DECIZIE   Nr. 534 din 13 octombrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 197 alin. 1 din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 953 din 27 octombrie 2005

    Ioan Vida             - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Aspazia Cojocaru      - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Marilena Minca        - procuror
    Florentina Geangu     - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 197 alin. 1 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Akif Kaftar in Dosarul nr. 5.051/2004 al Judecatoriei Iasi.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Cauza fiind in stare de judecata, se da cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, aratand ca textul de lege criticat nu incalca prevederile constitutionale invocate de autorul exceptiei.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 12 mai 2005, pronuntata in Dosarul nr. 5.051/2004, Judecatoria Iasi a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 197 alin. 1 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de inculpatul Akif Kaftar, trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de ultraj.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca teza a doua a dispozitiei legale criticate, referitoare la conditionarea anularii actului de producerea unei vatamari care nu poate fi inlaturata in alt mod, contravine prevederilor constitutionale ale art. 21, referitoare la accesul liber la justitie, raportate la art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si celor ale art. 24, privind dreptul la aparare. De asemenea, apreciaza ca textul de lege criticat este neconstitutional si fata de art. 20 din Constitutie, raportat la art. 5 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    Judecatoria Iasi apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 197 alin. 1 din Codul de procedura penala este neintemeiata.
    In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat dispozitiile criticate nu sunt in contradictie cu textele constitutionale pretins incalcate. Totodata, arata ca, potrivit art. 361 alin. 2 si 3 din Codul de procedura penala, inculpatul poate ataca cu apel incheierile instantei, considerate nelegale.
    Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In ceea ce priveste neconstitutionalitatea dispozitiilor de lege criticate in raport cu prevederile art. 21 din Constitutie, raportate la art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, arata ca aceasta nu poate fi retinuta, deoarece nu se ingradeste dreptul partilor de a apela la instantele judecatoresti si de a se prevala de toate garantiile procesuale care conditioneaza intr-o societate democratica procesul echitabil. Totodata, apreciaza ca prevederile legale criticate constituie garantii ale respectarii dreptului la aparare al partilor in tot cursul procesului penal. Cat priveste dispozitiile art. 20 din Constitutie, raportate la art. 5 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, invocate, de asemenea, in motivarea exceptiei, considera ca acestea nu au incidenta in cauza.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 197 alin. 1 din Codul de procedura penala, care au urmatorul cuprins: "Incalcarile dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal atrag nulitatea actului, numai atunci cand s-a adus o vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin anularea acelui act."
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate prevederile constitutionale ale art. 21, referitoare la accesul liber la justitie, raportate la art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil, precum si cele ale art. 24, privind dreptul la aparare. De asemenea, apreciaza ca textul de lege criticat este neconstitutional si fata de art. 20 din Constitutie, referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, raportat la art. 5 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, privind dreptul la libertate si la siguranta.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta este neintemeiata. Nulitatea reprezinta o sanctiune procedurala extrema, care intervine numai atunci cand alte remedii nu sunt posibile. Cum insa nu orice incalcare a unei norme procedurale provoaca o vatamare care sa nu poata fi reparata decat prin anularea actului, legiuitorul, in art. 197 alin. 1 din Codul de procedura penala, a instituit regula potrivit careia nulitatea actului facut cu incalcarea dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal intervine numai atunci cand s-a adus o vatamare ce nu poate fi inlaturata in alt mod. Aceasta reglementare reflecta preocuparea legiuitorului de a salva actele procedurale care, desi initial nu au respectat formele procedurale, isi pot atinge scopul prin completarea sau refacerea lor. Nimic nu impiedica persoana interesata ca, in ipoteza in care exista o vatamare ce nu poate fi inlaturata, sa invoce si sa dovedeasca vatamarea pretinsa.
    Astfel fiind, normele criticate nu aduc atingere prevederilor constitutionale referitoare la accesul liber la justitie si la dreptul partilor la un proces echitabil, deoarece acestea nu ingradesc dreptul partilor de a apela la instantele judecatoresti, avand in vedere ca nulitatea relativa a actului este invocata in fata instantei judecatoresti care solutioneaza cauza, asigurandu-se astfel dreptul partilor la un proces echitabil. Pe de alta parte, potrivit art. 361 alin. 2 si 3 din Codul de procedura penala, partile pot ataca cu apel incheierile instantei, considerate nelegale.
    Prevederile art. 197 alin. 1 din Codul de procedura penala nu limiteaza nici posibilitatea partilor de a-si exercita, potrivit art. 24 din Legea fundamentala, dreptul la aparare. Dispozitiile legale criticate constituie garantii ale respectarii dreptului la aparare, invocarea nulitatii de catre partea care a suferit o vatamare procesuala fiind un mijloc de asigurare a respectarii prevederilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal.
    Cat priveste critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 197 alin. 1 din Codul de procedura penala fata de dispozitiile art. 20 din Constitutie, referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, raportate la art. 5 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, privind dreptul la libertate si la siguranta, se constata ca acestea nu au incidenta in cauza de fata.
    Este de observat ca, prin invocarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia a vizat extinderea dispozitiilor legale criticate si la alte situatii neprevazute in text, in sensul de a se permite "nulitatea incheierii instantei de judecata care nu cuprinde elementele impuse de art. 304 si art. 305 din Codul de procedura penala", ceea ce ar echivala cu transformarea instantei de contencios constitutional intr-un legislator pozitiv si ar contraveni art. 61 din Constitutie, potrivit caruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tarii.
    De altfel, in jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat asupra constitutionalitatii prevederilor art. 197 alin. 1 din Codul de procedura penala, in raport de critici similare, prin Decizia nr. 113 din 24 februarie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 215 din 14 martie 2005.
    Intrucat nu au intervenit elemente noi de natura sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii, atat solutia pronuntata prin aceasta decizie, cat si considerentele care au fundamentat-o sunt valabile si in prezenta cauza.

    Fata de cele aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 197 alin. 1 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Akif Kaftar in Dosarul nr. 5.051/2004 al Judecatoriei Iasi.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 13 octombrie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Florentina Geangu