DECIZIE Nr. 534 din 7 decembrie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 88 alin.
1 lit. f) si ale art. 127 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea
judecatoreasca
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 114 din 4 februarie 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Ion Tiuca - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 88 alin. 1 lit. f) si ale art. 127 alin. 1 din Legea nr.
92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, exceptie ridicata de Sergiu Lupascu
in Dosarul nr. 2/2004 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul de 9
judecatori.
La apelul nominal raspunde autorul exceptiei, lipsind celelalte parti, fata
de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
Cauza fiind in stare de judecata, autorul exceptiei arata ca textele legale
criticate au fost abrogate, iar noile reglementari nu au preluat solutia
legislativa anterioara. Aceasta situatie, in optica autorului exceptiei,
demonstreaza ca legiuitorul a modificat solutia legislativa initiala avand in
vedere neconstitutionalitatea acesteia. Prin urmare, se solicita admiterea
exceptiei de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulata.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca inadmisibila, intrucat reglementarile legale
criticate au fost abrogate, noul text legal in materie nepreluand solutia
legislativa anterioara.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 26 aprilie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 2/2004,
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul de 9 judecatori a sesizat
Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 88 alin. 1 lit. f) si ale art. 127 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru
organizarea judecatoreasca, exceptie ridicata de Sergiu Lupascu.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine,
in memoriul depus la instanta la 27 ianuarie 2004, ca dispozitiile art. 88
alin. 1 lit. f) si ale art. 127 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru
organizarea judecatoreasca contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 1
alin. (1), ale art. 16 alin. (1), ale art. 124 alin. (2) si (3), ale art. 126
alin. (1), ale art. 133 alin. (2) lit. a) teza a doua, precum si celor ale art.
134 alin. (2).
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate apreciaza ca sunt incalcate
prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (1), intrucat notiunea de
"stat de drept" implica intre altele "exercitarea functiei de
jurisdictie a statului prin judecatori impartiali si independenti care se supun
numai legii". Se apreciaza ca activitatea de judecata "se
infaptuieste in numele legii exclusiv de catre [...] judecatori, intrucat doar
cu privire la acestia se proclama prin art. 124 alin. (3) [din Constitutie] ca
sunt independenti si se supun numai legii", altor persoane neputandu-se
atribui puterea de judecata. De asemenea, se considera ca participarea cu vot
deliberativ a procurorilor la judecarea cauzelor care au ca obiect abateri disciplinare
ale judecatorilor este contrara principiului impartialitatii justitiei, iar
"procurorii nu prezinta garantiile de independenta stabilite prin
Constitutie in cazul judecatorilor", ceea ce "afecteaza insasi
independenta justitiei".
Ulterior, la data de 26 aprilie 2004, intr-un alt memoriu depus la
instanta, intitulat "Completari la motivarea exceptiei de
neconstitutionalitate", modificandu-si sustinerile, autorul exceptiei
considera ca prevederile criticate contravin textului constitutional al art. 16
alin. (1), intrucat, avand in vedere faptul ca atat judecatorii, cat si
procurorii au calitatea de magistrati, se impune ca "actiunile izvorate
din raporturi juridice identice sa fie solutionate dupa proceduri si competente
identice". Din aceasta perspectiva, autorul exceptiei conchide:
"competenta solutionarii actiunii disciplinare indreptate atat impotriva
judecatorilor, cat si a procurorilor ar trebui sa revina unui consiliu de
disciplina mixt format din reprezentanti apartinand ambelor categorii de
magistrati". De asemenea, se mai arata ca, daca, totusi, se considera ca
cele doua categorii de magistrati din punct de vedere al statutului lor sunt
diferite, competenta privitoare la actiunea disciplinara indreptata impotriva
acestora trebuie sa revina unor consilii de disciplina alcatuite exclusiv numai
din judecatori, respectiv procurori.
De asemenea, autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca
dispozitiile criticate contravin art. 10 din Declaratia Universala a
Drepturilor Omului, precum si art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul de 9 judecatori considera
ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului
si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate, iar in conformitate cu art. 18^1 din Legea nr.
35/1997 a fost solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate privind prevederile
art. 88 alin. 1 lit. f) din Legea nr. 92/1992 este neintemeiata, iar in ceea ce
priveste dispozitiile art. 127 alin. 1 din aceeasi lege, critica de
neconstitutionalitate este inadmisibila.
Guvernul sustine ca, in raport cu dispozitiile constitutionale ale art. 133
alin. (2) si ale art. 134 alin. (2), textul art. 88 alin. 1 lit. f) din Legea
nr. 92/1992 "este aparent neconstitutional, insa examinarea acestuia
trebuie facuta numai prin coroborare cu dispozitiile art. 155 alin. (2) din
Constitutia republicata, potrivit carora <<Institutiile prevazute de
Constitutie, existente la data intrarii in vigoare a legii de revizuire, raman
in functiune pana la constituirea celor noi>>", ceea ce
"inlatura, fara echivoc, critica de neconstitutionalitate adusa".
