DECIZIE Nr. 56
din 14 martie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 pct. 1 lit. a) si pct. 12 din
Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 184 din 23 martie 2010
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Fabian Niculae -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 1 lit. a) şi
pct. 12 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie
ridicată de Societatea Comercială „Cotesa Construct" - S.R.L. în
Dosarul nr. 16.268/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a
comercială.
La apelul nominal se constată lipsa
părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal
îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, reţine următoarele:
Prin Incheierea din 26 iunie 2009, pronunţată
în Dosarul nr. 16.268/3/2009, Tribunalul Bucureşti - Secţia a
VII-a comercială a sesizat Curtea Constituţională cu
excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 pct. 1 lit.
a) şi pct. 12 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.
Excepţia a fost ridicată de Societatea
Comercială „Cotesa Construct" - S.R.L. într-o cauză având ca
obiect o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate autorul susţine
că introducerea unei prezumţii de insolvenţă, stabilirea
unui termen de doar 30 de zile de la scadenţă şi stabilirea unui
prag minim de 10 mii RON sunt de natură să îngrădească
exercitarea liberă a oricărei activităţi economice
bazată pe economia de piaţă, libera iniţiativă şi
concurenţă, prin reglementarea într-un mod simplist şi uniform a
unor situaţii concrete, fără a se ţine seama de
complexitatea vieţii economice şi a mediului de afaceri
încălcându-se prevederile constituţionale citate.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a
comercială consideră că
dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie prevederile art. 3 pct. 1 lit. a) şi pct. 12 din Legea nr.
85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006 care la data sesizării
Curţii Constituţionale aveau următorul conţinut:
- Art. 3 pct. 1 lit. a): „In înţelesul
prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele
semnificaţii:
1. insolvenţă
este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin
insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata
datoriilor exigibile: [...]";
- Art. 3 pct. 12: „In înţelesul prezentei legi,
termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
[...]
12. valoare-prag reprezintă
cuantumul minim al creanţei, pentru a putea fi introdusă cererea
creditorului. Acesta este de 10.000 lei (RON), iar pentru salariaţi, de 6
salarii medii pe economie;".
Examinând excepţia, Curtea constată că,
faţă de data la care a fost formulată excepţia, partea
introductivă a art. 3 pct. 1 lit. a) şi art. 3 pct. 12 au fost
modificate prin Legea nr. 277/2009 privind aprobarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 173/2008 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei şi pentru
modificarea lit. c a art. 6 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de
timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din
14 iulie 2009, astfel că textele de lege criticate au acum următorul
conţinut:
- Art. 3 pct. 1 lit. a): „In înţelesul prezentei
legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele
semnificaţii:
1. insolvenţă
este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin
insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata
datoriilor certe, lichide şi exigibile:
a) insolvenţă este prezumată ca fiind
vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la
scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai
mulţi creditori;";
- Art. 3 pct. 12: „cuantumul minim al creanţei,
pentru a putea fi introdusă cererea creditorului, este de 30.000 lei, iar
pentru salariaţi, de 6 salarii medii pe economie;".
Având în vedere că noile prevederi au preluat în
mare parte soluţia legislativă a vechii reglementări şi
jurisprudenţa sa constantă în astfel de situaţii, Curtea va
analiza dispoziţiile legale astfel cum au fost modificate.
In opinia autorului excepţiei de
neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin
dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 45 privind libertatea
economică şi art. 135 alin. (1) şi (2) privind economia.
Curtea constată că autorul excepţiei de
neconstituţionalitate cere, de fapt, modificarea şi completarea
prevederilor legale, fapt ce excedează competenţei Curţii
Constituţionale, întrucât, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din
Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 643 din 16 iulie 2004, „Curtea Constituţională se
pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu
privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau
completa prevederile supuse controlului".
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al
art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 1 lit. a) şi
pct. 12 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie
ridicată de Societatea Comercială „Cotesa Construct" - S.R.L. în
Dosarul nr. 16.268/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a
comercială.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 14 ianuarie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae