Decizia Nr.554 din 07.09.2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Florentina Gabriela Barbir, prin mandatar Gabriel Dănuţ Barbir, în Dosarul nr. 1.150/1/2018/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 874D/2018. 2. La apelul nominal se prezintă Gabriel Dănuţ Barbir, mandatar, pentru autoarea excepţiei Florentina Gabriela Barbir. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că mandatarul autoarei excepţiei a depus concluzii scrise în susţinerea acesteia, în cuprinsul cărora solicită să fie lăsat să îşi susţină oral cauza, eliberarea unei copii electronice a înregistrării şedinţei de judecată şi suspendarea prezentului dosar, întrucât, în opinia sa, există motive pertinente pentru suspendare, în acest sens invocând un dosar aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi un dosar aflat pe rolul Curţii Constituţionale cu obiect diferit de cel din prezenta cauză. De asemenea, magistratul-asistent referă asupra faptului că mandatarul a anexat concluziilor scrise o procură judiciară din care rezultă că este soţul autoarei excepţiei de neconstituţionalitate şi este împuternicit să o reprezinte în faţa instanţelor judecătoreşti şi a instituţiilor statului, asistat la nevoie de un avocat ales, însă nu rezultă că mandatarul este licenţiat în drept. Totodată, acesta a depus, în copie, o declaraţie pe propria răspundere, conform prevederilor ordonanţelor militare din perioada stării de urgenţă, şi un extras de pe site-ul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la un dosar în care este parte mandanta sa.4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii de suspendare a cauzei.5. Curtea, în temeiul art. 55 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, respinge cererea de suspendare a cauzei şi admite cererea mandatarului autoarei excepţiei de neconstituţionalitate de a susţine oral criticile formulate.6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul mandatarului autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care pune concluzii de admitere a acesteia, reiterând criticile de neconstituţionalitate cuprinse în notele scrise aflate la dosar.7. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei, întrucât în această materie există precedent constituţional şi nu există temeiuri pentru reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:8. Prin Încheierea din 22 mai 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.150/1/2018/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost ridicată de Florentina Gabriela Barbir, prin mandatar Gabriel Dănuţ Barbir, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de strămutare.9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că art. 9 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 şi întreaga ordonanţă de urgenţă împiedică accesul liber la justiţie, invocând Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (2) teza a doua, art. 83 alin. (3) şi art. 486 alin. (3) din Codul de procedură civilă, prin care, la paragraful 43, s-a reţinut că „statul nu a reuşit să implementeze un mecanism coerent şi eficient care să asigure posibilitatea efectivă a cetăţenilor de a recurge la calea de atac a recursului. În acest context, Curtea apreciază că în vederea atingerii standardului de creştere a calităţii actului de justiţie pe care legiuitorul şi l-a propus, trebuie stabilite remedii corelative obligaţiilor impuse justiţiabililor pentru a nu îngreuna situaţia procesuală şi financiară a acestora. În acest sens, statul are obligaţia de a reglementa măsuri pozitive pentru a asigura caracterul efectiv al dreptului de acces liber la justiţie."10. De asemenea, autoarea excepţiei apreciază că cetăţeanul cu posibilităţi financiare medii este discriminat de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013.11. În final, autoarea precizează că excepţia de neconstituţionalitate invocată nu vizează caracterul timbrabil al cererii de strămutare, ci cuantumul exagerat al taxei judiciare de timbru.12. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată, întrucât accesul la justiţie nu presupune gratuitatea actului de justiţie şi, prin urmare, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. Astfel, legiuitorul este îndreptăţit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu se afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părţile aflate în litigiu. Dovada faptului că prin instituirea taxei judiciare de timbru nu s-a îngrădit accesul liber la justiţie al petentei, inclusiv din perspectiva art. 6 din Convenţie şi art. 47 alin. (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, o reprezintă dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, care acordă dreptul justiţiabilului de a formula cerere de ajutor public judiciar în situaţia în care consideră că aceasta are un cuantum împovărător prin raportare la situaţia sa financiară. Or, în cauză, deşi petenta a susţinut că taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 lei datorată pentru soluţionarea cererii de strămutare este excesivă, nu a înţeles să uzeze de procedura ajutorului public judiciar, pus de legiuitor la îndemâna părţii care nu poate face faţă costurilor unui proces.13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise, susţinerile mandatarului autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 9 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, având următorul cuprins: „Următoarele cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces se taxează astfel:b)cereri de strămutare în materie civilă - 100 lei;".17. În opinia autoarei excepţiei, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 21 care consacră accesul liber la justiţie. De asemenea, se invocă art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 47 alin. (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, potrivit căruia „Orice persoană are dreptul la un proces echitabil, public şi într-un termen rezonabil, în faţa unei instanţe judecătoreşti independente şi imparţiale, constituită în prealabil prin lege. Orice persoană are posibilitatea de a fi consiliată, apărată şi reprezentată." 18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici asemănătoare, respingând excepţia de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, prin Decizia nr. 745 din 23 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 8 februarie 2018, şi Decizia nr. 291 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 729 din 23 august 2018. 19. Astfel, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut, cu valoare de principiu, că accesul la justiţie nu presupune gratuitatea actului de justiţie şi nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. În cadrul mecanismului statului, funcţia de restabilire a ordinii de drept, ce se realizează de către autoritatea judecătorească, este de fapt un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. În consecinţă, legiuitorul este îndreptăţit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu se afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părţile aflate în litigiu. De asemenea, accesul liber la justiţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la taxele în justiţie, fiind legal şi normal ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. 20. Mai mult, în virtutea dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora „Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice", Curtea a arătat că plata taxelor şi a impozitelor reprezintă o obligaţie constituţională a cetăţenilor. S-a reţinut, totodată, că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecată prin hotărârea pe care o pronunţă în cauză, plata acestora revenind părţii care cade în pretenţii. 21. În acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiţie este aceea că nu este un drept absolut (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57). 22. Curtea a mai subliniat că nu se poate vorbi despre un cuantum împovărător al taxei judiciare de timbru, acesta fiind unul rezonabil, cu o valoare fixă de 100 lei, care nu este de natură a afecta justiţiabilul din punct de vedere financiar. Ca atare, nu pot fi reţinute criticile referitoare la restricţionarea accesului la justiţie prin instituirea acestei taxe fixe, datorată în cazul depunerii unei cereri de strămutare în materie civilă, şi nici încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (1) şi (2) privind dreptul de proprietate privată. 23. De altfel, în ipoteza în care ar exista situaţii în care părţile să nu poată plăti taxele de timbru din cauza cuantumului excesiv al acestora şi, în consecinţă, să nu se poată adresa justiţiei, Curtea a menţionat că legiuitorul a instituit, prin prevederile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, posibilitatea instanţei de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situaţii în care partea nu poate face faţă cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanţie a liberului acces la justiţie. Aprecierea legalităţii şi a temeiniciei cererilor întemeiate pe dispoziţiile mai sus citate se realizează de către instanţa de judecată în temeiul prerogativelor conferite de Constituţie şi legi, pe baza probelor care însoţesc aceste cereri. 24. Referitor la susţinerea potrivit căreia cetăţeanul cu posibilităţi financiare medii este discriminat de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, dispoziţiile legale criticate nu aduc atingere nici principiului constituţional al egalităţii în drepturi, aplicându-se, în mod corespunzător, tuturor celor aflaţi în ipoteza normei. 25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauzele de faţă. 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Florentina Gabriela Barbir - prin mandatar Gabriel Dănuţ Barbir, în Dosarul nr. 1.150/1/2018/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 9 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 7 iulie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Bianca Drăghici