Totodata se apreciaza ca, potrivit art. 23 alin. (1) si (6) din Legea nr.
47/1992, devenit, dupa republicarea acestei legi, art. 29 alin. (1) si (6),
critica de neconstitutionalitate adusa art. 127 alin. 1 din Legea nr. 92/1992
este inadmisibila, intrucat acest text reglementeaza componenta comisiei de
disciplina a Ministerului Public si, prin urmare, "nu are aplicare in
solutionarea cauzei, care priveste contestarea sanctiunii disciplinare aplicate
de Consiliul Superior al Magistraturii unui judecator".
Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate privind
dispozitiile art. 88 alin. 1 lit. f) si ale art. 127 alin. 1 din Legea nr.
92/1992 pentru organizarea judecatoreasca este intemeiata.
Avocatul Poporului sustine ca rolul Consiliului Superior al Magistraturii
de consiliu de disciplina al judecatorilor este "neconform cu cel de
<<instanta de judecata in domeniul raspunderii disciplinare a
judecatorilor si procurorilor>>, prevazut de art. 134 alin. (2) din
Constitutie", iar in consecinta, "dispozitiile art. 127 din Legea nr.
92/1992 sunt si ele neconforme cu Constitutia".
Totodata se arata ca nici dispozitiile art. 87 privind compunerea
Consiliului Superior al Magistraturii din Legea nr. 92/1992 nu corespund
prevederilor constitutionale ale art. 133, "motiv pentru care acest
organism nu isi poate exercita rolul prevazut de art. 88 alin. 1 lit. f) din
Legea nr. 92/1992", iar in aceste conditii "dispozitiile art. 88
alin. 1 lit. f) si art. 127 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 devin neconforme si
cu prevederile art. 126 alin. (1) si 124 alin. (3) din Constitutie". In
ceea ce priveste "faptul ca o lege de modificare si completare a Legii nr.
92/1992 intarzie sa fie adoptata in acord cu noile dispozitii constitutionale,
[se] impune aplicarea directa a prevederilor art. 133 si 134 din Constitutie,
evitandu-se astfel crearea unui vid legislativ".
Se mai arata ca textele constitutionale ale art. 1 si 16 nu au relevanta in
cauza.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei,
precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2),
art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulata,
il constituie dispozitiile art. 88 alin. 1 lit. f), precum si ale art. 127
alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Ulterior sesizarii Curtii Constitutionale, intregul titlu V privind
Consiliul Superior al Magistraturii (art. 86 - 90) din Legea nr. 92/1992 pentru
organizarea judecatoreasca a fost abrogat expres prin art. 72 alin. (2) din
Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 599 din 2 iulie 2004 si intrata in
vigoare la data de 30 septembrie 2004. Prevederile art. 88 alin. 1 lit. f) din
Legea nr. 92/1992 nu au fost preluate in noua reglementare legislativa, care a
modificat radical compunerea Consiliului Superior al Magistraturii si modul de
realizare a rolului sau de instanta disciplinara pentru magistrati. Astfel,
potrivit art. 4 lit. a) din Legea nr. 317/2004: "Consiliul Superior al
Magistraturii este alcatuit din 19 membri, din care:
a) 9 judecatori si 5 procurori, alesi in adunarile generale ale
magistratilor, care compun cele doua sectii ale Consiliului, una pentru
judecatori si una pentru procurori". De asemenea, potrivit prevederilor
art. 44 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al
Magistraturii:
"Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste, prin sectiile sale,
rolul de instanta de judecata in domeniul raspunderii disciplinare a
judecatorilor si a procurorilor, pentru faptele prevazute in Legea privind
statutul magistratilor nr. 303/2004, precum si pentru exercitarea functiei cu
rea-credinta sau grava neglijenta de catre acestia, daca fapta nu constituie
infractiune."
In ceea ce priveste dispozitiile art. 127 alin. 1 din Legea nr. 92/1992,
acestea au fost abrogate expres prin art. 107 alin. (2) lit. b) din Legea nr.
303/2004 privind statutul magistratilor, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004 si intrata in vigoare la data de
27 septembrie 2004. Titlul IV, privind raspunderea magistratilor, al acestei legi
nu a preluat solutia legislativa anterioara, aceasta prevazand la art. 99 ca
"Sanctiunile disciplinare prevazute la art. 98 se aplica de sectiile
Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile legii sale organice".
Textele constitutionale invocate de autorul exceptiei de
neconstitutionalitate in sustinerea acesteia sunt art. 1 alin. (3), art. 16
alin. (1), art. 124 alin. (2) si (3), art. 126 alin. (1), art. 133 alin. (2)
lit. a) teza a doua, precum si art. 134 alin. (2). Autorul exceptiei a invocat
in mod gresit dispozitiile art. 1 alin. (1) din Constitutie, in realitate, din
motivarea exceptiei rezulta ca acesta s-a referit la cele ale alin. (3) al art.
1. Aceste dispozitii constitutionale au urmatorul cuprins:
- Art. 1 alin. (3): "Romania este stat de drept, democratic si social,
in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera
dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta
valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si
idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate.";
- Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a
autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
- Art. 124 alin. (2) si (3): "(2) Justitia este unica, impartiala si
egala pentru toti.
(3) Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.";
- Art. 126 alin. (1): "Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de
Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.";
- Art. 133 alin. (2) lit. a) teza a doua: "(2) Consiliul Superior al
Magistraturii este alcatuit din 19 membri, din care:
a) 14 sunt alesi in adunarile generale ale magistratilor si validati de
Senat; acestia fac parte din doua sectii, una pentru judecatori si una pentru
procurori; prima sectie este compusa din 9 judecatori, iar cea de-a doua din 5
procurori.";
- Art. 134 alin. (2): "Consiliul Superior al Magistraturii
indeplineste rolul de instanta de judecata, prin sectiile sale, in domeniul
raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor, potrivit procedurii
stabilite prin legea sa organica. In aceste situatii, ministrul justitiei,
presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al
Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu au drept de
vot."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine ca, in
esenta, critica de neconstitutionalitate consta, in prima varianta a motivarii,
in sustinerea ca solutionarea actiunii disciplinare indreptate impotriva
judecatorilor intra in competenta Consiliului Superior al Magistraturii, compus
atat din judecatori, cat si din procurori, aceasta incalcand prevederile art. 1
alin. (3), ale art. 124 alin. (2) si (3), ale art. 126 alin. (1), ale art. 133
alin. (2) lit. a) teza a doua, precum si ale art. 134 alin. (2). In a doua
varianta a motivarii, se arata ca, desi atat judecatorii, cat si procurorii au
calitatea de magistrati, competenta de solutionare a actiunii disciplinare
indreptate impotriva celor din urma apartine unei comisii de disciplina formate
exclusiv din procurori, iar in ceea ce ii priveste pe judecatori, aceasta
actiune este solutionata chiar de Consiliul Superior al Magistraturii, care are
in compunere atat judecatori, cat si procurori, ceea ce contravine principiului
egalitatii prevazut de art. 16 alin. (1) din Constitutie; din aceasta
perspectiva, autorul exceptiei considera ca solutionarea actiunii disciplinare
indreptate atat impotriva judecatorilor, cat si a procurorilor fie ar trebui sa
revina unui consiliu de disciplina mixt format din reprezentanti apartinand
ambelor categorii de magistrati, fie "actiunea disciplinara exercitata
impotriva procurorilor va trebui solutionata de catre un consiliu de disciplina
avand in compunere numai procurori", iar "actiunea disciplinara
exercitata impotriva judecatorilor va trebui solutionata de catre un consiliu
de disciplina avand in compunere in exclusivitate judecatori".
Curtea constata ca dispozitiile legale criticate pentru
neconstitutionalitate nu mai sunt in vigoare, Legea nr. 317/2004 privind
organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii si Legea nr.
303/2004 privind statutul magistratilor abrogandu-le si reglementand, conform
dispozitiilor Constitutiei revizuite, organizarea pe doua sectii a acestui
consiliu - una pentru judecatori si una pentru procurori, acestea indeplinind
rolul de instanta de judecata in domeniul raspunderii disciplinare a
judecatorilor, respectiv a procurorilor.
In conformitate cu dispozitiile art. 147 alin. (1) din Constitutie, numai
legile si ordonantele in vigoare pot forma obiect al controlului de
constitutionalitate. In consecinta, Curtea retine ca in cauza devin incidente
dispozitiile art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992, potrivit carora
controlul de constitutionalitate exercitat de Curte nu poate avea ca obiect
decat legi sau ordonante ori dispozitii dintr-o lege sau ordonanta in vigoare
la momentul exercitarii acestuia, in caz contrar exceptia fiind inadmisibila.
Avand in vedere ca, in cauza, abrogarea textului de lege criticat pentru
neconstitutionalitate a intervenit dupa sesizarea Curtii Constitutionale,
exceptia urmeaza sa fie respinsa ca devenita inadmisibila.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit.
A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 88 alin. 1 lit. f) si ale art. 127 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru
organizarea judecatoreasca, exceptie ridicata de Sergiu Lupascu in Dosarul nr.
2/2004 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul de 9 judecatori.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 7 decembrie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Benke Karoly