Decizia Nr.556 din 18.09.2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 158 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Asociaţia de Proprietari Bloc Romarta din Craiova în Dosarul nr. 37.833/215/2016 al Judecătoriei Craiova - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.944D/2017.2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă. În acest sens arată că autoarea excepţiei solicită Curţii Constituţionale să interpreteze textul de lege criticat, precum şi să complinească o omisiune legislativă, aspect care excedează competenţei acesteia.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 13 decembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 37.833/215/2016, Judecătoria Craiova - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 158 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Asociaţia de Proprietari Bloc Romarta din Craiova, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în pretenţii, în care s-a invocat excepţia nelegalei îndepliniri a procedurii de citare.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că, în cazul persoanelor juridice care au indicat în mod expres reprezentantul lor legal, acesta este prezumat a fi persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură, în sensul art. 158 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel încât, în acest caz, procedura de citare este legal îndeplinită dacă actele de procedură sunt primite de reprezentantul legal. Or, textul de lege criticat prevede obligaţia indicării explicite a persoanei însărcinate cu primirea actelor de procedură, iar nu a indicării reprezentantului legal. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate sunt constituţionale în măsura în care prin persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură se înţelege şi reprezentantul legal al persoanei juridice. Cu alte cuvinte, în cazul în care persoana juridică a indicat reprezentantul său legal, nu mai este necesară şi precizarea, în sensul textului de lege criticat, că acesta este persoana însărcinată cu primirea actelor de corespondenţă. Se susţine, astfel, în mod implicit, că o altfel de interpretare a textului de lege criticat ar contraveni prevederilor art. 21 alin. (1), (2) şi (3) din Constituţie.6. Judecătoria Craiova - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens se apreciază că autoarea excepţiei urmăreşte doar determinarea modalităţii de interpretare a textului de lege criticat.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 158 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: „(1) În caz de alegere de domiciliu sau, după caz, de sediu, dacă partea a arătat şi persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură, comunicarea acestora se va face la acea persoană, iar în lipsa unei asemenea menţiuni, comunicarea se va face, după caz, potrivit art. 155 sau 156." Prevederile legale criticate fac trimitere la dispoziţiile art. 155 - Locul citării şi art. 156 - Obligaţia alegerii locului citării din acelaşi act normativ. 11. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (1)-(3) referitoare la accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în aplicarea principiului disponibilităţii, prevăzut de art. 9 din Codul de procedură civilă, prevederile textului de lege criticat dispun în legătură cu posibilitatea de alegere a locului citării şi al comunicării altor acte de procedură, prin excepţie de la procedura de drept comun al locului citării, reglementată de art. 155 şi art. 156 din Codul de procedură civilă. Astfel, în sensul textului de lege criticat, părţile pot indica alt domiciliu sau, după caz, sediu, în vederea comunicării actelor de procedură, însă aplicarea acestei proceduri este condiţionată în mod expres de indicarea şi a persoanei însărcinate cu primirea actelor de procedură. Prin urmare, neindicarea, în acest caz, a mandatarului procesual al părţii este sancţionată cu aplicarea dreptului comun în materie, respectiv comunicarea actelor de procedură se va face la locul în care partea îşi are domiciliul/sediul, respectiv, în condiţiile art. 155 şi art. 156 din Codul de procedură civilă.13. Astfel cum reiese din actul de sesizare al Curţii cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate, în cauză, instanţa de judecată a invocat excepţia nelegalei îndepliniri a procedurii de citare cu una dintre părţi, deoarece aceasta a fost citată la sediu, şi nu la adresa de corespondenţă precizată în întâmpinare. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a considerat că procedura de citare este legal îndeplinită în acest caz, deoarece partea nu indicase şi persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură, or, conform dispoziţiilor exprese ale art. 158 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în lipsa acestei indicări, citarea se face la sediu, iar nu la adresa indicată de parte. Mai mult, autoarea excepţiei a considerat că şi în cazul în care citarea se face la adresa indicată în alegerea de domiciliu, în sensul art. 158 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dar partea nu a indicat în mod expres cine este persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură, însă acestea sunt primite de reprezentantul legal al părţii, procedura de citare este legal îndeplinită, dat fiind faptul că, în acest caz, în opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, se prezumă că reprezentantul legal al părţii este şi persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură. 14. În motivarea excepţiei se arată, în esenţă, că, în cazul persoanelor juridice care au indicat în mod expres reprezentantul lor legal, acesta este prezumat a fi persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură, în sensul art. 158 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel încât, în acest caz, procedura de citare este legal îndeplinită dacă actele de procedură sunt primite de reprezentantul legal. Se susţine, implicit, că o interpretare contrară a textului de lege criticat încalcă dispoziţiile art. 21 alin. (1)-(3) din Constituţie.15. Analizând aceste susţineri, Curtea reţine că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate critică modul concret în care instanţa de judecată a interpretat şi a aplicat dispoziţiile legale criticate, în cauza dedusă soluţionării sale. Or, aceste susţineri nu reprezintă argumente de neconstituţionalitate a normei legale incidente, referindu-se, în mod explicit şi singular, la aspecte referitoare la fondul cauzei deduse soluţionării instanţei de judecată, a căror analiză implică o corelare şi interpretare a normelor legale incidente, raportate la situaţia de fapt. În temeiul art. 2 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii normelor legale cu care a fost sesizată, iar nu asupra modalităţii de interpretare şi aplicare a acestora în cauza dedusă judecăţii de fond. Mai mult, în sensul jurisprudenţei Curţii Constituţionale, de principiu, nu intră în atribuţiile sale cenzurarea interpretării date de către instanţele judecătoreşti unei dispoziţii legale, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege, în temeiul prevederilor art. 126 din Constituţie, potrivit cărora justiţia se înfăptuieşte prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 143 din 15 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 7 aprilie 2005). 16. În subsidiar, Curtea reţine că, în speţă, este de competenţa instanţei de judecată să aprecieze asupra modalităţii de îndeplinire legale a procedurii de citare, în situaţia particulară a primirii actelor de procedură de către reprezentantul legal al unei persoane juridice, atunci când comunicarea acestora s-a făcut, în ipoteza alegerii de domiciliu, în lipsa indicării exprese a faptului că reprezentantul legal este şi persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură. Aceasta este o problemă de interpretare şi aplicare a legii de către instanţa de judecată, care trebuie să se asigure că scopul procedurii de citare, şi anume acela de a realiza o încunoştinţare efectivă a părţii, este pe deplin asigurat.17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 158 alin. (1) din Codul de procedură civilă ridicată de Asociaţia de Proprietari Bloc Romarta din Craiova în Dosarul nr. 37.833/215/2016 al Judecătoriei Craiova - Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Craiova - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 18 septembrie 2018.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. VALER DORNEANUMagistrat-asistent,Irina-Loredana Gulie