Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

Decizia Nr.563 din 18.09.2018

referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului României nr. 31/2018 privind constituirea Comisiei parlamentare de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru verificarea posibilei implicări a Serviciului de Protecţie şi Pază în activitatea unor partide politice şi în activitatea unor lideri ai acestor partide
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala a Romaniei
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 887 din 22 octombrie 2018



SmartCity1

Valer Dorneanu - preşedinte
Marian Enache - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Livia Doina Stanciu - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Varga Attila - judecător
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

1. Pe rol se află soluţionarea sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului României nr. 31/2018 privind constituirea Comisiei parlamentare de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru verificarea posibilei implicări a Serviciului de Protecţie şi Pază în activitatea unor partide politice şi în activitatea unor lideri ai acestor partide, sesizare formulată de Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor, în temeiul prevederilor art. 146 lit. l) din Constituţie şi art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. 2. Cu Adresa nr. 2/0931 din 10 iulie 2018, Secretarul General al Camerei Deputaţilor a trimis Curţii Constituţionale sesizarea formulată, care a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 5.820 din 11 iulie 2018 şi constituie obiectul Dosarului nr. 1.092L/2/2018.3. În motivarea sesizării de neconstituţionalitate, autorul susţine că Hotărârea Parlamentului României nr. 31/2018 contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (4), art. 64 şi art. 119 din Constituţie. Aşadar, constituirea unei comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea posibilei implicări a Serviciului de Protecţie şi Pază în activitatea unor partide politice şi în activitatea unor lideri ai acestor partide este neconstituţională, fiind contrară atât dispoziţiilor din Legea fundamentală invocate, cât şi prevederilor art. 3 alin. (1) din Legea nr. 191/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Protecţie şi Pază. Or, conform prevederilor art. 3 alin. (1) din Legea nr. 191/1998, „Activitatea Serviciului de Protecţie şi Pază este organizată şi coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi este controlată de Parlament, prin comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională." Arată că, în conformitate cu legea, Parlamentul are o comisie care controlează activitatea Serviciului de Protecţie şi Pază, astfel încât nu există nicio raţiune pentru care Parlamentul să constituie o altă comisie specială care să desfăşoare activitatea unei comisii permanente a Parlamentului, care are aceeaşi menire. În acest fel, s-ar crea o slăbire a rolului pe care îl au comisiile permanente ale Parlamentului, prin crearea a două comisii care să desfăşoare aceeaşi activitate. 4. Invocă considerente ale Deciziei nr. 720 din 15 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 18 ianuarie 2018, paragraful 41, potrivit cărora „[...] în vreme ce prima categorie [s.n. comisia permanentă a Parlamentului] are plenitudine de analiză, verificare şi evaluare a activităţii autorităţii publice aflate sub control parlamentar, sub toate aspectele în care autoritatea publică desfăşoară atribuţii, comisia de anchetă are un rol limitat la verificarea necesară clarificării anumitor cauze sau împrejurări în care s-au produs evenimente sau au avut loc acţiuni cu efecte negative. Ambele categorii de comisii întocmesc rapoarte prin care stabilesc concluzii, răspunderi şi măsuri care se impun, la nivelul Parlamentului. Pe de altă parte, în vreme ce o comisie permanentă de control, aşa cum arată şi titulatura, îşi exercită competenţa de control pe toată durata mandatului Parlamentului, desfăşurând activităţi de verificare periodice şi continue, în cazul comisiilor de anchetă, acestea acţionează pe o perioadă determinată de timp, încetându-şi activitatea după efectuarea anchetei şi prezentarea concluziilor către plenul Parlamentului. Aşa fiind, având în vedere sfera atribuţiilor şi perioada de exercitare a acestora, Curtea constată că, în situaţia în care cauzele sau împrejurările în care s-au produs evenimente sau au avut loc acţiuni cu efecte negative sunt legate de activitatea unei autorităţi publice aflate sub control parlamentar, competenţele celor două tipologii de comisii se suprapun [...]". Aşadar, constituirea unei comisii de anchetă trebuie să aibă la bază existenţa unor date şi informaţii concrete susţinute de probe concludente privind evenimentele şi faptele care sunt supuse controlului comisiei, în caz contrar, acest demers având caracter abuziv şi nelegal. 5. Totodată, invocă şi Decizia nr. 206 din 3 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 23 aprilie 2018, în care Curtea Constituţională a statuat că există dispoziţii exprese cu privire la controlul parlamentar exercitat prin comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, iar aceste dispoziţii se referă la activitatea Serviciului de Protecţie şi Pază, precum şi la activitatea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. În aceste condiţii, susţine că, acolo unde legea prevede expres controlul parlamentar asupra unei autorităţi publice, acesta se va realiza în formele prevăzute de lege, prin intermediul comisiilor permanente de control al activităţii autorităţilor publice, reglementate concret de lege, respectiv prin intermediul rapoartelor de activitate pe care autorităţile publice sunt obligate să le prezinte periodic în faţa celor două Camere, în şedinţa comună, după caz. Prin urmare, apreciază că nu există niciun motiv pentru care Parlamentul să înfiinţeze o nouă comisie specială de anchetă pentru activitatea Serviciului de Protecţie şi Pază, atât timp cât există deja o comisie permanentă cu acelaşi obiect de activitate. Înfiinţarea comisiei de anchetă ar însemna o dublare a activităţii unei comisii deja existente şi o reducere a rolului pe care îl au comisiile permanente ale Parlamentului.6. În continuare arată că, în cadrul Hotărârii Parlamentului României nr. 31/2018, nu se face nicio referire la evenimente/acţiuni care constituie fapte concrete, relevante asupra interesului public general, a căror existenţă ar determina un impact negativ asupra societăţii, ci doar se stabileşte competenţa comisiei de anchetă de a verifica o serie de aspecte care ţin de activitatea curentă din cadrul Serviciului de Protecţie şi Pază, în acest fel, hotărârea astfel adoptată fiind contrară dispoziţiilor art. 64 alin. (4) din Constituţie. Constituirea comisiei de anchetă, prin Hotărârea Parlamentului nr. 31/2018, deturnează scopul instituirii acestor comisii, dar şi natura acestui organ de lucru al Parlamentului, care prin obiectivele propuse trebuie să răspundă „imperativului politic şi social de a clarifica anumite aspecte de mare importanţă pentru viaţa publică a comunităţii".7. Totodată, susţine că, date fiind raporturile constituţionale dintre Parlament şi Serviciul de Protecţie şi Pază, instituirea unui control ierarhic, prin intermediul acestei comisii de anchetă, aduce atingere şi principiului separaţiei puterilor în stat, în condiţiile în care regimul Serviciului de Protecţie şi Pază este cel al unei structuri autonome, parte a puterii executive, încălcându-se art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală. În acest sens, invocă atât dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 191/1998, potrivit cărora „Serviciul de Protecţie şi Pază este organ de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, specializat în asigurarea protecţiei demnitarilor români, a demnitarilor străini pe timpul şederii lor în România, a familiilor acestora, în limitele competenţelor legale, precum şi în asigurarea pazei sediilor de lucru şi a reşedinţelor acestora, potrivit hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.", cât şi prevederile art. 3 alin. (1) din acelaşi act normativ. 8. În concluzie, solicită să se constate neconstituţionalitatea Hotărârii Parlamentului României nr. 31/2018, în ansamblul său, raportat la dispoziţiile art. 1 alin. (4), art. 64 alin. (4) şi art. 119 din Constituţie coroborat cu art. 1 şi art. 3 din Legea nr. 191/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Protecţie şi Pază.9. În conformitate cu dispoziţiile art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizarea a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului pentru a comunica punctul de vedere al birourilor permanente. 10. Biroul permanent al Senatului a transmis punctul său de vedere prin Adresa nr. XXXV/4331 din 11 septembrie 2018, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 7.743 din 11 septembrie 2018, prin care se arată că Hotărârea Parlamentului României nr. 31/2018 corespunde întru totul dispoziţiilor constituţionale, legale şi regulamentare şi, în consecinţă, cere Curţii Constituţionale să respingă sesizarea formulată de Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor.11. Pentru început, reţine o serie de aspecte de ordin general, respectiv faptul că Hotărârea Parlamentului României nr. 31/2018 a fost adoptată în temeiul dispoziţiilor art. 64 alin. (4) din Constituţie şi ale art. 9 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, precum şi ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 206/2018, prin care instanţa de contencios constituţional a constatat că Hotărârea Parlamentului României nr. 11/2018 privind constituirea Comisiei parlamentare de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea activităţii directorului Serviciului de Protecţie şi Pază, domnul Pahonţu Lucian-Silvan, şi a modului în care este posibil ca acesta să fi implicat instituţia în activităţi care excedează cadrului legal de funcţionare este neconstituţională. Astfel, din analiza comparativă a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului României nr. 11/2018 şi ale Hotărârii Parlamentului României nr. 31/2018 rezultă că din hotărârea a cărei constituţionalitate este contestată în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.092L/2/2018 au fost eliminate acele prevederi ale Hotărârii Parlamentului României nr. 11/2018 declarate ca fiind neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 206/2018. Reţine că adoptarea Hotărârii Parlamentului României nr. 31/2018 este motivată de aceleaşi considerente care au stat la baza adoptării Hotărârii Parlamentului României nr. 11/2018, şi anume posibilele implicări ale Serviciului de Protecţie şi Pază în activitatea unor partide politice, deşi această autoritate publică funcţionează ca structură militară, fiind imparţială, prin natura sa, faţă de orice partid politic. În plus, înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă prin Hotărârea Parlamentului României nr. 31/2018 a avut în vedere, aşa cum se precizează în preambulul acesteia, şi „declaraţiile viceprim-ministrului Paul Stănescu, potrivit cărora un emisar din partea directorului Serviciului de Protecţie şi Pază i-ar fi solicitat colaborarea cu acest serviciu, în schimbul susţinerii politice pentru preluarea conducerii Partidului Social Democrat".12. Biroul permanent al Senatului consideră că este urgent şi absolut necesar ca aceste aspecte să facă obiectul unei anchete parlamentare speciale, cu participarea reprezentanţilor grupurilor parlamentare din cele două Camere legislative. Or, obiectul anchetei parlamentare depăşeşte în mod evident specializarea comisiilor permanente pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Aceste două comisii permanente exercită un control parlamentar general asupra Serviciului de Protecţie şi Pază, potrivit art. 3 din Legea nr. 191/1998. Controlul parlamentar asupra activităţii Serviciului de Protecţie şi Pază are în vedere evaluarea modului în care această autoritate publică îşi îndeplineşte atribuţiile prevăzute în legea sa de organizare şi funcţionare. Observă că, potrivit preambulului Hotărârii Parlamentului României nr. 31/2018, ipotetica implicare a Serviciului de Protecţie şi Pază în activitatea unor partide politice şi declaraţiile domnului Paul Stănescu, viceprim-ministru, nu au nimic comun cu atribuţiile legale ale Serviciului de Protecţie şi Pază. Cercetarea şi evaluarea acestor aspecte depăşesc atribuţiile comisiilor permanente pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. În plus, consideră că este necesar să se analizeze care ar fi natura colaborării unui lider al unui partid politic cu Serviciul de Protecţie şi Pază, deoarece o astfel de „colaborare" nu este prevăzută nici în Legea nr. 191/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Protecţie şi Pază, şi nici în Legea partidelor politice nr. 14/2003.13. Mai reţine că, potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 191/1998, pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, Serviciul de Protecţie şi Pază colaborează cu ministere şi organe de specialitate care îi pot da sprijinul necesar îndeplinirii atribuţiilor prevăzute de lege. Legea nr. 191/1998 nu se referă la o ipotetică colaborare a acestui serviciu specializat cu persoane fizice şi, de aceea, o anchetă parlamentară specială este necesară, întrucât aspectele vizate prin înfiinţarea comisiei parlamentare speciale nu au legătură cu domeniul de competenţă al comisiilor permanente pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senat şi Camera Deputaţilor, nici cu apărarea României, nici cu siguranţa naţională, nici cu ordinea publică. În aceste condiţii, dacă declaraţiile viceprim-ministrului, domnul Paul Stănescu, se adeveresc ca urmare a anchetei parlamentare care urmează să se efectueze, demersul unor persoane din cadrul Serviciului de Protecţie şi Pază contravine principiului constituţional al pluralismului, consacrat în art. 8 din Constituţie. De asemenea, nicio dispoziţie din Legea partidelor politice nu prevede implicarea Serviciului de Protecţie şi Pază sau a oricărei alte autorităţi publice în desemnarea sau schimbarea conducerii unui partid politic. De asemenea, Serviciului de Protecţie şi Pază îi este interzisă interferenţa în activitatea partidelor politice. Încălcarea principiului pluralismului politic nu are nicio legătură cu apărarea naţională, cu ordinea publică şi nici cu siguranţa naţională. Consideră că acesta este motivul principal pentru care Parlamentul a decis să înfiinţeze o comisie parlamentară specială de anchetă, ai cărei membri să nu fie afectaţi de rutina procedurilor şi metodelor specifice comisiilor de apărare, în condiţiile în care este dreptul suveran al Parlamentului de a-şi alege procedurile constituţionale şi regulamentare prin care îşi îndeplineşte funcţiile conferite prin Constituţie. Totodată, consideră că amestecul unei structuri militare cu profil de organism cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale în activitatea unui partid politic afectează în mod direct şi grav esenţa statului de drept, cu repercusiuni asupra funcţionării democratice a întregului sistem politic. Gravitatea declaraţiilor domnului Paul Stănescu, viceprim-ministru al Guvernului, privind propunerea de colaborare cu Serviciul de Protecţie şi Pază, ce i s-ar fi făcut de către un „emisar din partea directorului Serviciului de Protecţie şi Pază", este amplificată de faptul că activitatea serviciului respectiv este organizată şi coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Cum declaraţiile domnului Paul Stănescu, viceprim-ministru al Guvernului României, au căpătat notorietate publică internă şi internaţională, prin referirea la acestea în preambulul Hotărârii Parlamentului României nr. 31/2018, este imperios necesar ca ele să fie cât mai repede verificate şi clarificate de comisia specială de anchetă.14. Cu privire la fondul criticii de neconstituţionalitate aduse Hotărârii Parlamentului României nr. 31/2018, consideră că aceasta ridică o problemă de principiu în dreptul parlamentar, respectiv conflictul de competenţă între două categorii de comisii ale Camerelor legislative - comisiile permanente şi comisiile speciale. Apreciază însă că ambele categorii de comisii, în calitatea lor de organe de lucru ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, sunt îndrituite să exercite controlul parlamentar, în temeiul dispoziţiilor regulamentare. De pildă, Comisia permanentă pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senat efectuează, potrivit art. 69 lit. c) din Regulamentul acestei Camere, anchete parlamentare şi prezintă rapoarte Biroului permanent. Spre deosebire de comisiile permanente, comisiile speciale de anchetă exercită controlul parlamentar din însărcinarea plenului Camerei Deputaţilor sau al Senatului. În acest caz, Camerele legislative fixează, prin hotărârea de înfiinţare a comisiei speciale de anchetă, obiectul de activitate a comisiei. Cu alte cuvinte, controlul parlamentar exercitat de o comisie specială de anchetă este un control circumstanţiat la anumite aspecte şi, în acelaşi timp, este un control temporar. 15. Susţine că înfiinţarea, prin hotărârea parlamentară criticată, a unei comisii speciale de anchetă este o chestiune de oportunitate, Parlamentul preferând, în acest caz, să confere unei astfel de comisii competenţa de a exercita temporar un control parlamentar particularizat la anumite aspecte. Totodată, opţiunea Parlamentului, criticată de semnatarii sesizării, este şi un drept suveran al forului legislativ, dar şi o aplicare a art. 9 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, care reglementează constituirea comisiilor de anchetă parlamentară, atunci când se consideră necesară clarificarea cauzelor şi împrejurărilor în care s-au produs evenimente sau au avut loc acţiuni cu efecte negative (în acest sens, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 206 din 3 aprilie 2018). Consideră că decizia Parlamentului de a înfiinţa o comisie specială de anchetă respectă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în care s-a statuat că, în exercitarea funcţiei de control, forul legislativ este îndreptăţit să utilizeze toate instrumentele juridice pe care Constituţia, legile şi propriile regulamente de organizare şi funcţionare i le pune la dispoziţie, comisiile parlamentare, deşi consacrate constituţional, având doar un rol auxiliar în formarea deciziei finale a Parlamentului (Decizia nr. 611 din 3 octombrie 2017, paragraful 64), iar atribuţia corespunzătoare funcţiei de control se realizează prin intermediul comisiilor permanente sau de anchetă, fără a distinge între cele două categorii de comisii (Decizia nr. 206 din 3 aprilie 2018, paragraful 72).16. Comisiile permanente ale Camerelor legislative cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale au o competenţă generală în domeniul lor de activitate, în timp ce o comisie specială de anchetă are o competenţă limitată la obiectivele fixate chiar în hotărârea parlamentară prin care a fost înfiinţată. Apreciază ca fiind relevantă, din acest punct de vedere, Decizia Curţii Constituţionale nr. 720 din 15 noiembrie 2017, paragraful 41, prin care instanţa de control constituţional a examinat comparativ sfera competenţelor celor două categorii de comisii parlamentare şi a statuat că, în vreme ce comisiile permanente au plenitudine de analiză, verificare şi evaluare a activităţii autorităţii publice aflate sub control parlamentar, sub toate aspectele în care autoritatea publică respectivă desfăşoară activităţi, comisia de anchetă are un rol limitat la verificarea necesară clarificării anumitor cauze sau împrejurări în care s-au produs evenimente sau au avut loc acţiuni cu efecte negative. Arată, totodată, că, în Decizia nr. 206 din 3 aprilie 2018, paragraful 73, Curtea a statuat că „în cazul autorităţilor publice aflate sub control parlamentar exercitat prin intermediul comisiilor permanente, împrejurările concrete în care s-a desfăşurat un anumit eveniment sau acţiune sunt investigate de respectiva comisie, în virtutea plenitudinii sale de control, sau pot fi investigate de o comisie specială de anchetă, înfiinţată expres pentru cercetarea evenimentului sau acţiunii alegate."17. Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a transmis punctul său de vedere prin Adresa nr. 2/8.064 din 11 septembrie 2018, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 7.745 din 11 septembrie 2018, prin care se solicită respingerea sesizării de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată.18. Cu privire la criticile potrivit cărora Parlamentul a înfiinţat o nouă comisie specială de anchetă pentru activitatea Serviciului de Protecţie şi Pază, cu încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, instituind un control ierarhic prin intermediul acestei comisii de anchetă, comisie ce se pretinde a fi lipsită de un obiect concret de cercetare, precum şi cu privire la afirmaţia autorului sesizării potrivit căreia înfiinţarea comisiei mai sus menţionate ar dubla activitatea comisiilor permanente competente ale Parlamentului şi, totodată, ar reduce rolul pe care aceste comisii îl au, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.231 din 29 septembrie 2009, în care s-a statuat faptul că ancheta parlamentară este o expresie a funcţiei de control pe care o are Parlamentul în cadrul democraţiei constituţionale. Astfel, în virtutea rolului constituţional pe care îl are Parlamentul, constituirea acestei comisii speciale de anchetă nu contravine principiului separaţiei puterilor în stat prevăzut la art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală, ci, dimpotrivă, această funcţie de control a forului legislativ derivă în mod direct şi legitim din calitatea sa de organ reprezentativ suprem al poporului român şi unică autoritate legiuitoare a ţării, atribute conferite de art. 61 alin. (1) din Constituţie. De asemenea, consideră că instituirea unui control parlamentar exercitat de comisia specială de anchetă înfiinţată în acest sens asupra activităţii Serviciului de Protecţie şi Pază, ca structură autonomă organizată şi coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, nu încalcă prevederile art. 119 din Legea fundamentală care prevede faptul că, „Consiliul Suprem de Apărare a Ţării organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii" şi ale art. 3 din Legea nr. 191/1998, cu modificările şi completările ulterioare, ale cărui dispoziţii prevăd că activitatea Serviciului de Protecţie şi Pază este organizată şi coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi este controlată de Parlament. Controlul civil asupra activităţii acestui serviciu militar, parte componentă a sistemului naţional de apărare, trebuie să fie unul real, efectiv, susceptibil a determina decizii adecvate, pertinente şi judicioase ale forului de control. Or, critica autorilor sesizării de neconstituţionalitate apare cu atât mai nefondată cu cât controlul parlamentar este prevăzut în mod expres de cadrul legal ca o garanţie a respectării principiului statului de drept, specific democraţiei constituţionale.19. Biroul permanent al Camerei Deputaţilor consideră că niciunul dintre obiectivele comisiei de anchetă nu obstrucţionează atribuţiile Preşedintelui României în domeniul apărării şi nici nu interferează cu atribuţiile Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi nu poate fi vorba de restrângerea unor drepturi sau libertăţi. Arată că art. 1 din Hotărârea Parlamentului României nr. 31/2018 are o succesiune logică a soluţiilor preconizate, acestea fiind redactate sub forma identificării, determinării, verificării, aceste formulări fiind strict de natură procedurală, de control. Or, critica autorilor sesizării de neconstituţionalitate este cu atât mai nefondată cu cât controlul parlamentar este prevăzut în mod expres în cadrul legal ca o garanţie a respectării principiului statului de drept, specific democraţiei constituţionale.20. În ceea ce priveşte încălcarea art. 64 din Constituţia României, în total dezacord cu autorul sesizării, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor arată că, în jurisprudenţa sa în materie, Curtea Constituţională a statuat că izvorul de drept al reglementării unei comisii de anchetă parlamentară constă în însăşi Legea fundamentală care, la titlul III - „Autorităţi publice", capitolul I - „Parlamentul", secţiunea 1 - „Organizare şi funcţionare", la art. 64 alin. (4), cu denumirea marginală „Organizarea internă", prevede că „Fiecare Cameră îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele îşi pot constitui comisii comune." De asemenea, dispoziţiile art. 9 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului reglementează constituirea comisiei de anchetă parlamentară, atunci când se consideră necesară clarificarea cauzelor şi împrejurărilor în care s-au produs evenimente sau au avut loc acţiuni cu efecte negative, precum şi pentru stabilirea concluziilor, răspunderilor şi măsurilor care se impun, la nivelul Parlamentului. Scopul final al anchetei comisiei îl reprezintă transparenţa, informarea publicului cu privire la chestiuni care afectează res publica, neputându-se vorbi despre încălcarea normelor şi principiilor constituţionale. Invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 611 din 3 octombrie 2017, paragraful 64, în care s-a statuat că „În exercitarea funcţiei de control, Parlamentul este îndreptăţit să utilizeze toate instrumentele juridice pe care Constituţia, legea şi propriile regulamente de organizare şi funcţionare i le pune la dispoziţie, comisiile parlamentare, deşi consacrate constituţional, având doar un rol auxiliar în formarea deciziei finale a forului legislativ." Legiuitorul a decis, aşadar, să nu limiteze sau să restrângă sfera şi domeniile în care pot fi constituite comisii speciale. Totodată, conform Comisiei de la Veneţia, trebuie să se plece de la principiul că nimeni nu poate împiedica Parlamentul - instituţie autonomă distinctă de justiţie - să îşi desfăşoare propria anchetă. 21. Cât priveşte critica potrivit căreia această comisie specială nu ar avea un obiect concret de cercetare şi nu vizează posibile evenimente sau acţiuni care s-au petrecut şi care au produs efecte negative şi, mai mult, şi-ar însuşi din atribuţiile comisiilor parlamentare permanente, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor subliniază că textele constituţionale şi regulamentare permit constituirea de comisii speciale pentru alte scopuri precizate în hotărârile de constituire a respectivelor comisii. De asemenea, arată că un alt argument în considerarea faptului că aceste comisii speciale nu preiau din atribuţiile comisiilor permanente este instituirea unui termen determinat de lucru; deşi ambele categorii de comisii întocmesc rapoarte prin care stabilesc concluzii, răspunderi şi măsuri care se impun, la nivelul Parlamentului, comisia permanentă îşi exercită competenţa de control pe toată durata mandatului Parlamentului, iar în cazul comisiilor de anchetă, acestea acţionează pe o perioadă determinată de timp, încetându-şi activitatea după efectuarea anchetei şi prezentarea concluziilor către plenul Parlamentului. Comisia trebuie să fie aptă a efectua o verificare reală şi eficientă, astfel încât rezultatul, materializat în raportul prezentat plenului Parlamentului, să poată fi dezbătut şi urmat de o decizie corespunzătoare. Totodată, reţine că, din analiza comparativă a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului României nr. 11/2018 cu cele cuprinse în Hotărârea Parlamentului României nr. 31/2018, modificată în urma Deciziei Curţii Constituţionale nr. 206 din 3 aprilie 2018, reiese faptul că dispoziţiile acestei din urmă hotărâri au fost puse în acord cu decizia instanţei de control constituţional precitată şi cu întreg cadrul constituţional.CURTEA,examinând sesizările de neconstituţionalitate, punctele de vedere ale birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, raportul judecătorului-raportor, dispoziţiile Hotărârii Parlamentului României nr. 31/2018 privind constituirea Comisiei parlamentare de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru verificarea posibilei implicări a Serviciului de Protecţie şi Pază în activitatea unor partide politice şi în activitatea unor lideri ai acestor partide, precum şi prevederile Constituţiei, reţine următoarele:22. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. l) din Constituţie şi ale art. 3 alin. (2), art. 10, 27 şi 28 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, să se pronunţe asupra constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului României nr. 11/2018.23. În vederea soluţionării prezentelor sesizări, Curtea procedează, mai întâi, la verificarea admisibilităţii acestora. Analiza îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate a sesizării referitoare la hotărârea Parlamentului trebuie realizată prin raportare la art. 146 lit. l) din Constituţie şi art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, a hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, a hotărârilor plenului Senatului şi a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori." 24. În primul rând, Curtea constată că actul juridic supus controlului este o hotărâre a plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, deci un act care poate face obiect al controlului de constituţionalitate.25. În al doilea rând, analizând dispoziţia legală, Curtea reţine că titulari ai dreptului de a sesiza Curtea Constituţională pot fi: (i) unul dintre preşedinţii celor două Camere, (ii) un grup parlamentar, (iii) un număr de cel puţin 50 de deputaţi sau (iv) un număr de cel puţin 25 de senatori.26. Sesizarea a fost formulată de Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor, fiind semnată de liderul grupului parlamentar, astfel că sub aspectul titularului dreptului de sezină este întrunită condiţia de admisibilitate a sesizării Curţii Constituţionale. 27. În continuare, Curtea va analiza îndeplinirea în prezenta cauză a altor condiţii de admisibilitate a sesizării, care nu sunt stipulate explicit de lege, dar care reprezintă rezultatul interpretării textelor de lege, dat de Curte în jurisprudenţa sa anterioară. Sub acest aspect, o condiţie de admisibilitate a sesizărilor privind neconstituţionalitatea hotărârilor parlamentare o constituie relevanţa constituţională a obiectului respectivelor hotărâri. Curtea a constatat că pot fi supuse controlului de constituţionalitate numai hotărârile Parlamentului, adoptate după conferirea noii competenţe, hotărâri care afectează valori, reguli şi principii constituţionale sau, după caz, organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional (a se vedea deciziile nr. 53 şi nr. 54 din 25 ianuarie 2011, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 4 mai 2012, Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 3 octombrie 2012). De asemenea, Curtea Constituţională a mai stabilit, în mod expres, că, pentru a fi admisibilă sesizarea de neconstituţionalitate, norma de referinţă trebuie să fie de rang constituţional, pentru a se putea analiza dacă există vreo contradicţie între hotărârile menţionate la art. 27 din Legea nr. 47/1992, pe de o parte, şi exigenţele procedurale şi substanţiale impuse prin dispoziţiile Constituţiei, pe de altă parte. Aşadar, criticile trebuie să aibă o evidentă relevanţă constituţională, şi nu una legală ori regulamentară. Prin urmare, toate hotărârile plenului Camerei Deputaţilor, plenului Senatului şi plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului pot fi supuse controlului de constituţionalitate, dacă în susţinerea criticii de neconstituţionalitate sunt invocate dispoziţii cuprinse în Constituţie. Invocarea acestor dispoziţii nu trebuie să fie formală, ci efectivă (Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012 şi Decizia nr. 628 din 4 noiembrie 2014).28. Pentru a se raporta la noţiunile menţionate în jurisprudenţa Curţii, respectiv valori, principii sau reguli constituţionale, având în vedere că, în speţă, critica de neconstituţionalitate a hotărârii vizează nemijlocit norme consacrate de Legea fundamentală, respectiv art. 1 alin. (4), art. 64 şi art. 119 din Constituţie, Curtea constată că sesizarea având ca obiect Hotărârea Parlamentului României nr. 31/2018 îndeplineşte condiţiile de admisibilitate. 29. Având în vedere cele precizate, apreciem că sesizările având ca obiect Hotărârea Parlamentului României nr. 31/2018 îndeplinesc condiţiile de admisibilitate.30. Actul de sesizare are ca obiect al criticilor de neconstituţionalitate dispoziţiile Hotărârii Parlamentului României nr. 31/2018 privind constituirea Comisiei parlamentare de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru verificarea posibilei implicări a Serviciului de Protecţie şi Pază în activitatea unor partide politice şi în activitatea unor lideri ai acestor partide, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 585 din 10 iulie 2018. Criticile de neconstituţionalitate vizează hotărârea Parlamentului României, în ansamblul său. 31. Autorul sesizării susţine că dispoziţiile criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale, ale art. 64 alin. (4) potrivit căruia fiecare Cameră îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale, respectiv Camerele îşi pot constitui comisii comune şi art. 119 referitor la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.32. Examinând criticile de neconstituţionalitate, referitor la critica autorului potrivit căreia înfiinţarea unei comisii speciale de anchetă pentru verificarea posibilei implicări a Serviciului de Protecţie şi Pază în activitatea unor partide politice şi în activitatea unor lideri ai acestor partide conduce la dublarea activităţii comisiei permanente a Parlamentului, Curtea reţine, în acord cu Decizia nr. 206 din 3 aprilie 2018, precitată, paragraful 67, că una dintre funcţiile Parlamentului este cea de control, iar atribuţia corespunzătoare acestei funcţii este realizată prin intermediul comisiilor permanente sau de anchetă. Potrivit art. 64 alin. (4) teza întâi din Constituţie, „Fiecare Cameră îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale". Fiind reglementate la nivel constituţional, nici legea şi nici regulamentul parlamentar nu pot ignora această realitate constituţională. Prin urmare, aceste acte normative trebuie să le reglementeze în mod expres şi să instituie proceduri, instrumente şi mijloace suficiente, care să dea substanţă prevederii constituţionale (în acelaşi sens, Decizia nr. 430 din 21 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 655 din 9 august 2017, paragraful 27, şi Decizia nr. 611 din 3 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 7 noiembrie 2017, paragraful 61). 33. Din analiza cadrului legislativ care dă consistenţă funcţiei de control parlamentar, Curtea a reţinut că aceasta vizează, pe de o parte, potrivit art. 111 alin. (1) din Constituţie, Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice, care sunt obligate să prezinte informaţiile şi documentele cerute de Camera Deputaţilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, şi, pe de altă parte, toate autorităţile publice pentru care legea proprie de organizare şi funcţionare prevede că se află sub control parlamentar (Decizia nr. 206 din 3 aprilie 2018, paragraful 74). Cu privire la această din urmă categorie, Curtea a reţinut că legea infraconstituţională poate dispune asupra controlului parlamentar realizat de către o comisie permanentă de control al activităţii autorităţii publice, reglementată concret de lege, sau cu privire la controlul parlamentar realizat prin analiza raportului de activitate pe care autoritatea publică este obligată să îl prezinte periodic (anual) în faţa uneia dintre Camerele Parlamentului sau a celor două Camere, în şedinţă reunită.34. Cât priveşte Serviciul de Protecţie şi Pază, Curtea a observat că sunt reglementate dispoziţii exprese cu privire la controlul parlamentar exercitat asupra activităţii acestuia prin comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în acest sens fiind art. 3 alin. (1) din Legea nr. 191/1998, potrivit căruia „Activitatea Serviciului de Protecţie şi Pază este organizată şi coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi este controlată de Parlament, prin comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională". 35. Curtea a reţinut, în acest fel, că, acolo unde legea prevede expres controlul parlamentar asupra unei autorităţi publice, acesta se va realiza în formele prevăzute de lege, prin intermediul comisiilor permanente de control al activităţii autorităţilor publice, reglementate concret de lege, respectiv prin intermediul rapoartelor de activitate pe care autorităţile publice sunt obligate să le prezinte periodic (anual) în faţa celor două Camere, în şedinţă reunită, după caz (Decizia nr. 206 din 3 aprilie 2018, paragrafele 77 şi 79).36. Pe de altă parte, cât priveşte comisiile de anchetă, Curtea a reţinut, în paragrafele 69-72 ale Deciziei nr. 206 din 3 aprilie 2018, prevederile din Regulamentul Camerei Deputaţilor, atât capitolul I - „Organizarea Camerei Deputaţilor", secţiunea a 5-a - „Comisiile Camerei Deputaţilor", art. 40, art. 41, cât şi pct. 4 din secţiunea a 5-a a cap. I din Regulamentul Camerei Deputaţilor, intitulată „Comisii de anchetă ale Camerei Deputaţilor", art. 73-79, care instituie reglementări în privinţa instituirii şi modalităţii de desfăşurare a activităţii unei comisii de anchetă parlamentară, în condiţiile în care Camera Deputaţilor consideră necesară clarificarea cauzelor şi împrejurărilor în care s-au produs evenimente sau au avut loc acţiuni cu efecte negative, precum şi stabilirea concluziilor, răspunderilor şi măsurilor ce se impun. Norme cu un conţinut juridic relativ similar sunt şi în Regulamentul Senatului (capitolul I secţiunea a 4-a, art. 79 şi art. 80) şi în Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului (art. 4, 9, 13, 75-77 şi 81). Astfel, art. 4 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului prevede că, la nivelul Parlamentului, se organizează comisii comune permanente ale celor două Camere, precum şi comisii speciale şi comisii de anchetă parlamentară. Dispoziţiile art. 9 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului reglementează constituirea comisiilor de anchetă parlamentară, atunci când se consideră necesară clarificarea cauzelor şi împrejurărilor în care s-au produs evenimente sau au avut loc acţiuni cu efecte negative, precum şi pentru stabilirea concluziilor, răspunderilor şi măsurilor care se impun la nivelul Parlamentului.37. Scopul instituirii comisiei de anchetă, dar şi natura acestui organ de lucru al Parlamentului, precum şi obiectivele propuse, ce răspund imperativului politic şi social de a clarifica anumite aspecte de mare importanţă pentru viaţa publică a comunităţii [fiind incidente astfel prevederile art. 2, art. 61 şi art. 69 alin. (2) din Legea fundamentală], urmăresc să asigure Parlamentului posibilitatea reală de exercitare concretă a funcţiei de control, în sensul de a putea avea acces la informaţiile necesare elucidării unor aspecte de interes public. Or, dacă o astfel de activitate nu ar dispune de mijloace adecvate şi nu ar fi înzestrată cu o anumită autoritate, obiectivul propus nu ar putea fi atins, iar comisia de anchetă parlamentară şi-ar reduce rolul la unul teoretic sau chiar decorativ, lipsit de orice eficienţă. Intenţia legiuitorului a fost însă de a asigura comisiei de anchetă o arie mai cuprinzătoare de acţiune, în sensul de a putea obţine informaţii şi de la alte persoane decât subiectele de drept ce se circumscriu raporturilor constituţionale dintre Parlament şi Guvern.38. Având în vedere aceste argumente, Curtea a apreciat că, în exercitarea funcţiei de control, Parlamentul este îndreptăţit să utilizeze toate instrumentele juridice pe care Constituţia, legea şi propriile regulamente de organizare şi funcţionare i le pune la dispoziţie, comisiile parlamentare, deşi consacrate constituţional, având doar un rol auxiliar în formarea deciziei finale a forului legislativ. 39. Cu alte cuvinte, Curtea a reţinut că atribuţia corespunzătoare funcţiei de control a Parlamentului se realizează prin intermediul comisiilor permanente sau de anchetă, fără a distinge între cele două categorii de comisii (Decizia nr. 206 din 3 aprilie 2018, paragrafele 69-72).40. Examinând comparativ sfera competenţelor celor două tipuri de comisii parlamentare (comisia permanentă de control şi comisia de anchetă), Curtea a statuat că, „în vreme ce prima categorie are plenitudine de analiză, verificare şi evaluare a activităţii autorităţii publice aflate sub control parlamentar, sub toate aspectele în care autoritatea publică desfăşoară atribuţii, comisia de anchetă are un rol limitat la verificarea necesară clarificării anumitor cauze sau împrejurări în care s-au produs evenimente sau au avut loc acţiuni cu efecte negative. Ambele categorii de comisii întocmesc rapoarte prin care stabilesc concluzii, răspunderi şi măsuri care se impun, la nivelul Parlamentului. Pe de altă parte, în vreme ce o comisie permanentă de control, aşa cum arată şi titulatura, îşi exercită competenţa de control pe toată durata mandatului Parlamentului, desfăşurând activităţi de verificare periodice şi continue, în cazul comisiilor de anchetă, acestea acţionează pe o perioadă determinată de timp, încetându-şi activitatea după efectuarea anchetei şi prezentarea concluziilor către plenul Parlamentului. Aşa fiind, având în vedere sfera atribuţiilor şi perioada de exercitare a acestora, Curtea constată că, în situaţia în care cauzele sau împrejurările în care s-au produs evenimente sau au avut loc acţiuni cu efecte negative sunt legate de activitatea unei autorităţi publice aflate sub control parlamentar, competenţele celor două tipologii de comisii se suprapun" (Decizia nr. 720 din 15 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 18 ianuarie 2018, paragraful 41, citată în paragraful 73 al Deciziei nr. 206 din 3 aprilie 2018). 41. Cu alte cuvinte, Curtea a statuat că, în cazul autorităţilor publice aflate sub control parlamentar exercitat prin intermediul comisiilor permanente, împrejurările concrete în care s-a desfăşurat un anumit eveniment sau acţiune sunt investigate de respectiva comisie, în virtutea plenitudinii sale de control, sau pot fi investigate de o comisie specială de anchetă, înfiinţată expres pentru cercetarea evenimentului sau acţiunii alegate (Decizia nr. 206 din 3 aprilie 2018, paragraful 73), aşa încât, din această perspectivă, Curtea constată că prima critică a autorului sesizării este nefondată.42. În continuare, cât priveşte critica potrivit căreia în cadrul Hotărârii Parlamentului României nr. 31/2018 nu se face referire la evenimente/acţiuni care constituie fapte concrete, relevante asupra interesului general, a căror existenţă ar determina un impact negativ asupra societăţii, ci doar se stabileşte competenţa comisiei de anchetă de a verifica o serie de aspecte care ţin de activitatea curentă din cadrul Serviciului de Protecţie şi Pază, în acest fel hotărârea adoptată fiind contrară dispoziţiilor art. 64 alin. (4) din Constituţie, Curtea reaminteşte, în acord cu jurisprudenţa anterior citată, că, potrivit sferei sale de competenţă, comisia de anchetă are un rol limitat atât din punctul de vedere al obiectului de cercetare, respectiv verificarea necesară clarificării anumitor cauze sau împrejurări în care s-au produs evenimente sau au avut loc acţiuni cu efecte negative, cât şi din punct de vedere temporal, activând atât timp cât este necesar pentru clarificarea obiectivelor sale concrete. Evenimentele sau acţiunile cu efecte negative trebuie să aibă un impact relevant asupra interesului public general, de natură a justifica o anchetă la nivel parlamentar, şi trebuie să fie identificabile, să reprezinte fapte concrete, respectiv cercetarea să fie aptă a determina existenţa/comiterea/realizarea evenimentului/acţiunii alegat(e) în vederea adoptării măsurilor corespunzătoare sau a efectuării demersurilor către autorităţile competente să adopte aceste măsuri. Ancheta poate viza evenimente sau acţiuni în care sunt implicate autorităţi aflate sub control parlamentar, dar şi alte autorităţi, pentru care nici Constituţia şi nici legile proprii de organizare şi funcţionare nu prevăd controlul parlamentar. Având în vedere obiectivele stabilite prin hotărâre a Parlamentului, în urma desfăşurării activităţii de verificare, comisia întocmeşte un raport prin care prezintă concluziile şi propune măsurile care se impun, la nivelul Parlamentului. Odată cu finalizarea anchetei şi prezentarea raportului către plenul Parlamentului, comisia îşi încetează activitatea.43. Aşadar, scopul comisiei de anchetă este acela de a lămuri, de a clarifica împrejurările şi cauzele în care s-au produs evenimentele supuse cercetării, constatarea existenţei sau inexistenţei faptelor pentru care a fost creată comisia de anchetă, fără a stabili cu titlu de certitudine răspunderea administrativă, materială, disciplinară sau penală a vreunei persoane. Aceste comisii nu au competenţa de a da un verdict, ci aceea de a întocmi un raport cu privire la situaţia de fapt anchetată, prin care se vor indica concluziile la care au ajuns pe baza actelor şi documentelor pe care le-au consultat şi a audierilor efectuate (Decizia nr. 206 din 3 aprilie 2018, paragraful 81).44. Având în vedere aceste consideraţii de principiu şi criticile formulate de autorul sesizării, Curtea va analiza dacă dispoziţiile Hotărârii Parlamentului României nr. 31/2018 respectă cerinţele stabilite de normele constituţionale, legale şi regulamentare, precum şi de jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv dacă Hotărârea Parlamentului României nr. 31/2018 vizează evenimente/acţiuni care constituie fapte concrete cu efecte negative, relevante asupra interesului public general. 45. Cu alte cuvinte, Curtea va analiza dacă obiectivele Comisiei parlamentare de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru verificarea posibilei implicări a Serviciului de Protecţie şi Pază în activitatea unor partide politice şi în activitatea unor lideri ai acestor partide, astfel cum sunt acestea reglementate în art. 1 din Hotărârea Parlamentului României nr. 31/2018, răspund imperativului politic şi social de a clarifica anumite aspecte de mare importanţă pentru viaţa publică a comunităţii. 46. În acest sens, Curtea constată că obiectivele anchetei, astfel cum sunt reglementate în art. 1 din Hotărârea Parlamentului României nr. 31/2018, vizează identificarea persoanelor, mijloacelor şi a acţiunilor prin care Serviciul de Protecţie şi Pază a influenţat sau a încercat să influenţeze unele decizii politice, identificarea unor persoane şi/sau personalităţi politice sau publice cărora li s-au propus acţiuni de colaborare cu Serviciul de Protecţie şi Pază, precum şi stabilirea persoanelor şi/sau personalităţilor publice sau politice care au acceptat aceste colaborări, determinarea obiectului şi obiectivelor acestor colaborări, precum şi a obligaţiilor care reveneau părţilor - Serviciul de Protecţie şi Pază şi, respectiv, persoanele în cauză, identificarea protocoalelor de colaborare încheiate cu alte instituţii care excedează cadrului legal de organizare şi funcţionare, precum şi atribuţiilor legale ale Serviciului de Protecţie şi Pază sau ale celorlalte instituţii cosemnatare, precum şi verificarea oricăror altor aspecte care reies din derularea lucrărilor comisiei şi care sunt relevante pentru îndeplinirea obiectivelor şi scopului comisiei. 47. Analizând conţinutul normativ al dispoziţiilor ce reglementează obiectivele menţionate, Curtea constată, contrar celor susţinute de autorul sesizării, că acestea fac referire la evenimente/acţiuni care constituie fapte concrete, relevante asupra interesului public general, a căror existenţă ar determina un impact negativ asupra interesului public general, de natură a justifica o anchetă la nivel parlamentar. Aşadar, faţă de obiectul de cercetare reglementat în art. 1 din hotărârea criticată, astfel cum a fost menţionat anterior, Curtea reţine că activitatea Comisiei parlamentare de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru verificarea posibilei implicări a Serviciului de Protecţie şi Pază în activitatea unor partide politice şi în activitatea unor lideri ai acestor partide este aptă a determina existenţa, comiterea, realizarea evenimentului/acţiunii pentru care această comisie a fost constituită, în vederea adoptării măsurilor corespunzătoare sau a efectuării demersurilor către autorităţile competente să adopte aceste măsuri.48. De altfel, Curtea reţine că Hotărârea Parlamentului României nr. 31/2018 a fost adoptată pentru punerea în aplicare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 206 din 3 aprilie 2018, precitate, scopul şi motivarea reglementării fiind cuprinse în preambulul hotărârii, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 43 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. 49. Potrivit preambulului Hotărârii Parlamentului României nr. 31/2018, aceasta a fost adoptată în temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 9 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992, republicat, în aplicarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 206 din 3 aprilie 2018 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului României nr. 11/2018 privind constituirea Comisiei parlamentare de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea activităţii directorului Serviciului de Protecţie şi Pază, domnul Pahonţu Lucian-Silvan, şi a modului în care este posibil ca acesta să fi implicat instituţia în activităţi care excedează cadrului legal de funcţionare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 23 aprilie 2018, şi având în vedere declaraţiile viceprim-ministrului Paul Stănescu, potrivit cărora un emisar din partea directorului Serviciului de Protecţie şi Pază i-ar fi solicitat colaborarea cu acest serviciu în schimbul susţinerii politice pentru preluarea conducerii Partidului Social Democrat. De asemenea, pentru a se motiva adoptarea Hotărârii Parlamentului României nr. 31/2018, în preambulul acesteia s-a reţinut că protocoalele de colaborare cu alte instituţii, care pot exceda prevederilor legale în îndeplinirea scopului pentru care au fost înfiinţate şi funcţionează aceste instituţii, sunt de maximă importanţă publică şi s-a apreciat că aceste acuze publice la adresa conducerii unui serviciu foarte important în arhitectura instituţiilor de ordine şi siguranţă naţională necesită o verificare şi o analiză foarte atentă, necesară clarificării cauzelor sau împrejurărilor în care s-au produs aceste fapte sau au avut loc aceste acţiuni.50. Curtea reaminteşte că, prin Decizia nr. 206 din 3 aprilie 2018, precitată, a admis sesizările de neconstituţionalitate formulate de un număr de 56 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi de un număr de 22 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România şi a constatat că dispoziţiile Hotărârii Parlamentului României nr. 11/2018 privind constituirea Comisiei parlamentare de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea activităţii directorului Serviciului de Protecţie şi Pază, domnul Pahonţu Lucian-Silvan, şi a modului în care este posibil ca acesta să fi implicat instituţia în activităţi care excedează cadrului legal de funcţionare sunt neconstituţionale. În motivarea deciziei sale, Curtea a constatat că, prin hotărârea precitată, a fost înfiinţată o comisie de anchetă care nu are un obiect concret de cercetare, respectiv verificarea necesară clarificării anumitor cauze sau împrejurări în care s-au produs evenimente sau au avut loc acţiuni cu efecte negative, obiectul de verificare al comisiei de anchetă vizând aspecte legate de activitatea curentă a Serviciului de Protecţie şi Pază, hotărârea astfel adoptată fiind contrară prevederilor art. 64 alin. (4) din Constituţie, totodată, competenţele de verificare atribuite comisiei de anchetă având un evident caracter intuitu personae, controlul efectuat urmând a identifica eventuale abateri ale domnului Pahonţu Lucian-Silvan - director al Serviciului de Pază şi Protecţie - de la normele legale în vigoare, abateri care dacă s-ar fi dovedit reale ar fi fost de natură să atragă răspunderea juridică a acestuia - disciplinară sau penală (paragrafele 88, 90).51. În acest context jurisprudenţial a fost adoptată Hotărârea Parlamentului României nr. 31/2018, supusă controlului Curţii, ancheta parlamentară fiind declanşată ca urmare a prezentării în spaţiul public a unor eventuale fapte/abateri care pot fi calificate drept încălcări ale competenţelor proprii ale Serviciului de Protecţie şi Pază şi care, dacă s-ar fi dovedit reale, ar fi afectat imaginea acestei instituţii publice, totodată, ancheta parlamentară vizând posibile evenimente sau acţiuni care s-au petrecut şi care au produs efecte negative. 52. În aceste condiţii, Curtea constată că Hotărârea Parlamentului României nr. 31/2018 respectă rolul constituţional al comisiilor de anchetă, prevăzut de art. 64 alin. (4) din Constituţie, aşa cum a fost stabilit şi dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale.53. Cât priveşte critica referitoare la încălcarea, prin Hotărârea Parlamentului României nr. 31/2018, a principiului separaţiei puterilor în stat, Curtea constată că aceasta este nefondată atât timp cât, astfel cum s-a reţinut anterior, obiectivele stabilite prin hotărârea criticată, reglementate în art. 1, se circumscriu limitelor competenţei de control a comisiei parlamentare de anchetă, astfel cum au fost acestea stabilite în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, anterior citată. 54. Prin Decizia nr. 206 din 3 aprilie 2018, Curtea a reţinut că Hotărârea Parlamentului României nr. 11/2018 încalcă şi principiul separaţiei puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie, întrucât aceasta atribuia comisiei parlamentare de anchetă competenţe de control asupra legalităţii activităţii unei persoane, activitate desfăşurată în calitatea sa de conducător al unei instituţii publice, în condiţiile în care aceste competenţe aparţineau, potrivit legii, altor autorităţi publice, respectiv Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi Preşedintelui României, pe de o parte, şi Ministerului Public şi instanţelor judecătoreşti, pe de altă parte (paragraful 92).55. Or, în cauză, atât timp cât s-a constatat că obiectivele Hotărârii Parlamentului României nr. 31/2018 fac referire - în acord cu prevederile şi jurisprudenţa constituţională - la evenimente/acţiuni care constituie fapte concrete, relevante asupra interesului public general, a căror existenţă ar determina un impact negativ asupra interesului public general, de natură a justifica o anchetă la nivel parlamentar, Curtea nu poate susţine că adoptarea acesteia, în vederea constituirii Comisiei parlamentare de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru verificarea posibilei implicări a Serviciului de Protecţie şi Pază în activitatea unor partide politice şi în activitatea unor lideri ai acestor partide, este contrară art. 1 alin. (4) din Constituţie. De altfel, potrivit jurisprudenţei instanţei de control constituţional, principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat presupune existenţa unui control reciproc între puterile statului, sub aspectul exercitării în conformitate cu legea a atribuţiilor lor specifice, acesta fiind un mecanism specific statului de drept şi democratic, pentru evitarea abuzurilor din partea uneia sau alteia dintre puterile statului (a se vedea Decizia nr. 1.109 din 8 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 2 noiembrie 2011).56. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. l) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 11 alin. (1) lit. A.c), al art. 27 alin. (1) şi al art. 28 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituţionalitate formulată de Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor şi constată că Hotărârea Parlamentului României nr. 31/2018 privind constituirea Comisiei parlamentare de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru verificarea posibilei implicări a Serviciului de Protecţie şi Pază în activitatea unor partide politice şi în activitatea unor lideri ai acestor partide este constituţională în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 18 septembrie 2018.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu



SmartCity5

COMENTARII la Decizia 563/2018

Momentan nu exista niciun comentariu la Decizia 563 din 2018
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Hotărârea 130 2013
    Aveți nevoie de un împrumut pentru datorii pentru a plăti facturile? Preia controlul datoriei tale astăzi Disponibil acum Oferta de împrumut pentru extinderea afacerii? Aveți nevoie de un împrumut pentru a plăti facturile? Ai nevoie de împrumut? Ai nevoie de împrumut personal? Împrumut pentru extinderea afacerii? Înființare în afaceri, Educație, Împrumut pentru consolidarea datoriilor Împrumuturi cu bani grei Împrumut pentru orice lucru? Oferim împrumut cu o dobândă scăzută de 3% Împrumut fără cec de credit, e-mail: elenanino0007@gmail.com
ANONIM a comentat OUG 6 2020
    Bună tuturor, aici vine un împrumut accesibil care îți va schimba definitiv viața și o dovadă a modului în care am primit un împrumut pentru a-mi schimba viața de familie muritoare. Ma numesc doamna Clancy Dexter. Locuiesc în Florida SUA și sunt azi o femeie fericită? M-am gândit că orice creditor poate schimba viața lui Brock și a familiei mele, voi trimite pe oricine îi caută un împrumut. Mi-au oferit fericirea mea și familiei mele. Mi-a luat un împrumut de 250.000 USD pentru a-mi începe din nou viața ca văduvă cu trei copii. Am mers la această companie, care a împrumutat un credit onest și temător de Dumnezeu, care m-a ajutat să obțin un împrumut de 250.000 USD. . Dolar, ei sunt de fapt temători de Dumnezeu care lucrează cu o companie de creditare de renume. Dacă aveți nevoie de un împrumut și sunteți sigur 100% de rambursare, contactați-le și anunțați-le că doamna Clancy vi le-a oferit. Contact pe e-mail: happyday99loanfirm@gmail.com
ANONIM a comentat Ordin 421 2020
    Ai mare nevoie de ajutor financiar? Căutați un împrumut care să vă ajute în aceste momente critice? Aveți nevoie de un împrumut pentru a vă susține afacerea? Trimiteți acum un e-mail la Lookoutrelief@gmail.com și obțineți împrumuturi promoționale fără dobândă ..
ANONIM a comentat Decizia 45 2020
    ATENȚIE SUNTI NEVOIE DE ÎMPRUMUT PERSONAL / ÎMPRUMUT DE INVESTIȚIE / FINANȚARE PENTRU AFACERI ??? Email: goodnewsloancompany7@gmail.com Serviciile noastre includ următoarele de mai jos ______________________________________________________ * Împrumuturi personale * Împrumuturi pentru camioane și mașini * Credite pentru consolidarea datoriilor * Împrumuturi pentru studenți * Împrumuturi pentru casă și hotel * împrumuturi pentru căsătorie și sărbătoare * Împrumuturi pentru agricultură și fermă * Împrumuturi de pornire a afacerilor sau împrumuturi de extindere a afacerilor. Oferim toate tipurile de împrumuturi Suntem consultanți financiari care se ocupă de finanțele internaționale pentru orice cantitate de instrumente bancare. Avem accesul / contactele pentru a ridica de la 10 mii dolari la 700 milioane dolari. Am readus la viață industriile aflate în dificultate și ne-am întors idei de afaceri bune, oferind fonduri pentru demararea lor. Avem o rețea de investitori care sunt dispuși să ofere fonduri pentru orice persoană și organizații pentru a începe activitatea și operațiunile. Compania noastră a înregistrat o serie de progrese în furnizarea de servicii financiare de primă calitate clienților noștri, în special în domeniul sindicalizării împrumuturilor și al furnizării de capital pentru persoane fizice și companii. Oferim împrumuturi pentru sectorul public și individual care au nevoie de asistență financiară cu o dobândă scăzută de 2%. Credit acceptabil, Termenii și condițiile sunt foarte simpli și atenți, suntem un grup de profesioniști cu împrumut energetic și cu experiență, cu cunoștințe minuțioase ale piețelor financiare, ne angajăm să oferim clienților și furnizorilor noastre forme simple și competitive de soluții financiare pentru toți utilizatori de afaceri. Cred că s-ar putea să vă intereseze să inițiați o afacere nouă care are nevoie de finanțare sau să extindă sfera afacerilor dvs. deja existente, investitorii noștri sunt, de asemenea, interesați de finanțare / parteneriat și gata să investească o sumă mare în comercianții care sunt gata să dovedească expertiza lor în noua industrie, cu compania noastră de împrumuturi de încredere și alte BANE TOP PRIME AAA precum Bank of America, HSBC, Lloyds, Wells Fargo, The Best Banks for SBA Credit și multe altele. Nu veți regreta nimic în această tranzacție de împrumut, deoarece vă voi face fericit prin e-mail {goodnewsloancompany7@gmail.com} obținerea unui împrumut de la această companie este 100% contact garantat și garantat prin e-mail goodnewsloancompany7@gmail.com Salutari Goodnewsloancompany Contact telefonic: +1 (860)866-4085 E-mail: goodnewsloancompany7@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 62 2019
    O zi buna Ai nevoie de un împrumut pentru toate scopurile? Aveți o problemă financiară? Bridge Finance este garantat prin furnizarea de servicii financiare clienților la o rată a dobânzii favorabilă. Împrumuturile noastre sunt simple și rapide. Contactați-ne astăzi pentru a obține împrumutul de care aveți nevoie. Putem asorta orice împrumut cu o rată a dobânzii de 2% la bugetul dvs. Dacă sunteți interesat, vă rugăm să contactați acum (adrianbay0008@gmail.com)
ANONIM a comentat Hotărârea 9 2002
    Obținerea unui împrumut legitim au fost întotdeauna o problemă uriașă Pentru atât de mulți clienți care au nevoi financiare. Problema creditului necorespunzător și a garanțiilor sunt ceva de care clienții sunt întotdeauna îngrijorați atunci când solicită un împrumut de la un creditor legitim. Dar MIDLAND CREDIT FIRM a făcut această diferență în industria creditelor. MIDLAND CREDIT FIRM a fost acreditat de consiliul organizației de creditare pentru a acorda împrumuturi clienților locali și internaționali cu o dobândă de 3%. Ni s-a oferit privilegiul de a vă satisface nevoile financiare. Problema creditului nu ar trebui să te împiedice să obții împrumutul de care ai nevoie. Serviciile noastre includ următoarele: - * Împrumuturi pentru investitori *Consolidarea datoriilor * Ipoteca a doua * Împrumuturi de afaceri *Imprumuturi personale * Împrumuturi internaționale Fără securitate socială și fără cec de credit, 100% garanție. Tot ce trebuie să faceți este să ne anunțați exact ce doriți și cu siguranță vom face ca visul dvs. să devină realitate. MIDLAND CREDIT FIRM spune DA atunci când băncile dvs. spun NU. În sfârșit, finanțăm o firmă de împrumuturi la scară mică, intermediari, instituții financiare la scară mică pentru că avem capital nelimitat. Pentru detalii suplimentare despre cumpărarea unui împrumut de la noi: Răspundeți imediat la acest e-mail: midland.credit2@gmail.com Nume companie: MIDLAND CREDIT HOME Email companie midland.credit2@gmail.com ID companie NMLS: 315276. Site-ul companiei: midlandcreditonline.com Motto: Investiția pentru generații.
ANONIM a comentat Legea 428 2006
    Obținerea unui împrumut legitim au fost întotdeauna o problemă uriașă Pentru atât de mulți clienți care au nevoi financiare. Problema creditului necorespunzător și a garanțiilor sunt ceva de care clienții sunt întotdeauna îngrijorați atunci când solicită un împrumut de la un creditor legitim. Dar MIDLAND CREDIT FIRM a făcut această diferență în industria creditelor. MIDLAND CREDIT FIRM a fost acreditat de consiliul organizației de creditare pentru a acorda împrumuturi clienților locali și internaționali cu o dobândă de 3%. Ni s-a oferit privilegiul de a vă satisface nevoile financiare. Problema creditului nu ar trebui să te împiedice să obții împrumutul de care ai nevoie. Serviciile noastre includ următoarele: - * Împrumuturi pentru investitori *Consolidarea datoriilor * Ipoteca a doua * Împrumuturi de afaceri *Imprumuturi personale * Împrumuturi internaționale Fără securitate socială și fără cec de credit, 100% garanție. Tot ce trebuie să faceți este să ne anunțați exact ce doriți și cu siguranță vom face ca visul dvs. să devină realitate. MIDLAND CREDIT FIRM spune DA atunci când băncile dvs. spun NU. În sfârșit, finanțăm o firmă de împrumuturi la scară mică, intermediari, instituții financiare la scară mică pentru că avem capital nelimitat. Pentru detalii suplimentare despre cumpărarea unui împrumut de la noi: Răspundeți imediat la acest e-mail: midland.credit2@gmail.com Nume companie: MIDLAND CREDIT HOME Email companie midland.credit2@gmail.com ID companie NMLS: 315276. Site-ul companiei: midlandcreditonline.com Motto: Investiția pentru generații.
ANONIM a comentat Legea 253 2010
    We are Ireland based major/Direct providers of Fresh Cut BG, SBLC, POF, MTN, Bonds and CDs and this financial instruments are specifically for lease and sale.We are one of the leading Financial instrument providers with offices all over Europe. we always deliver on time and precision as Set forth in the agreement. You are at liberty to engage our leased facilities into trade programs, project financing, Credit line enhancement, Corporate Loans (Business Start-up Loans or Business Expansion Loans), Equipment Procurement Loans (Industrial Equipment, Air crafts, Ships, etc.) as well as other financial instruments issued from AAA Rated bank such as HSBC Bank Hong Kong, HSBC Bank London, Deutsche Bank AG Frankfurt, Barclays Bank , Standard Chartered Bank and others on lease at the lowest available rates depending on the face value of the instrument needed, Our Terms and Conditions are reasonable. DESCRIPTION OF INSTRUMENTS: 1. Instrument: Bank Guarantee (BG)/SBLC (Appendix A) 2. Total Face Value: 10M MIN to 50B MAX USD or Euro 3. Issuing Bank: HSBC, Deutsche Bank Frankfurt, UBS or any Top 25 . 4. Age: One Year, One Day 5. Leasing Price: 4+ 2% 6. Sale Price: 32+2% 7. Delivery by SWIFT . 8. Payment: MT103-23 9. Hard Copy: Bonded Courier within 7 banking days. If you have need for Corporate loans, International project funding, etc. or if you have a client that requires funding for his project or business, We are also affiliated with lenders who specialize on funding against financial instruments, such as BG, SBLC, POF or MTN, we fund 100% of the face value of the financial instrument. Inquiries from agents/ brokers/ intermediaries are also welcomed; do get back to us if you are interested in any of our services and for quality service. Name : Finn Walsh E-mail : everydayfinancedesignated@gmail.com Skype id : everydayfinancedesignated@gmail.com
ANONIM a comentat OUG 157 2001
    Stimate Domn / Ma, Fericirea zilei! Sunt Jeannie Tucker, creditor privat care acordă împrumuturi persoanelor fizice, companiilor și instituțiilor guvernamentale cu o dobândă scăzută de 3%. Știu că există o mulțime de familii care trăiesc cu plata pentru a verifica plata și alte care nu pot avea grijă de obligațiile lor financiare și din acest motiv, sunt aici pentru restaurare financiară. Ofer o gamă largă de servicii financiare, care include: Planificare de afaceri, Finanțe comerciale și de dezvoltare, Proprietăți și credite ipotecare, Împrumuturi de consolidare a creanțelor, Împrumuturi pentru afaceri, împrumuturi private, Refinanțare la domiciliu, Împrumuturi hoteliere, împrumuturi pentru studenți etc. Răspundeți imediat prin e-mail de mai jos pentru mai multe informatii. E-mail: (jeannietuckerfinancialservice@gmail.com)
ANONIM a comentat Legea 4 1966
    DO YOU THINK OF GETTING A LOAN?? APPLY TODAY FOR AFFORDABLE 100% LEGITIMATE HOME/REAL ESTATE/PERSONAL/BUSINESS LOANS Email for immediate response: (dr.bradleylouisloans@gmail.com) Text/Call (917) 383-2689 DO YOU NEED A LOAN? Are Financially down, Cry no more, Financial problem is nothing to cry about, it something we will have to fight against in one Love, Understanding, Trust and Unity. So our faith as Legitimate Financial Consultants is putting an end to the financial hardship. We are investors providing financial services and we specialize in both start up projects,Home Finance and existing businesses needing funding or Loan for expansion. We are committed to helping businesses develop and succeed.Do you have a low credit score and you are finding it hard to obtain capital loan from local banks and other financial institutes? Do you need an urgent loan to buy a house? If Yes worry no more for we are out here to help the less financial privileges get the loan they need to get back on their feet no matter your credit score, you can say goodbye to all your financial crisis and difficulties. We offer loans ranging from ($5,000.00.USD To $500,000,000.00.USD) At a low and affordable interest rate of 2%, without collateral and without credit check. Bradley Louis Loans holds all of the information about how to obtain money quickly and painlessly (dr.bradleylouisloans@gmail.com) Text/Call (917) 383-2689 Need emergency funds? Apply now and get your cash approval. we offer the following financial services: *Personal loans, *Debt consolidation loans, *Venture capital, *Business loans, *Education loans, *Home loans *Car Loans *Hotel Loans And many more. Are you looking for genuine loan? contacting the right company for legitimate loan lender have always been a huge problem to clients who have financial problem and in need of solution to it at an affordable interest rate? Are you in any financial mess or do you need funds to start up your own home project and real estate development? Do you need a loan to start a nice small or large scale and medium business? contact us today (dr.bradleylouisloans@gmail.com) Text/Call (917) 383-2689 Look forward to your response, Dr. Bradley Louis Text/Call (917) 383-2689
Alte acte pe aceeaşi temă cu Decizia 563/2018
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu