DECIZIE Nr.
566 din 29 aprilie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 36 teza finala din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolventei
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 402 din 17 iunie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 teza finală din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolventei, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„Regis Trans" - S.R.L. din Zalău în Dosarul nr. 857/84/2009 al Curţii de
Apel Cluj - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 28 ianuarie 2010, pronunţată în
Dosarul nr. 857/84/2009, Curtea de Apel Cluj - Secţia comercială, de
contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 teza finală din Legea nr.
85/2006 privind procedura insolventei, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Regis Trans" - S.R.L. din Zalău într-o cauză având ca obiect
soluţionarea unei acţiuni în pretenţii.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege
criticate sunt neconstituţionale, încălcând dreptul la un proces echitabil şi
principiul egalităţii armelor, deoarece instituie o evidentă inegalitate între
creditor şi debitor în privinţa suspendării de drept a acţiunilor judiciare
pentru realizarea creanţelor asupra debitorului.
Curtea de Apel Cluj - Secţia comercială, de
contencios administrativ şi fiscal şi-a exprimat
opinia în sensul că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul Poporului nu au
comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecatorul-raportor, susţinerile şi concluziile scrise ale părţilor,
concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 36 teza finală din Legea nr. 85/2006 privind
procedura insolventei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 359 din 21 aprilie 2006, dispoziţii modificate prin art. I pct. 10 din
Legea nr. 277/2009 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
173/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura
insolventei şi pentru modificarea lit. c) a art. 6 din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 486 din 14 iulie 2009, având, în prezent, următorul cuprins:
-Art. 36: „De la data deschiderii procedurii se
suspendă de drept toate acţiunile judiciare sau măsurile de executare silită
pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepţia
căilor de atac declanşate de debitor."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că
prevederile de lege criticate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16
privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitoare la tratatele
internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul
la un proces echitabil, ale art. 124 privind înfăptuirea justiţiei, precum şi
pe cele ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces
echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată următoarele:
Prin Legea nr. 277/2009, dispoziţiile art. 36 din Legea
nr. 85/2006 privind procedura insolventei au fost completate, instituindu-se de
către legiuitor o excepţie de la regula suspendării de drept - de la data
deschiderii procedurii insolventei - a acţiunilor judiciare sau măsurilor de
executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor
sale, şi anume căile de atac declanşate de debitor. Curtea reţine că această
excepţie de la regula suspendării tuturor acţiunilor judiciare sau măsurilor de
executare silită se justifică prin însuşi scopul procedurii insolventei, acela
al realizării creanţelor tuturor creditorilor, în mod colectiv şi concursual.
Aşadar, prin promovarea unor căi de atac de către debitor se poate ajunge chiar
la mărirea averii debitorului şi, în consecinţă, la o situaţie profitabilă creditorilor.
Referitor la susţinerea autorului excepţiei de
neconstituţionalitate privind încălcarea principiului egalităţii în faţa legii,
consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea constată că aceasta este
neîntemeiată, deoarece debitorul şi creditorul nu se află în aceeaşi situaţie
juridică şi, prin urmare, li se poate aplica un tratament juridic diferit.
Cu privire la dreptul la un proces echitabil, consacrat
prin art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală şi prin art. 6 paragraful 1 din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, şi
la asigurarea egalităţii armelor, ca o garanţie a procesului echitabil, Curtea
observă că dispoziţiile de lege criticate nu neagă dreptul la acţiune al
creditorilor, ci doar îl suspendă, acesta fiind conservat prin art. 40 din
Legea nr. 85/2006, care prevede, de asemenea, suspendarea curgerii termenelor
de prescripţie a acţiunilor la care se referă textul de lege criticat. Aceste
termene încep să curgă din nou în cazul respingerii sau închiderii procedurii
insolventei. Prin urmare, nu se poate reţine încălcarea principiului egalităţii
armelor în proces, deoarece în cadrul procedurii insolventei creditorii pot
folosi toate mijloacele procedurale puse la dispoziţie de lege pentru realizarea
drepturilor lor.
In concluzie, împrejurarea că, de la data deschiderii
procedurii insolventei, se suspendă toate acţiunile judiciare sau măsurile de
executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor
sale - cu excepţia căilor de atac declanşate de debitor -, nu poate fi
considerată inechitabilă pentru creditori, astfel cum în mod greşit apreciază
autorul excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece finalitatea introducerii
unei astfel de excepţii de la regula suspendării, a constituit-o atât acordarea
unui grad de protecţie a debitorului în procesele ordinare, cât şi
posibilitatea reală a creditorilor de a-şi realiza creanţele.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit.A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 36 teza finală din Legea nr. 85/2006 privind procedura
insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Regis Trans" -
S.R.L. din Zalău în Dosarul nr. 857/84/2009 al Curţii de Apel Cluj - Secţia
comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 aprilie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean