescu în Dosarul nr.
15.455/302/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul n
r. 339D/2008, având ca obiect o excepţie de neconstituţionalitate identică,
ridicată de Societatea Comercială LATIFUNDIAR - S.R.L. din Timişoara în Dosarul
nr. 1952.1/325/2007 al Judecătoriei Timişoara.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor.
Magistratul-asistent referă asupra faptului că dovada de îndeplinire a
procedurii de citare a autorului excepţiei s-a întors cu menţiunea „destinatar
mutat", fără a fi comunicată o altă adresă.
Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public consideră că procedura de citare este legal îndeplinită, întrucât
autorul excepţiei nu a comunicat Curţii Constituţionale adresa noului sediu.
Curtea, deliberând, constată că procedura de citare
este legal îndeplinită, ţinând cont de prevederile art. 98 din Codul de
procedură civilă, potrivit cărora schimbarea domiciliului unei părţi în timpul
judecăţii trebuie să fie adusă la cunoştinţa instanţei, sub pedeapsa neluării
ei în seamă.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr.
564D/2008, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Laurenţiu
Silivestru în Dosarul nr. 882/303/2006 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a
IV-a civilă.
La apelul nominal se constată
lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra cererilor depuse la
dosar de către autorul excepţiei de neconstituţionalitate Laurenţiu Silivestru
şi de către partea Mioriţa Silivestru, prin care solicită acordarea unui termen
de judecată în vederea angajării unui apărător.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea
cererilor de amânare.
Curtea, deliberând, în temeiul dispoziţiilor art. 14
din Legea nr. 47/1992 coroborate cu cele ale art. 156 alin. 1 din Codul de
procedură civilă, respinge cererile de amânare a cauzei.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea
dosarelor nr. 338D/2008, nr. 339D/2008 şi nr. 564D/2008, având în vedere faptul
că sunt îndeplinite cerinţele conexării prevăzute de art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992.
Reprezentantul Ministerului Public arată că este de
acord cu conexarea.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a
dosarelor menţionate, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr.
47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 339D/2008 şi nr. 564D/2008 la Dosarul
nr. 338D/2007, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstitutionalitate, având în vedere jurisprudenţa
Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 28 ianuarie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 15.455/302/2005, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 156
din Codul de procedură civilă. Excepţia de
neconstitutionalitate a fost ridicată de Mircea Corneliu Ionescu şi Octavia
Ionescu în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei
acţiuni în revendicare imobiliară.
Prin Incheierea din 14 februarie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 1952.1/325/2007, Judecătoria Timişoara a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 156
din Codul de procedură civilă. Excepţia de neconstitutionalitate a fost
ridicată de Societatea Comercială LATIFUNDIAR - S.R.L. din Timişoara în dosarul
cu numărul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în constatarea
unui drept de superficie.
Prin Incheierea din 29 februarie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 882/303/2006, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a
dispoziţiilor art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă. Excepţia de
neconstitutionalitate a fost ridicată de Laurenţiu Silivestru în dosarul cu
numărul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în pretenţii.
In motivarea excepţiei de neconstitutionalitate, autorii
acesteia susţin că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale,
întrucât limitează accesul la justiţie şi dreptul la apărare ale părţii care nu
este pregătită să dovedească imposibilitatea de a se apăra singură sau nu
reuşeşte să-şi angajeze apărător în termenul acordat. Totodată, unul dintre
autorii excepţiei de neconstitutionalitate susţine că respingerea cererii de
amânare pentru lipsă de apărare, în situaţia persoanei aflate în stare de arest
într-o altă cauză, este neconstituţională, deoarece această persoană nu are
posibilitatea de a-şi angaja un apărător şi nici nu i s-a acordat unul din
oficiu.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi-a exprimat opinia în sensul că dispoziţiile de lege criticate nu
contravin prevederilor constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie
şi la dreptul la apărare, ci au fost adoptate în scopul evitării tergiversării
cauzelor.
Judecătoria Timişoara şi-a
exprimat opinia în sensul că dispoziţiile de lege criticate sunt
constituţionale, cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi-a exprimat opinia în sensul că, în ipoteza persoanelor aflate în
stare de arest, acordarea unui singur termen de judecată pentru apărare sau amânarea pronunţării pentru
depunerea de concluzii scrise, prevăzute de dispoziţiile art. 156 alin. 1 din
Codul de procedură civilă, ar contraveni dispoziţiilor art. 24 din Constituţie.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor invocate din
Constituţie, făcând referire lajurisprudenţa Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale
punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 156 din Codul de procedură civilă, care au
următorul conţinut: „Instanţa va putea da un singur termen pentru lipsă de
apărare, temeinic motivată.
Când instanţa refuză amânarea judecăţii pentru acest
motiv, va amâna, la cererea părţii, pronunţarea în vederea depunerii de
concluzii scrise."
Excepţia de neconstituţionalitate se raportează la
prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii, ale
art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale
art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie, ale art. 24 privind dreptul
la apărare. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 din Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la
dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen
rezonabil şi cele ale art. 7 şi 8 din Declaraţia Universală a Drepturilor
Omului referitoare la egalitate şi accesul la instanţe.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că s-a pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor criticate,
raportate la prevederile art. 24 din Constituţie, prin Decizia nr. 490/2006,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 6 iulie 2006,
statuând că dispoziţiile art. 156 din Codul de procedură civilă nu constituie o restrângere a
dreptului la apărare, ci reprezintă o măsură de descurajare a exercitării cu
rea-credinţă a drepturilor procesuale prin cereri de amânare a procesului în
scopul tergiversării acestuia şi al împiedicării înfăptuirii justiţiei.
De asemenea, facultatea instituită pentru judecător de
a nu acorda un termen pentru lipsă de apărare (caz în care se va amâna
pronunţarea, la cererea părţii, pentru depunerea de concluzii scrise) sau de a
acorda un singur termen în acest scop implică responsabilitatea acestuia în
înfăptuirea actului de justiţie, iar pentru eventualele abuzuri sau greşeli de
judecată datorate încălcării dreptului la apărare, legea prevede remediile
necesare.
Referitor la încălcarea dispoziţiilor art. 21 din
Constituţie, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 298 din 11 martie 2008,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 14 aprilie
2008, statuând că şi această susţinere este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile
procesuale criticate prevăd condiţiile în care se poate amâna judecarea cauzei
pentru lipsă de apărare, iar aceasta nu echivalează cu o restrângere a
accesului la justiţie, partea interesată având dreptul de a se adresa justiţiei
pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia
deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
In ceea ce priveşte susţinerile unuia dintre autorii
excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la pretinsa
neconstituţionalitate a dispoziţiilor criticate, în situaţia în care partea
care cere amânarea pentru lipsă de apărare se află în stare de arest, Curtea
observă că acestea nu pot fi primite, deoarece aprecierea de către instanţa de
judecată a temeiniciei motivelor de amânare a cauzei pentru lipsă de apărare nu
poate constitui o problemă de neconstituţionalitate. Instanţele judecătoreşti
sunt cele care aplică norma legală la situaţia de fapt existentă în speţa
dedusă soluţionării, Curtea Constituţională neputând cenzura soluţiile adoptate
de către acestea.
Având în vedere cele menţionate, Curtea constată că nu
pot fi reţinute nici criticile referitoare la încălcarea prevederilor art. 16
din Constituţie privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor
publice, în sensul că textul criticat din Codul de procedură civilă ar crea
discriminări între persoanele aflate în stare de libertate şi cele aflate în
stare de arest.
Pentru aceleaşi argumente, Curtea observă că nici
prevederile invocate din actele internaţionale nu sunt încălcate de
dispoziţiile art. 156 din Codul de procedură civilă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 156 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de
Mircea Corneliu Ionescu şi Octavia Ionescu în Dosarul nr. 15.455/302/2005 al
Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă, de Societatea Comercială LATIFUNDIAR
- S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 1952.1/325/2007 al Judecătoriei Timişoara
şi de Laurenţiu Silivestru în Dosarul nr. 882/303/2006 al Curţii de Apel
Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 mai 2008.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean