DECIZIE Nr.
562 din 14 aprilie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 30, art. 31, art. 31 1, art. 32, art.
33 si art. 34 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001 si a celor
ale art. 49 si art. 50 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE: CURTEA
CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 357 din 27 mai 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 30, 31, 311 32, 33
şi 34 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a celor ale art.
49 şi 50 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Consiliul Local al
Comunei Dudeştii Noi în Dosarul nr. 5.279/30/2008 al Tribunalului Timiş -
Secţia comercială şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent învederează Curţii că autorul
excepţiei, precum şi părţile Gehl Nicolae şi Primăria Comunei Dudeştii Noi au
transmis câte o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de
judecată, pentru a-şi angaja apărători.
Având cuvântul referitor la această solicitare,
procurorul se opune acordării unui nou termen de judecată, arătând că atât
autorul excepţiei, cât şi celelalte două părţi au beneficiat de un interval de
timp suficient de lung, de la data ridicării excepţiei, până la prezentul
termen, pentru a-şi pregăti apărarea.
Deliberând, Curtea respinge cererile de amânare ca
insuficient motivate, potrivit art. 156 alin. (1) din Codul de procedură
civilă.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, în ceea ce
priveşte prevederile criticate din Legea nr. 215/2001, şi ca inadmisibilă, în
ceea ce priveşte prevederile criticate din Codul de procedură civilă.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 12 noiembrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 5.279/30/2008, Tribunalul Timiş - Secţia comercială şi de
contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 30, 31, 311, 32, 33 şi 34
din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a celor ale art. 49 şi
50 din Codul de procedură civilă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost
ridicată de Consiliul Local al Comunei Dudeştii Noi, într-o cauză având ca
obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva hotărârii de
invalidare a mandatului unui consilier local.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 311 din
Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 sunt discriminatorii întrucât,
spre deosebire de dispoziţiile Legii contenciosului administrativ, nu impun
parcurgerea unei proceduri prealabile. Se arată că acelaşi text de lege încalcă
dreptul la un proces echitabil întrucât nu prevede nicio cale de atac împotriva
hotărârii instanţei de contencios administrativ pronunţată în soluţionarea
contestaţiilor la hotărârile de validare sau invalidare a mandatelor
consilierilor locali. Precizează, în continuare, că „celelalte articole încalcă
principiul separaţiei puterilor în stat, în condiţiile în care consilierii
aleşi se validează singuri".
Tribunalul Timiş - Secţia comercială şi de contencios
administrativ apreciază că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că prevederile de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei,
precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 30, 31, 311, 32, 33 şi 34 din Legea
administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, modificată şi completată
prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2008 privind unele măsuri pentru
organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei
publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177
din 7 martie 2008, precum şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66 din
28 mai 2008 pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice
locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor
politice şi a campaniilor electorale, precum şi pentru modificarea Legii nr.
35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor
administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr.
215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. De asemenea,
obiect al excepţiei îl formează şi prevederile art. 49 şi 50 din Codul de
procedură civilă. Textele de lege criticate au următorul cuprins:
-Art. 30 din Legea nr. 215/2001: „(1) Constituirea
consiliilor locale se face în termen de 20 de zile de la data desfăşurării
alegerilor, după îndeplinirea prevederilor art. 38 alin. (1) şi (11)
din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor
electorale, cu modificările şi completările ulterioare. Convocarea
consilierilor declaraţi aleşi pentru şedinţa de constituire se face de către
prefect. La şedinţa de constituire pot participa prefectul sau reprezentantul
său, precum şi primarul, chiar dacă procedura de validare a mandatului acestuia
nu a fost finalizată.
(2) Şedinţa este legal constituită dacă participă
cel puţin două treimi din numărul consilierilor aleşi. In cazul în care nu se
poate asigura această majoritate, şedinţa se va organiza, în aceleaşi condiţii,
peste 3 zile, la convocarea prefectului. Dacă nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituită, se va
proceda la o nouă convocare de către prefect, peste alte 3 zile, în aceleaşi
condiţii.
(3) In situaţia în care consiliul local nu se poate
reuni nici la această ultimă convocare, din cauza absenţei, fără motive
temeinice, a consilierilor, prefectul va declara vacante, prin ordin, locurile
consilierilor aleşi care au lipsit nemotivat de la cele 3 convocări anterioare,
dacă aceştia nu pot fi înlocuiţi de supleanţii înscrişi pe listele de candidaţi
respective, organizându-se alegeri pentru completare, în termen de 30 de zile,
în condiţiile Legii privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.
(4) Ordinul prefectului prin care se declară
vacante locurile consilierilor care au lipsit nemotivat poate fi atacat de cei
în cauză la instanţa de contencios administrativ, în termen de 5 zile de la
comunicare. Hotărârea instanţei este definitivă şi irevocabilă.
(5) Absenţa consilierilor de la şedinţa de
constituire este considerată motivată dacă se face dovada că aceasta a
intervenit din cauza unei boli care a necesitat spitalizarea sau a făcut
imposibilă prezenţa acestora, a unei deplasări în străinătate în interes de
serviciu sau a unor evenimente de forţă majoră.";
- Art. 31 din Legea nr. 215/2001: „(1) Lucrările
şedinţei de constituire sunt conduse de cel mai în vârstă consilier, asistat de
2 consilieri dintre cei mai tineri.
(2) Pentru validarea mandatelor, consiliile locale
aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, pe întreaga durată a mandatului, o
comisie de validare alcătuită din 3-5
consilieri.
(3) Comisia de validare examinează legalitatea
alegerii fiecărui consilier şi propune consiliului local validarea sau
invalidarea mandatelor.
(4) Comisia de validare va propune invalidarea
alegerii unui consilier numai în cazul în care se constată încălcarea
condiţiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului s-a făcut prin
fraudă electorală, constatată în condiţiile Legii privind alegerea
autorităţilor administraţiei publice locale.
(5) Validarea sau invalidarea mandatelor se face,
în ordine alfabetică, cu votul deschis al majorităţii consilierilor prezenţi la
şedinţă. Persoana al cărei mandat este supus validării sau invalidării nu
participă la vot.";
-Art. 311 din Legea nr. 215/2001: „(1)
Hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacată de cei
interesaţi la instanţa de contencios administrativ în termen de 5 zile de la
adoptare sau, în cazul celor absenţi de la şedinţă, de la comunicare.
(2) Instanţa de contencios administrativ se pronunţă
în cel mult 30 de zile. In acest caz, procedura prealabilă nu se mai
efectuează, iar hotărârea primei instanţe este definitivă şi irevocabilă";
- Art. 32 din Legea nr. 215/2001: „(1) Consilierii
locali ale căror mandate au fost validate depun în faţa consiliului local
următorul jurământ în limba română: «Jur să respect Constituţia şi legile ţării
şi să fac, cu bună-credinţă, tot ceea ce stă în puterile şi priceperea mea
pentru binele locuitorilor comunei (oraşului, municipiului, judeţului)... Aşa
să-mi ajute Dumnezeu!»
(2) Consilierii locali care refuză să depună
jurământul sunt consideraţi demisionaţi de drept.
(3) Jurământul poate fi depus şi fără formulă
religioasă. ";
-Art. 33 din Legea nr. 215/2001: „In cazul în care
consilierul local declarat ales renunţă la mandat înainte de validare
sau refuză să depună jurământul, se supune validării mandatul primului supleant
înscris pe lista partidului politic, a alianţei politice sau a alianţei
electorale respective, dacă până la validarea mandatului partidele şi
alianţele politice confirmă în scris apartenenţa la partid. In cazul în care
locurile rămase vacante nu pot fi completate cu supleanţi, conform legii, iar
numărul de consilieri locali se reduce sub jumătate plus unu, se vor organiza
alegeri parţiale pentru completare, în termen de 90 de zile.";
- Art. 34 din Legea nr. 215/2001: „(1) După
validare, în şedinţa de constituire a consiliului local, consilierii locali
depun jurământul prevăzut la art. 32.
(2) Consiliul local se declară legal constituit,
dacă majoritatea consilierilor locali validaţi au depus jurământul.
Constituirea consiliului local se constată prin hotărâre, adoptată cu votul
majorităţii consilierilor locali validaţi."
- Art. 49 din Codul de procedură civilă: „(1)
Oricine are interes poate interveni într-o pricină ce se urmează între alte
persoane.
(2) Intervenţia este în interes propriu când cel
care intervine invocă un drept al său.
(3) Ea este în interesul uneia din părţi când
sprijină numai apărarea acesteia."
- Art. 50 din Codul de procedură civilă: „(1)
Cererea de intervenţie în interes propriu va fi făcută în forma prevăzută
pentru cererea de chemare în judecată.
(2) Ea se poate face numai în faţa primei instanţe
şi înainte de închiderea dezbaterilor.
(3) Cu învoirea părţilor, intervenţia în interes
propriu se poate face şi în instanţa de apel."
In opinia autorului excepţiei, textele de lege
criticate contravin următoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 1 alin. (4)
care consacră principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 16
alin. (1) potrivit cărora cetăţenii sunt egali în faţa legii, fără privilegii
şi fără discriminări, art. 21 alin. (3) care garantează dreptul părţilor la un
proces echitabil şi art. 129 privind folosirea căilor de atac. Totodată,
autorul excepţiei susţine că sunt nesocotite, în plus, prevederile art. 2 din
Protocolul nr. 7 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale care consacră dreptul la două grade de jurisdicţie în
materie penală.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată următoarele:
I. Textele criticate din Legea administraţiei publice
locale nr. 215/2001 instituie regulile ce trebuie respectate în cadrul etapei
de constituire a consiliilor locale. Legiuitorul român a înţeles să edicteze o
serie de norme care să disciplineze acest proces, reglementând etapele ce
trebuie parcurse şi operaţiunile ce trebuie îndeplinite. In acest scop, a
stabilit ordinea logică şi cronologică în care acestea să se desfăşoare, astfel
încât constituirea consiliului local să aibă loc cu celeritate. Totodată,
aceste reguli sunt menite să eficientizeze procesul de constituire a
consiliului local, pentru ca aleşii locali să aibă îndrituirea de a se ocupa de
treburile publice, în aşa fel încât interesele comunităţii locale să nu aibă de
suferit.
Astfel, art. 30 din Legea nr. 215/2001 cuprinde reguli
referitoare la şedinţa de constituire a consiliului local, şi anume reguli
privitoare la convocarea consilierilor declaraţi aleşi, la persoanele care pot
participa la şedinţă, la modalitatea de constituire legală a acesteia, la
vacantarea, prin ordin al prefectului, a locurilor consilierilor aleşi care au
lipsit nemotivat la 3 convocări consecutive, precum şi la contestarea acestui
ordin; art. 31 şi 311 se referă la conducerea lucrărilor şedinţei,
la alegerea comisiei de validare a mandatelor, la activitatea acesteia şi la
modalitatea de atacare a hotărârilor de validare sau invalidare a mandatelor,
luate cu votul majorităţii consilierilor prezenţi; art. 32 prevede formula
jurământului şi considerarea ca demisionaţi de drept a consilierilor care au
refuzat depunerea acestuia; art. 33 dispune cu privire la situaţiile în care un
consilier local declarat ales renunţă la mandat înainte de validare sau refuză
să depună jurământul şi, în fine, art. 34 conţine norme privitoare la
declararea ca legal constituit a consiliului local.
Toate aceste operaţiuni tehnice nu pun în niciun fel în
discuţie, aşa cum susţine autorul excepţiei, principiul separaţiei şi
echilibrului puterilor în stat.
Singurul text de lege care ar putea fi examinat prin
prisma unei posibile încălcări a principiului amintit este cel al art. 31 alin.
(4) şi (5), presupunând că autorul excepţiei este nemulţumit că validarea sau
invalidarea mandatelor se face prin votul majorităţii consilierilor prezenţi la
şedinţă, în baza propunerii comisiei de validare, iar nu printr-o hotărâre
pronunţată de o instanţă judecătorească. Dar nu poate fi reţinută nicio
asemenea critică, întrucât comisia de validare efectuează operaţiuni care se
consemnează în acte care au doar caracter constatator, care nu produc efecte
juridice şi nu pot forma obiectul unor acţiuni în justiţie. In acest sens a
statuat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 190 din 12 februarie 2009,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 2 aprilie
2009.
Membrii comisiei de validare nu fac altceva decât să
constate, mai întâi, dacă au fost întrunite de către candidaţii aleşi
condiţiile de eligibilitate prevăzute de art. 4 din Legea nr. 67/2004 pentru
alegerea autorităţilor administraţiei publice locale [respectiv să aibă
cetăţenie română, să aibă drept de vot, să fi împlinit, până în ziua alegerilor
inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani, să nu le fie interzisă asocierea în
partide politice, potrivit art. 40 alin. (3) din Constituţia României,
republicată, şi să aibă domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale
în care urmează să fie alese]. Or, o asemenea verificare nu prezintă
caracteristicile unei activităţi jurisdicţionale de natură să constituie o
intruziune a executivului în atribuţiile puterii judecătoreşti.
In ceea ce priveşte dispoziţiile art. 311
din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, Curtea a statuat, prin
Decizia nr. 101 din 20 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 134 din 4 martie 2009, că exceptarea de la parcurgerea
procedurii prealabile şi caracterul definitiv şi irevocabil al hotărârii
judecătoreşti pronunţate în primă instanţă în soluţionarea contestaţiilor la
hotărârile consiliilor locale de validare sau invalidare a mandatului de
consilier local nu constituie încălcări ale accesului liber la justiţie sau ale
dreptului la un proces echitabil.
II. Cât priveşte excepţia de neconstituţionalitate al
cărei obiect îl constituie prevederile art. 49 şi 50 din Codul de procedură
civilă, Curtea constată că este inadmisibilă şi urmează să fie respinsă ca
atare, întrucât autorul acesteia nu formulează niciun fel de critici prin care
să încerce să demonstreze contrarietatea acestora cu texte sau principii din
Legea fundamentală. Prin urmare, sesizarea din prezenta cauză nu îndeplineşte
exigenţele cuprinse în art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit cărora „Sesizările
trebuie făcute în formă scrisă şi motivate".
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
I. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 30, art. 31, art. 311,
art. 32, art. 33 şi art. 34 din Legea administraţiei publice locale nr.
215/2001, excepţie ridicată de Consiliul Local al Comunei Dudeştii Noi în
Dosarul nr. 5.279/30/2008 al Tribunalului Timiş - Secţia comercială şi de
contencios administrativ.
II. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 49 şi art. 50 din Codul de procedură
civilă, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi
instanţe.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 aprilie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăteanu